Daniela Silaghi, Director Economic Kaydara: „Nu mi-e rușine să muncesc, indiferent ce, atâta timp cât o fac pentru familie”

După o carieră de peste 25 de ani în domeniul bancar, Daniela a decis că este momentul să se dedice afacerii familiei și astfel a preluat partea financiară a acesteia. 

A urmat studii, după care s-a angajat în domeniu și și-a construit cariera pas cu pas. Astăzi, Daniela activează în business-ul familiei, unde, adesea depășește aria biroului și își ajută colegii în hala de producție sau livrează produsele clienților. Ceea ce o motivează zi de zi este familia, bunăstarea acesteia fiind pe primul plan.

 

Fă-ne o introducere despre tine, pentru cei care nu te cunosc. Ce studii ai terminat și cum ai ajuns din punct de vedere profesional până în acest punct?

 

La vârsta de 53 de ani, sunt al doilea născut al unei familii simple, modeste și harnice. Am finalizat liceul în 1988 și am încercat să intru la Academia de Științe Economice București, dar nu am reușit să obțin admiterea. Din cauza situației financiare relativ precare a familiei mele, părinții mei, cu mult efort, în perioada dinaintea Revoluției, au reușit să mă ajute să obțin un loc de muncă la o întreprindere din Baia Mare (fostă IMUAS, ulterior RAMIRA SA). Aici, am început să lucrez ca mecanic pentru mașini și utilaje, specializat în asamblarea mașinilor cu aer comprimat. 

Bineînțeles, nu am fost mulțumită, și așa, muncind, mi-am plătit ore în particular și am dat din nou admitere la facultate, de data aceasta la UBB Cluj – Facultatea de Științe Economice – forma de învățământ fără frecvență (fiind nevoită să mă întrețin la facultate din bani proprii). După primul an de facultate, am reușit să mă transfer în cadrul aceleiași întreprinderi la biroul de contabilitate, unde am lucrat până la absolvire. Următorul loc de munca l-am avut în cadrul Direcției de Muncă și Protecție Socială, în compartimentul de control agenți economici – calcul și plăți către bugetul asigurărilor sociale de stat, apoi din anul 1997, m-am transferat economist la Cooperativa de Credit Băimăreană Baia Mare. După doar 2 ani, din luna februarie 1999, am devenit contabilul șef al acestei instituții de credit, post pe care l-am ocupat timp de 17 ani până în ianuarie 2016 când în urma unui interviu la Banca Națională a României am obținut postul de Director General Adjunct la aceeași instituție, acum numindu-se Banca Cooperatista Băimăreană Baia Mare, post pe care l-am ocupat timp de 7 ani. 

Soțul meu a fost asociat într-o firmă de producție de ambalaje de carton, dar începând cu luna mai 2021, asociații s-au pensionat și s-au mutat din localitate, noi achiziționând partea lor din firmă. Din acel moment a trebuit ca și eu să mă implic în activitatea acesteia, preluând partea financiară. Timp de 2 ani, am încercat să îmbin cele două joburi, dar din luna mai a acestui an am renunțat la activitatea bancară (după 26 ani), dedicându-mă în totalitate afacerii de familie pe care o deținem.

Despre familie, pot să spun că sunt împreună cu soțul meu din clasa a XI-a (de 34 ani), fiind colegi de bancă. După 8 ani, nedespărțiți, ne-am căsătorit și avem împreună doi copii, un băiat de 25 ani și o fată de 22. Băiatul a terminat Facultatea de Drept (asemeni tatălui său), iar fata este studentă la Facultatea de Psihologie.

 

Ce presupune activitatea ta de zi cu zi? Cum arată o zi la birou?

 

Dacă timp de 34 ani am lucrat la program fix, stabilit, de 8 ore zilnic, acum am ajuns să pot să-mi fac propriul meu program, să nu mai am presiunea timpului și să-mi pot dedica timp și mie și familiei. Îmi încep ziua mergând la sala de sport de la ora 7 dimineața, timp de o oră, apoi, în general de la ora 9 merg la firmă, unde, în funcție de planul zilei, îmi fac treaba din birou, apoi, dacă pot ajuta în hala de producție, o fac, sau chiar merg cu marfa la clienții din oraș, cu un Mercedes Sprinter. Nu mi-e rușine să muncesc, indiferent ce, atâta timp cât o fac pentru familie.

 

Poți să împărtășești o experiență dificilă din parcursul tău profesional și să descrii modul în care ai reușit să o depășești cu succes?

 

În general nu am provocări mari peste care să nu trec ușor, având întreaga familie lângă mine. Nu doar că am întreaga familie alături de mine, dar și fiul nostru cel mare este un membru valoros al echipei noastre de afaceri.

 

Ce crezi că te motivează în ceea ce faci? Care sunt motivele pentru care faci cu entuziasm ceea ce faci?

 

Motivul pentru care am făcut tot ce am făcut și încă fac este bunăstarea familiei și a copiilor, în special. Probabil crescând într-o familie, așa cum am spus, simplă, modestă din punct de vedere financiar, și având de multe ori lipsuri, mai ales în perioada comunistă, încercăm să le asigurăm copiilor un trai mai bun decât am avut noi.

 

Care crezi ca este definiția profesionalismului din punctul tău de vedere?

 

Profesionalismul, din punctul meu de vedere, este să știi cum să faci, când să faci și ce să faci. Profesioniștii fac mereu ce promit. Au grijă să nu exagereze și să nu promită mai mult decât pot îndeplini. Sunt de încredere și ajung întotdeauna la întâlnirile programate. O altă trăsătură este seriozitatea acestora. Profesioniștii nu au un limbaj agresiv. Știu să vorbească îngrijit, sunt atenți la exprimare și gramatica nu le este o necunoscută.

Profesionalismul la muncă înseamnă să știi să trasezi limite între viața personală și cea profesională. Chiar dacă este aproape imposibil să uiți complet de ce te așteaptă acasă atunci când ești la muncă, un profesionist știe să își separe aceste tipuri de probleme. Profesioniștii știu să-și asume nu doar succesul unui proiect, ci și eventualul eșec. Ei nu caută scuze în altă parte și nici nu dau vina pe alți factori, dacă nu este cazul. Un profesionist nu se pretează la glume nepotrivite cu echipa. Știe să-și păstreze sobrietatea și nu confundă locul de muncă cu barul în care merge cu prietenii la sfârșit de săptămână.

 

Cum ai descrie conceptul de succes?

 

Indiferent ce faci, este bine să-ți stabilești ținte, iar dacă reușești să le îndeplinești sau chiar să le depășești, înseamnă că ai avut succes. 

 

Cum manageriezi armonios viața ta profesională și cea personală?

 

Așa cum am răspuns și la întrebarea privind profesionalismul, este important să-ți trasezi limite între viața de familie, cea de acasă, și viața profesională. Noi încercăm să fim independenți la firmă, să nu depindem unul de altul, nici măcar din punctul de vedere al mașinii, al venirii, respectiv al plecării, la și de la firmă. Fiecare ne facem treaba pe care ne-am planificat-o zilnic, fără să ne „sufocăm” unul pe altul. Ne bucurăm unii de alții când ajungem acasă.

 

Ce semnifică pentru tine perioada de relaxare și cum îți ocupi timpul în aceste momente?

 

Timpul liber pe care îl am, îl petrec acasă, în curte, printre flori, pe balansoar sau citind. În câte un weekend, plec cu soțul fie până la Sibiu (ne place foarte mult), fie la București la câte un spectacol sau piesă de teatru. 

 

Ce mașină conduci? De ce Mercedes-Benz și nu o altă marcă?

 

Conduc un Mercedes A250 4Matic, EDITION-1, culoare gri mat cu inserții galbene. Mercedesul este mașina de suflet a familiei noastre. Toți conducem câte un Mercedes. Soțul are un Maybach S 580 (ediție 2022), fiul are un S 500 (an 2022), iar fiica un G 400 (an 2022). La firmă mai avem achiziționate, tot de la ATP, un Mercedes Sprinter din 2022 si un V300 tot din 2022.

 

Dacă mașina ta ar avea un nume, care ar fi și de ce l-ai alege?

 

Mașina mea ARE un nume: AMICA – un joc de cuvinte: A’MICĂ, adică aia mică sau AMICĂ=PRIETENĂ.

 

Dacă ai putea alege o persoană celebră să fie co-pilotul tău într-o călătorie lungă, cine ar fi și de ce?

 

Nu am nevoie de celebrități să mă însoțească la drum cu AMICA mea, prefer soțul, copiii și apropiații mei, care sunt adevărate vedete pentru mine.

 

Dacă mașina ta ar putea vorbi, care crezi că ar fi primul lucru pe care l-ar spune despre stilul tău de conducere? 

 

Dacă ar vorbi, mașina mea m-ar cataloga ca fiind zburdalnică, dar preventivă și precaută, ca ea.

 

Dacă mașina ta ar avea superputeri, care ar fi acelea și cum le-ai folosi în trafic?

 

Cred că mi-ar plăcea dacă ar putea zbura. Uneori, în trafic, aș vrea să depășesc câte o mașină, dar nu pot, fiind aglomerat, și atunci, dacă ar zbura, aș trece pe deasupra tuturor. 

 

Ce obiect sau lucru inedit ai întotdeauna în mașină pentru a face călătoriile mai distractive sau mai plăcute?

 

Din prima zi de când am cumpărat-o, i-am pus o FLOAREA-SOARELUI pe bord. Mă înveselește de fiecare dată când mă uit la ea.

 

Dacă mașina ta ar putea adăuga un mesaj personalizat pe claxon, care ar fi acel mesaj? 

 

Dacă ar avea voce, claxonul aș vrea să spună: „FII ATENT ȘI ASIGURĂ-TE!”. 

 

Interviul a fost publicat în Suplimentul Revistei Print The Woman 2023 – „Femei puternice la Volan”, un proiect The Woman x ATP Motors.

Revista și suplimentul pot fi comandate aici.

 

Editori: Crina Ciocian și Mara Rusu

Credit foto: Andreea Emanuela

Make-up: Tina Rus