Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului cu lemnul de stejar, al butoaielor în care se păstrează. Vinul a fost, în antichitate, legat de divinități, jucând un rol important în religiile orientale.
Alegerea vinului este influențată atât de sezon, cât şi de ocazie. Vinurile albe, fructuoase sunt recomandate pe tipul verii, iar cele roşii pentru anotimpul rece. Prin alegerea vinurilor pentru masă, trebuie să urmărim o armonizare cât mai bună a gustului mâncărurilor cu cel al vinurilor. Atunci când cumpărăm o sticlă de vin, trebuie să avem în vedere cum arată sticla, din ce e făcut dopul şi ce informații ne oferă eticheta.
Sticla e cea care asigură cea mai bună conservare a calităților vinului. Indiferent de culoarea vinului, sticla ar trebui să fie închisă la culoare, vinul fiind sensibil la ultraviolete. Vinurile roze şi cele albe, care sunt destinate unui consum rapid, sunt îmbuteliate în sticlă transparentă. În cazul șampaniei, sticla are pe fund o adâncitură şi este mai groasă, pentru că trebuie să reziste la presiunea imensă, care se dezvoltă odată cu formarea bulelor.
Dopul de plută se foloseşte de pe vremea grecilor. Ţinută mult timp într-un mediu foarte uscat, pluta se strange şi vinul se oxidează în contact cu aerul, din acest motiv sticlele de vin se pastrează, în pivniţă, culcate, pentru că dopul să rămâna în contact cu vinul din sticlă. Este necesar să fim atenţi şi la temperatura la care servim vinul, altfel acesta îşi pierde din aromă. Vinurile albe se servesc la o temperatură cuprinsă între 10 – 12°C, cele roze şi roşii, mai uşoare se servesc la o temperatură de 12 – 14° C, vinurile roşii se consumă la temperatura camerei, 16 – 18° C, iar cele spumante se servesc la o temperatură de 6 – 8° C.
Asocierea gusturilor corespunde asocierii culorilor. Vinurile albe se potrivesc cu mâncărurile puţin colorate, respectiv cu preparate din peşte, din carne albă de pasăre, cu sosurile galbene sau albe, vinurile roşii se asociază cu preparatele din carne roşie: vită, porc, miel, vânat, cu sosuri de culoare închisă, iar vinurile fine, rafinate, se asociază cu preparatele culinare cu gust delicat, elaborate, iar preparatele rustice, grele, cu vinuri mai corpolente.
Vinul a apărut pentru prima dată în zonele Caucaz, Mesopotamia și apoi Egipt, însă grecii l-au transformat într-un produs de larg consum, fiind principala marfă de export a acestora. Spațiul geografic românesc a fost, în mod tradițional, un mare producător european de vinuri, dar producția a scăzut sensibil după 1990. Conform ultimelor statistici, România ocupă locul 11 în lume după cantitatea de vin produsă și locul 6 în Europa.
By Diana Arieșan – editor contribuitor The Woman
Diana este profesor pentru învățământul preșcolar cu o experiență de peste 11 ani și autorul cărții „Abis în dealul sihastru”, lansată în anul 2013 (Editura Grinta, Cluj-Napoca). În anul 2015 a devenit membru al Cenaclului UBB, proiect realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și a Școlii Populare de Arte „ Tudor Jarda”, din Cluj-Napoca, secția retorică, Diana are preocupări pentru artă, sub toate formele sale. În perioada 2012-2014 a fost membru al trupei de teatru „ Pavlov 25”, iar în prezent își consolidează abilitățile de retor în cadrul diferitelor evenimente culturale.
Surse articol: eva.ro, vinuripovestite.wordpress.com
Surse foto: revistablogurilor.ro, doarnatural.ro