Dayana este o cântăreață și compozitoare din Republica Moldova care reușește să îmbine cu succes diverse genuri muzicale cu fiecare lansare. Pasiunea pentru muzică a definit viața artistei încă din copilărie, când a început să își descopere propriul stil muzical. Dayana și-a început cariera muzicală ca artist independent, reușind să adune mii de stream-uri pe toate platformele de streaming și colaborând cu unii dintre cei mai importanți DJ din estul Europei, precum UNKLFNKL, PHARAØH, Robert Cristian și Scott Rill.
Emoția pe care Dayana o transmite în fiecare piesă este motivul pentru care fanii îi sprijină orice lansare. În 2023, artista a colaborat cu Camidoh, un artist în ascensiune pe scena Afropop, pentru piesa “Up For Love”, cu bine-cunoscutul producător SICKOTOY, pentru piesa “Into The Light” și a lansat piesa “Need You”, un adevărat imn Eurodance.
„Asta am simțit să spun acum, aici și exact așa.”
Recent, artista s-a dedicat lansărilor în limba română, explorând prin versuri diverse stări omenești. Piese precum „Tată adevărat”, „Aș mai vrea să fiu copil” sau „Trece viața” au stârnit mii, chiar milioane de reacții de la oamenii din online, datorită sincerității artistei și a sound-ului melodic. Piesele se regăsesc pe cel mai recent album al artistei – „Nostalgic”.
Despre transformarea prin care a trecut de curând și parcursul ei personal și profesional de până acum, mi-a povestit mai multe în acest interviu.
Dayana, presa românească se referă la tine ca fiind „o talentată cântăreață și compozitoare originară din Republica Moldova”. În ce fel se fac remarcate influențe din Republica Moldova în muzica ta? Care au fost genurile muzicale sau, mai specific, artiștii muzicali cu a căror muzică ai crescut încă din copilărie?
Crescând în Republica Moldova am ascultat în copilăria mea foarte multă muzică rusească, anume chanson, multă muzică populară și desigur piese autohtone moldovenești ale artiștilor cum ar fi: Ion Suruceanu, Anișoara Puica, Ana Barbu, Sofia Rotaru.
Acele linii melodice sunt adânc impregnate în subconștientul meu prin catchiness și modul simplu moldovenesc de exprimare în versuri.
Când ai luat decizia de a te muta din Republica Moldova în România pentru a-ți dezvolta cariera în industria muzicală – și de ce?
M-am mutat în București la 18 ani, când am venit să studiez la Conservator. A fost o decizie care s-a simțit potrivită dintotdeauna, concretizată în mintea mea înainte de a lua examenul de bacalaureat.
Am ales Bucureștiul pentru că era mai aproape de casă și oportunitățile mult mai multe pe plan muzical.
„Am găsit o industrie mult mai colorată și versatilă aici, care a fost pe alocuri dulce, dar și amară.”
Pasiunea ta pentru muzică a fost un element definitoriu al vieții tale încă din copilărie, când ai început să-ți descoperi propriul stil muzical. Prin ce schimbări a trecut stilul tău muzical din copilărie până astăzi?
Cred că se poate observa din videoclipurile în care sunt mai mică faptul că vocea mi s-a schimbat considerabil, dar modul pozitiv și inocent de exprimare în melodii a rămas același. În primul rând, muzica cu care am debutat era o muzică pentru copii, iar ceea ce am lansat acum e muzica de la începutul maturității mele și o sumă a experiențelor acumulate în 25 de ani.
De-a lungul carierei tale, ai colaborat cu unele dintre cele mai importante nume din lumea muzicii electronice din estul Europei, printre care se numără UNKLFNKL, PHARAØH, Robert Cristian și Scott Rill. Care a fost cea mai importantă lecție pe care ai învățat-o despre muzică lucrând cu aceste nume din lumea muzicii electronice din estul Europei?
De la UNKLFNKL am învățat să tind spre perfecțiunea în versurile în engleză, Robert Cristian m-a învățat ce înseamnă ambiția și Scott Rill m-a învățat că profesionalismul poate fi întâlnit și la creatorii foarte tineri, iar toate acestea m-au format pe mine ca artist.
Sunt niște lucruri care ți se întipăresc foarte profund în esența ta și ți-o formează.
Te faci remarcată, în spațiul muzical românesc, prin versatilitatea ta muzicală. De curând, ai lansat în România albumul tău de debut: „Nostalgic”. Ce simți că spune despre tine această versatilitate muzicală, în plan profesional? Dar în plan personal – ce simți că indică faptul că refuzi să te încadrezi într-un singur gen muzical?
Noi oare ca oameni suntem doar într-un singur fel? Răspuns clar, nu. Faptul că am N părți și caracteristici în interiorul meu se revarsă și în muzică, iar faptul că sunt versatilă muzical mă ajută să experimentez și să îmi găsesc calea ca artist și om.
Plus, m-aș plictisi prea repede să cânt în același stil. 😊
Ce te-a determinat să iei decizia de a face tranziția dinspre muzică electronică înspre muzică pop cu influențe retro?
Schimbarea a venit de la sine, la momentul potrivit. Acum simt că pot fi mai aproape de publicul românesc, tocmai datorită faptului că mă exprim în limba maternă în acest album și mă bucur că pot să îmi arăt rădăcinile.
Fiecare limbă străină îți dă o senzație aparte dar e cel mai frumos când te exprimi în limba ta.
În ce fel simți și/sau trăiești diferit melodiile pe care le cânți și ale cărui songwriter ești, spre deosebire de melodiile pe care le cânți, fără să te fi implicat în scrierea versurilor lor?
Prefer să scriu în special pentru mine, deoarece nimeni altcineva nu ar putea spune mai bine ce simt, însă am lansat și piese scrise de alți songwriteri.
Cât de natural îți vine să scrii versuri?
Compunerea versurilor și a liniei melodice e o binecuvântare când vin din inspirație și un chin când le forțezi, dar prin exercițiu ajungi să înveți să o faci mult mai ușor.
Care este o „amintire pe portativ” pregnantă care se regăsește pe albumul „Nostalgic” și pe care, atunci când privești înapoi în timp, încă o retrăiești de fiecare dată?
În piesa ,,Buchet uriaș” vorbesc despre un ultim etaj, unde cândva îmi așteptam cu sufletul la gură dragostea. Acum am înțeles ca nu e nevoie să o mai aștept, e deja înlăuntrul meu.
„Mai sunt momente când compar senzațiile noilor iubiri cu cea dintâi și mă înfășoară un sentiment de nostalgie, când totul era atât de necunoscut.”
Care este piesa de pe acest album în care simți că te regăsești tu cel mai mult?
Cel mai mult mă regăsesc însă în piesa ,,Vom fi amândoi”, pentru că descrie latura mea pozitivă și îmi oferă speranță.
Dac-ar fi să sumarizezi povestea omului Dayana în nu mai mult de trei piese de-ale tale lansate până acum, care ar fi acestea?
Dacă ar fi să îmi sumarizez viața în 3 piese din albumul ,,Nostalgic”, acestea ar fi: ,,Trece viața”, ,,Vom fi amândoi” și ,,Ultima zi pe pământ”.
Toate cele 3 piese sunt nostalgico-inspiraționale și înglobează o maturitate emoțională la care am tins atât de mult să ajung și încă lucrez.
Dacă ai putea să te întorci în timp și să spui un singur lucru versiunii tale din copilărie care tocmai și-a descoperit pasiunea pentru muzică, care ar fi acela și de ce?
Dacă ar fi să mă întorc în timp, Dianei i-aș spune să fie mult mai curajoasă, să împartă arta cu lumea fără sa o judece prea mult.
Care este un lucru pe care ți-ai fi dorit să-l fi știut despre muzică înainte de a intra efectiv în industria muzicală?
Chiar dacă aș fi știut niște lucruri în teorie de dinainte, oricum experiența personală este cel mai bun profesor.
Toate lucrurile pe care le-am învățat au venit la timpul potrivit, iar faptul că le-am descoperit singură pe parcurs, m-a întărit foarte mult și nu mi-aș fi dorit să fie altfel.
Care este relația familiei tale cu muzica ta? Dar cu cariera ta?
Și părinții mei sunt artiști, cântă împreună de mai bine de 25 de ani și împart o dragoste nebună pentru muzică. Ei sunt cei de la care am moștenit talentul și iubirea față de artă.
Întotdeauna m-au susținut și încurajat, au înțeles ca am nevoie de multă libertate și timp de sacrificat în numele muzicii.
„Părinții mei sunt cei mai mari fani ai mei și eu sunt fana lor cea mai înverșunată.”
Ai vreun mentor care te ghidează și la care apelezi în momente-cheie de pe parcursul devenirii tale profesionale?
Fiecare persoană care trece prin viața mea e un profesor de la care încerc să învăț câte ceva nou. Sunt o fire destul de independentă și autodidactă, observ și iau ce e mai bun din experiențele oamenilor cu care lucrez.
Munca rămâne a fi cel mai bun mentor, îți arată prin rezultate direcția în care trebuie să te îndrepți.
Primul lucru pe care-l faci dimineața:
Trag draperiile și îmi aranjez patul.
Cum decurge o sesiune productivă în studio:
Cu multe căutări interioare, zbucium și distracție.
Colaborarea în cadrul căreia ai simțit cea mai multă chimie muzicală cu persoana alături de care ai lucrat:
Sunt câțiva producători cu care mă simt foarte liberă și ador să lucrez: Călin Grăjdan, Iordan Adrian și Chopin.
Un loc vizitat, care s-a transformat în inspirație pentru o piesă scrisă ulterior:
Insula Ammouliani, pentru că acolo s-a întâmplat o eliberare sufletească în urma căreia a ieșit piesa „Tată adevărat”, dar nu doar locurile în sine te inspiră, ci experiențele pe care le ai cu oamenii în acel loc.
Cum te reîncarci atunci când obosești:
Călătoresc, ador să ies din habitatul meu zilnic și să văd peisaje noi.
Melodia din playlistul tău pe care o ai pe replay în perioada aceasta:
„1+1” – Naika.
_
Editor: Carina-Marisa Cichi
Credit foto: Vlad Andrei