Tradiția cozonacului – de la Panettone la pasca moldovenească

Sâmbăta Mare este considerată ca fiind ultima zi de pregătire a Paștelui, când tradiția spune că este necesar să fie finalizate majoritatea preparatelor, specifice acestei sărbători, una dintre cele mai importante fiind cozonacul, prezent în toate zonele țării noastre, fie el făcut după rețeta bunicii sau influențat de rețetele moderne.

Cozonacul este o prăjitură tradițională românească și bulgărească (bulgară kozunak), care se pregătește de Paște. Aluatul este cam același în toată România. Ingredientele principale fiind făina, laptele, zahărul, ouăle, untul, drojdia, și, pentru un gust mai plăcut, se adaugă coji rase de lămâie sau portocale.

O prăjitură asemănătoare este Panettone, care este gătit de Crăciun în Italia, în regiunea Lombardia, diferența cea mai vizibilă fiind forma lui rotundă și înaltă. Un alt echivalent al cozonacului este și Colomba Pasquale, o prăjitură specifică Sărbătorii de Paște în Italia. Consistența seamănă mult cu cea a Panettone-lui, dar este diferit de acesta prin formă și prin glazura crocantă de migdale.

cozonac-cu-nuca

Din punct de vedere al formei, cozonacii pot fi drepți sau rotunzi, simpli sau împletiți. Din punct de vedere al umpluturii, deosebim cozonaci simpli sau umpluți. Umplutura poate conține nucă, alune, mac, stafide, rahat turcesc, fructe confiate, brânză dulce (pască pregătită, de obicei, de Paști), cacao, marmeladă sau combinații ale acestor ingrediente: nuci și mac, nuci și cacao, nuci și rahat, nuci, stafide și rahat, brânză dulce și stafide, etc. De regulă, cozonacii împletiți nu au o umplutură propriu-zisă, ci doar bucățele de fructe confiate, nuci, rahat, stafide, înglobate în aluat.

Cozonacii se coc în cuptorul bine încălzit la început la temperatura de cca. 180° C, după ce au crescut și încep să se rumenească se dă focul mai încet. După ce s-au scos din cuptor, se lasă să se racească în tavă, la căldură. Specifici pentru zona Moldovei sunt cozonacii rotunzi și înalți (numiți babe), neumpluți, a căror compoziție conține până la 20 ouă, unt, coji rase de lămâie sau portocale și esență de rom și vanilie, uneori stafide.

Prepararea rețetelor de cozonac și de pască este inclusă în tradiția creștină ca obicei din Săptămâna Mare. Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac și nucă și babele coapte în forme speciale de ceramică.

By Diana Arieșan – editor contribuitor The Woman

Sursa foto - Marta Popescu Photography

Diana este profesor pentru învățământul preșcolar cu o experiență de peste 11 ani și autorul cărții „Abis în dealul sihastru”, lansată în anul 2013 (Editura Grinta, Cluj-Napoca). În anul 2015 a devenit membru al Cenaclului UBB, proiect realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și a Școlii Populare de Arte „ Tudor Jarda”, din Cluj-Napoca, secția retorică, Diana are preocupări pentru artă, sub toate formele sale. În perioada 2012-2014 a fost membru al trupei de teatru „ Pavlov 25”, iar în prezent își consolidează abilitățile de retor în cadrul diferitelor evenimente culturale.

Surse foto: assets.sport.ro, lauraadamache.ro