Limba română este o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea, după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Ziua Limbii Române se sărbătorește în România astăzi, 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din anul 1990.
Propunerea legislativă a fost inițiată în anul 2011, fiind legiferată ca zi festivă a României, prin Legea nr. 53/2013, adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită, în lingvistica comparată, limba dacoromână sau dialectul dacoromân.
Înregistrată ca limbă de stat, atât în România, cât și în Republica Moldova, unde circa 75% din populație o consideră limbă maternă, limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care aproximativ 24 de milioane o au ca limbă maternă.
Din numărul total de vorbitori, peste 17 milioane se află în România, unde, conform recensământului populației din 2011, este limbă maternă pentru peste 90% din populație. Limba română este una dintre cele șase limbi oficiale ale Provinciei Autonome Voivodina și este limbă oficială sau administrativă în câteva comunități și organizații internaționale, precum Uniunea Latină sau Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007.
Chiar dacă limba engleză rămâne predominantă pe Internet, statisticile arată un progres constant al principalelor limbi neolatine – franceza, italiana, portugheza, româna și spaniola – în rețea. Un studiu realizat de Fundația Rețele și Dezvoltare „Funredes”, în colaborare cu Uniunea Latină, arată că între peioada 1998 – 2005, prezența limbilor neolatine pe Internet aproape s-a dublat, în timp ce engleza a scăzut de la 75% la 45%. În anul 1998, prezența limbii române pe Internet era cotată la 0,15%.
Tendința limbii române a avut un parcurs neregulat, înregistrând o scădere dramatică de la 0,21% în 2000 la 0,11% în 2003. Conform statisticii, între luna februarie a anului 2003 și mai a anului 2007, prezența limbii române pe Internet aproape s-a triplat atingând cota de 0,28%. Potrivit Ministerului Dezvoltării Informaționale din Republica Moldova, la începutul anului 2005, erau înregistrate 85 000 de domenii „.ro”.
În timp ce limba română prezintă toate însușirile unei limbi de sine stătătoare cu șanse indiscutabile de a continua să fie transmisă generațiilor viitoare, celelalte trei limbi înrudite se află în diferite grade de pericol de dispariție. Unii lingviști consideră că există patru limbi romanice răsăritene: dacoromâna, aromâna, istroromâna și meglenoromâna. Alții consideră că ele formează o singură limbă, limba română, cu patru dialecte.
Limba aromână se află în cea mai bună situație, având un număr relativ mare de vorbitori, estimat astăzi la circa 250 000, dar duce lipsă de acceptarea ca limbă minoritară oficială, de învățământ în limba maternă, de un organism de reglementare echivalent Academiei Române, iar o mare parte din vorbitori sunt bilingvi, cu o proporție îngrijorătoare de vorbitori pasivi în rândul tinerilor.
Situația limbii meglenoromânei, vorbită în prezent de un număr mic de persoane, între 5 000 și 12 000, dar și cea a istroromânei, care are sub 1 000 de vorbitori, este în schimb îngrijorătoare, lucru care a determinat UNESCO să le includă pe lista limbilor aflate în mare pericol de dispariție.
Dacoromâna, fie că o socotim limbă în sine, fie că o socotim un dialect al limbii române, cuprinde doar diverse graiuri, numite și subdialecte, cu diferențe minore de pronunție și vocabular, dar inteligibile între ele. Graiurile limbii dacoromâne, în afara românei standard, includ: graiul ardelenesc, graiul bănățean, graiul crișean, graiul bucovinean, graiul moldovenesc, graiul maramureșean, graiul muntenesc și graiul timocean.
Standardul internațional etnologic ISO 639 conferă limbii române codurile ro (ISO 639-1), rum (ISO 639-2/B), și mai recent ron (conform ISO 639-2/T). Limbii moldovenești i-au fost atribuite codurile mo și respectiv mol, scoase din utilizare din anul 2008, fiind înlocuite cu codurile ISO românești.
By Diana Arieșan – editor contribuitor The Woman
Diana este profesor pentru învățământul preșcolar cu o experiență de 12 ani și autorul cărții „ Abis în dealul sihastru”, lansată în anul 2013 (Editura Grinta, Cluj-Napoca). În anul 2015 a devenit membru al Cenaclului UBB, proiect realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și a Școlii Populare de Arte „ Tudor Jarda”, din Cluj-Napoca, secția retorică, Diana are preocupări pentru artă, sub toate formele sale. În perioada 2012-2014 a fost membru al trupei de teatru „ Pavlov 25”, iar în prezent își consolidează abilitățile de retor în cadrul diferitelor evenimente culturale.
Surse foto: icr.ro, romania-actualitati.ro, forfattersentrum.no, askatechteacher.com, aarp.org.