Toate experiențele neplăcute în care un copil este hărțuit, batjocorit și pus să facă anumite lucruri pentru distracția altora lasă urme adânci în comportamentul și percepția copilului asupra sinelui, dar si a celor din jur.
Nadia Tătaru, co-fondator si director general Radio Itsy Bitsy a conștientizat imporțanta prevenirii bullying-ului în rândul copiilor, acesta fiind motivul pentru care în decursul anului trecut, a inițiat o campanie socială în acest sens, care încă este în desfășurare.
Cum a avut loc trecerea de la televiziune la un radio dedicat copiilor, Itsy Bitsy FM?
Primul meu job a început acum 22 de ani, în Pro TV. Am lucrat la Știri și la redacția economică și am făcut echipă de teren, eu reporter și el operator imagine, cu un om care urma să îmi devină soț. După 5 ani, a apărut primul nostru copil, Maria, am plecat să nasc și nu m-am mai întors în televiziune. Am lansat ON AIR STUDIO SRL – firma de producție audio-video cu care am realizat reclame și emisiuni tv pentru diverse televiziuni. În timp ce eu și soțul meu eram la serviciu, Maria stătea peste zi acasă cu bona. La un moment dat, Maria a descoperit desenele animate pentru copii de la tv și astfel și noi am descoperit cât rău pot să facă ecranele: fata noastră vie, comunicativă și creativă a început să stea mai mult ca hipnotizată pe canapea în fața eranului tv. Nici măcar nu ne auzea când vorbeam cu ea. Am discutat și cu alți părinți și ei ne-au împărtășit că au experiențe similare. Ne-am dat seama că e ceva specific tuturor familiilor cu copii. Și pentru că nu eram mulțumiți cu această situație, și pentru că aveam un trecut în media și aveam tinerețe și spirit întreprinzător, ne-am preocupat să găsim un alt mijloc de interacțiune și divertisment educativ pentru copii, unul care să îi lase imaginația liberă, să nu fie atât de intruziv și să nu creeze atâta dependență. Și în această căutare, în 2003, soțului meu i-a venit ideea de a face un radio pentru copii. Apoi ne-am dus la un concurs de licențe radio și am beneficiat de încrederea domnului Ralu Filip și a membrilor CNA din acea vreme, care au dat o șansă ideii noastre inovative, altruiste și curajoase. Am concurat cot la cot cu radiourile mari și am câștigat mai întâi o licență pe București. Așa am început: în decembrie 2005 am reușit să lansăm prima stație Itsy Bitsy FM, în București.
A fost o mare provocare să facem asta, pentru că am fost nevoiți să inovăm, să învățăm de la zero un business nou. Dar motivația era mare și ne-a dat energie și încredere. Nicăieri în Europa nu există un radio similar și nu aveam de unde să ne inspirăm în crearea lui. Cu o echipă talentată de actori, de pedagogi și de oameni de radio am reușit să găsim acel mix bun pentru familiile cu copii: cel mai tare loc de joacă isteață pentru copii, un ajutor de nădejede pentru părinții care au nevoie și de inspirație pentru timpul petrecut cu copiii, și de ceva sfaturi de parenting, dar și să se relaxeze și să simtă că fac parte dintr-o comunitate cu problematici similare.
Care este scopul principal al radioului Itsy Bitsy?
Itsy Bitsy FM oferă încă de la început un mediu sănătos și creativ pentru copii. Noi punem în centru interesul copilului și radioul are ca scopuri să îi sprijine pe copii să crească și să se dezvolte într-un mod sănătos din toate punctele de vedere (fizic, emoțional, spiritual), să îi ajute să își indentifice visurile, să și le urmeze și să și le împlinească.
Și pentru că primele modele care influențează copiii sunt părinții lor, ne adresăm și acestora. Copiii fac ce văd, iar educația copiilor începe cu educația părinților. Asta credem și aici vrem să intervenim și să oferim ajutor. Și atunci când identificăm anumite problematici ale societății, care împiedică împlinirea scopului principal al radioului, atunci intervenim și ne implicăm social, depășind granițele unui radio standard. Așa s-au născut campanii în care am militat pentru mai mult timp de calitate părinte-copil (care s-a finalizat cu 1 iunie zi liberă națională), campanii pentru sănătate emoțională (transmitere de mesaje la radio și tv : ”Pentru sănătatea emoțională a copilului dumneavoastră petreceți cât mai mult timp împreună cu el.”), campanii pentru prevenirea bullying-ului în școli / grădinițe și așa mai departe.
Cum definești tu timpul de calitate petrecut între un părinte și copilul său? Ce ar trebui să includă?
Timpul de calitate este acel timp petrecut unu la unu, părinte împreună cu copil, cu toată prezența și atenția de care dau dovadă cei doi. E acel timp în care părintele lasă telefonul, internetul, televizorul, lasă treburile prin casă, lasă grijile zilei de mâine și își ascultă copilul nu doar cu urechile, ci și cu ochii și mâinile. Părintele e în starea aceea de ascultare cu curiozitate, ca să își descopere copilul, să creeze acea conexiune de la suflet la suflet. Nu e nevoie de mult timp acordat, specialiștii spun că circa 20 de minute pe zi ar fi de ajuns. Ce pot face practic cei doi în acel timp? Păi, pot face orice. Aș zice să dăm prioritate propunerilor copilului, iar dacă acesta nu propune nimic, să îi spună părintele mai multe variante și lase copilul să aleagă. Important nu e ce fac împreună, ci cum se simt și se bucură unul de altul.
Spune-ne mai multe despre campania împotriva bullying-ului, consideri că este un subiect destul de cunoscut în România?
România este pe locul 3 în UE în ce privește bullying-ul (conform Organizației Mondiale a Sănătății) și asta este o statistică destul de îngrijorătoare. Bullying-ul se regăsește în toate structurile societății și aș zice că bullying-ul începe acasă și se continuă mai apoi la grădiniță, școală și serviciu. Adulții români încă nu știu ce înseamnă bullying și nu știu să îl identifice, însă noile generații de copii știu foarte bine ce este, chiar de pe pielea lor, din păcate. 7 din 10 copii spun că au fost martori la cazuri de bullying. Adulții încă nu își dau seama de gravitatea situației pe care copiii o reclamă și cer sprijinul și intervenția adulților (vezi Studiul Național al Salvați Copiii 2016). E nevoie de eforturi susținute pentru a înțelege și a accepta la nivel național că bullying-ul este o formă de violență psihologică, cu toate consecințele care decurg.
În martie 2018 am reușit să ne reunim la o masă rotundă de lucru, reprezentanți ai statului și ai societății civile, și să definim ce înseamnă bullying. Am căutat un cuvânt românesc dar nu am găsit niciunul care să fie acoperitor. Așa am ajuns la definirea bullying-ului ca acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, în mod constant și repetat, care implică un dezechilibru de putere, care au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane. Violența psihologică – bullying-ul vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartanență la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată de convingeri, sex sau orientare sexuală, caracteristici personale etc. Violența psihologică – bullying-ul poate fi de mai multe tipuri, după cum urmează:
– bullying fizic; include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip: lovire, pus piedică, îmbrâncire, plesnit, distrugere / deposedare de obiecte personale;
– bullying verbal; include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip: poreclire, țipăt, insultare, tachinare, umilire, intimidare, transmitere de mesaje cu conținut homofob sau rasist;
– bullying social, adesea ascuns, greu de identificat / recunoscut, realizat cu scopul de a distruge reputația socială a unei persoane și de a-l plasa într-o situație de umilință publică; include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip: minciună și/sau răspândire de zvonuri, denigrare, realizarea de farse cu obiectivul de a umili / crea situații stânjenitoare, încurajarea excluderii / izolării sociale, bârfa;
– cyberbullying, ascuns sau evident; se referă la orice comportamnet de bullying mediat de tehnologie, identificat în spațiul de social media, website-uri, mesagerie etc.; include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip: mailuri, postări, mesaje, imagini, filme cu conținut abuziv / jignitor / ofensator; excluderea deliberată a unui copil în spațiul online; spargerea de parole ale unor conturi personale (de e-mail, FB etc.)
– mobbying: o formă a bullyingului, care reprezintă acțiunea unui grup față de o persoană
În 22 mai 2018, am mai reușit un pas în campania despre bullying: s-au depus în Parlament două propuneri legislative care vizează reglementarea bullying-ului, prin definirea lui ca violență psihologică. Propunerile legislative au ca obiect modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 și Legii nr.53/2003 privind Codul muncii, pentru a defini, a preveni și a interzice violența psihologică – bullying-ul în spațiile destinate educației, formării profesionale și muncii. De asemenea, modificarea legii educației, prevede și posibilitatea ca cei implicați în acțiuni de bullying, atât agresorii, cât și victimele, să beneficieze de asistență și evaluare psihologică.
Urmează acum că, în paralel cu demersurile legislative, să continuăm lucrul în grupul format din circa 40 de reprezentanți ai statului și ai societății civile și să realizăm un program național de prevenire și intervenție în cazuri de bullying, un program care va include acțiuni de conștientizare și formare pentru consilierii școlari, cadre didactice, copii, părinți, personal administrativ din școli și grădinițe etc. E un demers de co-creare, care urmărește un scop național comun.
Care este proiectul tău de suflet și unde te mai putem vedea pe viitor?
Am mai multe proiecte profesionale de suflet. Mă ocup de Itsy Bitsy FM, de mai nou lansatul program de educație antreprenorială pentru copii școlari – MBA Junior, și, de asemenea, am inițiat și acum mă ocup de coordonarea grupului de lucru pentru programul național strategic de prevenție și intervenție în bullying (cu ajutorul echipelor din Asociația Părinților Isteți, Itsy Bitsy FM și GMP Group). Puteți urmări ceea ce fac pe aplicația gratuită ITSY BITSY FM si pe www.MBAjunior.ro.
Nadia Tătaru – 3 cuvinte care te descriu cel mai bine
De ceva vreme aspir la starea definită în 3 cuvinte: „pace, armonie și iubire”. Însă ceea ce se vede în prezent și mă definește este „minte și inimă deschisă”.
Sursa foto: MBA Junior, Itsy Bitsy FM