Istoria sportului românesc are ca premise înființarea primelor asociații sportive din România, în secolul al XIX-lea. Secolul următor a fost marcat de extinderea mai multor sporturi, precum boxul, ciclismul și jocurile de echipă. În anul 1910 a avut loc înființarea primului club de rugby, în 1912 a Federației Societăților Sportive și, la doi ani distanță, a Comitetului Olimpic Român. Institutul Național de Educație Fizică, deschis în anul 1923, reprezintă prima instituție de învățământ superior din acest domeniu. Primele victorii ale sportivilor români, la concursurile internaționale, au fost obținute între cele două războaie mondiale. De atunci și până în prezent, sportul feminin românesc a stabilit nenumărate recorduri, atât la nivel național, cât și mondial.
ATLETISM
România are mai multe recorduri mondiale la atletism. Doina Melinte (Doina Ofelia Melinte) a câștigat la Olimpiada din 1984 o medalie de aur și una de argint, obținând titlul mondial indoor (1987 și 1989), precum și cel european la 1500 de metri (1985, 1988 și 1990), iar în anul 1990 recordul în cursa de o milă. Claudia Ştef (Claudia Iovan) deține recordul mondial indoor pentru mers pe pista de 3000 de metri în anul 1999, la București. În anul 1988, Paula Ivan (Paula Ilie) a reuşit cel mai bun timp din ultimii 30 de ani în cursa de 1.500 de metri, iar Gabriela Szabo a obținut recordul la 5.000 de metri, la Sydney 2.000.
GIMNASTICĂ
De-a lungul timpului, 13 românce au reuşit să fie notate cu 10 la gimnastică, ultima notă fiind obținută de Lavinia Miloşovici, care devenea campioană în anul 1982, la Jocurile Olimpice de la Barcelona. Cele 7 note de 10, obținute de Nadia Comăneci, în cadrul Jocurilor Olimpice de la Montreal, au fost urmate de cele șase medalii (trei de aur, două de argint și una bronz) ale Danielei Silivaş (Daniela Viorica Silivaș-Harper) la Jocurile Olimpice de la Seul, din anul 1988.
SCRIMĂ
Ana Maria Brânză (Ana Maria Popescu), scrimera specializată pe spadă, a fost vicecampioană la Jocurile Olimpice din 2008, de la Beijing, campioană olimpică pe echipe în 2016, la Rio de Janeiro, de două ori campioană mondială pe echipe (2010, 2011) și de șapte ori campioană europeană (2013 la individual și 2006, 2008, 2009, 2011, 2014 și 2015 pe echipe). A câștigat de-a lungul carierei 14 turnee de Cupa Mondială și a fost declarată cea mai bună spadasină din lume în sezoanele 2007–2008, 2008–2009, și 2012–2013.
TENIS
În anul 1978, Virginia Ruzici devenea a doua jucătoare din istorie care primea trofeul pentru „Cel mai bun progres” din partea WTA. În acel sezon, sportiva obținea recordul de a fi prima şi singura româncă deţinătoare a unui trofeu de Mare Şlem la simplu, Roland Garros, acelaşi trofeu fiind obținut și de Simona Halep.
TENIS DE MASĂ
Angelica Rozeanu (Angelica Adelstein-Rozeanu) a jucat tenis de masă de performanță în România și în Israel, fiind campioană națională a ambelor țări. Născută la București, într-o familie de origine evreiască, a fost campioană națională a României de 20 de ori, între anii 1936 – 1957. Între perioada 1950 – 1956 a realizat o performanță de a câștiga de șapte ori consecutiv campionatul mondial de tenis de masă.
Alte performanțe sportive de menționat sunt cele ale sportivelor Mariana Limbău, Raluca Ioniţă, Sanda Toma și Elena Radu, care au obținut recorduri mondiale în 1997, la kaiac feminin, în proba de K4 – 200 de metri, dar și cele ale echipei naţionale de handbal feminin a României, care a câștigat aurul în 1962, dar și argintul în anii 1973 şi 2005, fiind singura națională care a participat la toate Campionatele Mondiale, începând cu anul 1957.
By Diana Arieșan – editor contribuitor The Woman
Diana este profesor pentru învățământul preșcolar cu o experiență de peste 11 ani și autorul cărții „Abis în dealul sihastru”, lansată în anul 2013 (Editura Grinta, Cluj-Napoca). În anul 2015 a devenit membru al Cenaclului UBB, proiect realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și a Școlii Populare de Arte „ Tudor Jarda”, din Cluj-Napoca, secția retorică, Diana are preocupări pentru artă, sub toate formele sale. În perioada 2012-2014 a fost membru al trupei de teatru „ Pavlov 25”, iar în prezent își consolidează abilitățile de retor în cadrul diferitelor evenimente culturale.
Surse foto: bartandnadia.com, fthb.ro, frscrima.ro, commons.wikimedia.org, zeenews.india.com