Mădălina Racovițan ocupă funcția de Head of People Service în cadrul KPMG, companie din care face parte de peste 20 de ani.
Imediat după terminarea facultății, Mădălina a intrat în echipa KPMG, unde, spune ea, și-a găsit locul. A coordonat numeroase proiecte de asistență fiscală pentru industria petrolieră, electronică, software, alimente și băuturi, iar în prezent coordonează aria numită People Service, care îmbină serviciile de mobilitate internațională cu cele de salarizare, legislația muncii și consultanță în resurse umane.
Mădălina își dedică tot timpul liber fetiței sale de opt ani, este pasionată de călătorit și de muzica gotică – pasiune împărtășită de către toți membrii familiei sale.
În interviul de azi, Mădălina ne-a vorbit despre parcursul ei profesional, accentuând legătura puternică cu brandul și cultura organizațională KPMG, despre industria de HR cu trendurile și nevoile acesteia, dar ne-a împărtășit și o mică parte din experiențele sale personale.
Mădălina, cum te-ai descrie pentru cei care nu te cunosc personal?
Sunt un om nonconformist și îmi place să ies din tipare, atât din punct de vedere profesional, cât și personal. Mereu mi-a plăcut să ies din zona de confort, să învăț și să încerc lucruri noi. Uneori îmi iese, alteori nu sau îmi ies mai greu, dar consider că acesta ar fi un lucru care mă definește. Foarte multă lume spune despre mine că sunt altfel, că sunt diferită, ceea ce mie îmi place.
Pe de altă parte, consider că sunt un om autentic. Cum sunt eu, la fel mă și proiectez, nu sunt o altă Mădălina la birou și o alta acasă. Acest aspect cred că este important în zilele pe care le trăim.
Ești parte din echipa KPMG din anul 1999. Povestește-ne despre parcursul tău profesional. Ce te-a făcut să te alături companiei, imediat după terminarea Academiei de Studii Economice? Dar să rămâi atât de mult timp în cadrul acesteia?
Într-adevăr, în 1999 am terminat Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE și m-am angajat la KPMG imediat. De fapt, procesul de angajare s-a desfășurat în ultimele luni ale anului IV de facultate. Am ales să mă angajez la KPMG pentru că la acel moment piața muncii era cu totul diferită de ce vedem astăzi și oportunitățile de angajare pentru absolvenții de facultate nu erau extraordinar de multe.
Eu îmi doream foarte mult să intru într-o organizație, de preferat multinațională. Îmi plăcea să vorbesc limba engleză, căutam interacțiune cu oameni de toate naționalitățile, îmi plăcea să fac lucruri diferite. Atunci am profitat de această oportunitate de a aplica la KPMG, care, asemenea altor firme de consultanță, realiza procese de recrutare în cadrul ASE.
În momentul în care am intrat în procesul de recrutare, erau trei variante: audit, taxe sau consultanță de management. Ca o anecdotă, am stat să mă gândesc: auditul îmi suna mie a ceva ce are legătură cu contabilitatea – nu eram neapărat un fan și atunci am spus că nu e pentru mine, management consulting – nu îmi era foarte clar cu ce se mănâncă și la ce folosește și atunci am spus că măcar partea de taxe îmi este foarte clar cu ce se ocupă. Nu știam foarte multe despre fiscalitate la momentul respectiv, am terminat, după cum am spus Relații Economice Internaționale, nu am făcut cursuri de fiscalitate neapărat, dar am zis să încerc. Apoi am dat un test, am avut câteva interviuri și am primit o ofertă și așa m-am angajat în septembrie 1999 ca junior în departamentul de consultanță fiscală de la KPMG.
Ce m-a făcut să rămân toți anii aceștia aici? Mi-am găsit cumva locul, a început să îmi placă, am înțeles despre ce este vorba în consultanță, care este rolul nostru. Cumva am avut și șansa de a mă specializa destul de repede după ce am intrat în KPMG și am început să mă ocup de taxarea persoanelor fizice și anume de străinii care veneau să lucreze în România și care aveau o serie de obligații declarative fiscale. Am început să mă specializez pe acest domeniu și astfel am început să construiesc echipa de ceea ce se numește acum „global mobility services” – o echipă care oferă consultanță companiilor, în general multinaționalelor care au oameni „mobili”, care lucrează în diferite țări. De aici.. „the sky is the limit”, să spun așa.
Din nou, ce îmi place la KPMG, pe lângă faptul că am o carieră, că am progresat și eu de la junior, la consultant, la manager și așa mai departe, este faptul că există o foarte mare libertate de a încerca lucruri noi. Asta am făcut și eu. După ce am dezvoltat echipa de „global mobility services” am preluat zona de servicii de payroll, payroll outsourcing pentru clienții noștri, care se făcea sporadic în departamentul de taxe. Eu am preluat-o și am construit și aici o echipă.
Mai târziu am preluat și zona de consultanță în resurse umane, care, în general se axează pe toate procesele care nu sunt payroll și admin. Mi-am dorit foarte tare să avem o echipă integrată, pe care acum o numim „People Services” și care acoperă cumva toată zona de resurse umane a clienților noștri, de la zona de compliance, serviciile acestea de bază să le spunem, payroll și admin, consultanță în legislația muncii și apoi consultanță în resurse umane, inclusiv partea aceasta de global mobility.
Eu conduc acest departament din 2008-2009, sunt partener din 2011 și îmi place foarte mult. Am dezvoltat foarte mult echipa, în sensul în care, când am ajuns eu la KPMG nimeni nu făcea global mobility sau se făcea așa.. într-un mod dezorganizat și cumva eu am pus primele cărămizi la echipa aceasta. Am construit o echipă care a pornit de la zero și am ajuns la o echipă de 30-35 de oameni.
De-a lungul carierei tale ai fost implicată în arii diferite, iar în prezent ocupi funcția de Head of People Services. Cum ai descrie această funcție? Care sunt activitățile de care te ocupi zi de zi?
Am un rol foarte activ în zona de business development, adică discut cu clienții, înțeleg nevoile lor și găsesc cea mai bună soluție pe care KPMG poate să le-o ofere. Cu asta mă ocup mare parte din zi, relația cu clienții și potențialii clienți. În mod evident, am un rol de coordonare a livrabilelor în proiecte, adică eu sunt, până la urmă, persoana responsabilă, care semnează opiniile oferite de echipa noastră.
Nu în ultimul rând, și poate unul dintre cele mai importante roluri, este acela de a coordona oamenii din echipă, ceea ce îmi ocupă mult timp, dar este de altfel partea care îmi dă cea mai mare satisfacție.
Practic, ești un lider pentru echipa ta. De-a lungul anilor, sau poate chiar în prezent, a existat sau există o persoană pe care tu o vezi ca pe un mentor sau un lider, care te-a direcționat sau chiar ajutat de-a lungul carierei tale?
Da. Ceilalți parteneri cu care am lucrat în perioada în care eram Manager și Senior Manager, care m-au îndrumat, m-au ajutat să mă dezvolt, „m-au împins” să mă expun la experiențe noi astfel încât să învăț și să îmi dezvolt propria expertiză. În plus, cu siguranță mă pot baza pe colegii mei, ceilalți parteneri din organizație cu care mă consult ori de câte ori am nevoie.
Pe de altă parte, eu sunt foarte deschisă în a mă consulta și cu oamenii din echipa mea, pe care îi consider de asemenea foarte importanți și care sunt oameni foarte deștepți, cu foarte multă experiență și ei. Mă consult cu ei în momentul în care am o problemă pe care poate nu știu să o rezolv de una singură. Când caut soluții cu siguranță mă îndrept și către ei, să ne sfătuim pentru a rezolva problema.
Au existat momente în care te-ai gândit să te îndrepți spre o altă organizație sau într-o altă direcție?
Sincer nu am avut momente în care să simt că nu mai vreau sau nu mai pot. Sigur că mă gândesc uneori la ce aș face dacă nu m-aș afla aici, dar nu au existat momente în care să îmi doresc să plec. Am mai avut discuții cu alte organizații care m-au abordat, dar mi-ar fi foarte greu să plec. Eu nu am fost la un interviu de 20 și ceva de ani, e foarte ciudat.
În plus, nu am simțit această nevoie pentru că sunt de părere că KPMG este o organizație foarte intraprenorială, adică îi încurajează pe fiecare să încerce lucruri noi și atunci nevoia de a încerca ceva diferit e satisfăcută aici, nu simt să plec în altă parte. Îmi găsesc satisfacția în fiecare zi în care vin la birou, în ceea ce facem noi și rolul nostru în societate până la urmă, dincolo de responsabilitatea față de oameni și față de clienți. Nicio zi nu seamănă cu cealaltă și consider că asta mă ține „în priză”, mă ține aici.
Având în vedere experiența ta, care ar fi o serie de sfaturi pe care le-ai da unui antreprenor astăzi, referitor la dorința lor de a-și păstra oamenii buni alături, de a exista continuitate?
Este foarte important să asculți oamenii, mai ales în această perioadă. De asemenea, e foarte important să creezi acea cultură organizațională, acel climat în organizație care să permită oamenilor să se dezvolte în direcțiile pe care ei și organizația le doresc.
Este despre a crea un cadru unde lumea să se simtă deschisă atunci când apar probleme, acestea să fie ascultate, gestionate, să nu se caute vinovatul sau un „țap ispășitor”, în care oamenii să poată să își exprime punctul de vedere fără să le fie teamă de repercusiuni.
Este vorba despre stilul de leadership, atât al antreprenorului, cât și al echipei, leadership în sensul de comportamente pe care le poți dezvolta, dacă îți dorești.
Cum s-a schimbat stilul tău de leadership de-a lungul timpului? Cum ai învățat să fii liderul de astăzi?
În mod evident că în 20 de ani fiecare om se schimbă. Nu pot spune că sunt aceeași, am început la 20 de ani, acum am 40 și ceva. Atunci când aveam un rol de manager eram mult mai concentrată pe zona de livrare a proiectelor și mă interesa mult mai mult cum să rezolvăm problema clientului, să livrăm ce avem de livrat.
În rolul actual de partener, tocmai pentru că am alți colegi în poziția de manager care au aceste responsabilități de a gestiona proiectele de zi cu zi, rolul meu se îndreaptă spre conectarea cu oamenii, ascultarea lor, înțelegerea problemelor lor și oferirea ajutorului unde este posibil, expunerea poate spre experiențe noi, cum au făcut-o și alții în cazul meu și spre a oferi șansa și altora să se dezvolte.
Rolul meu s-a schimbat și atunci și stilul în care eu relaționez cu oamenii pe care îi conduc a suferit modificări. Înainte era mult mai task oriented, iar acum, odată cu trecerea timpului și schimbarea rolului, este mult mai people oriented. Există abilități înnăscute pentru unii oameni, iar pentru alții, cum a fost și cazul meu, acestea trebuie învățate. Nu m-am trezit într-o dimineață și mi-am spus: „de astăzi sunt people oriented”. Evident, am primit și eu feedback, poate făceam lucruri care nu erau pe placul tuturor și atunci a trebuit să învăț și să fac eforturi să fiu mai empatică, să îi ascult mai mult, să îi înțeleg pe ei, să le înțeleg problemele și uneori să îi ajut să găsească chiar ei soluțiile.
Având rolul de consultant, suntem formați să rezolvăm probleme și chiar și eu am această tendință: când cineva îmi spune că are o problemă să vin cu soluția, dar am învățat că nu acesta este modul cel mai bun de a conduce oamenii, ci că oamenii trebuie să găsească singuri soluția. Rolul meu în acest caz este de a le crea cadrul și de a-i ajuta să își găsească singuri soluția.
Cum vezi, din perspectiva profesionistului, domeniul HR la momentul actual? Ce schimbări a adus pandemia în cadrul KPMG? Dar la nivel general?
Din punctul meu de vedere adaptarea a fost foarte rapidă. Dacă stau să mă gândesc retrospectiv la ceea ce s-a întâmplat acum doi ani, la KPMG decizia a fost luată chiar pe 8 Martie. Noi aveam sistemele, tehnologiile și aproape toate procesele care ne-au ajutat să lucrăm de la distanță. Evident că au apărut și alte ajustări pe parcurs în primele luni, dar adaptarea a fost foarte rapidă și fără niciun fel de probleme.
Perioada aceasta de doi ani a fost complicată pentru că, deși ne-am adaptat rapid, a fost totuși o perioadă lungă în care oamenii au stat separați. Noi în toată perioada aceasta nu ne-am întors la birou decât ocazional, numărul colegilor care au optat pentru a veni la birou a fost mic. Ne-am dat seama că oricum vom rămâne într-un sistem hibrid, nu vedem ca lucrurile să revină la cum erau în 2019. Acum, avem un alt „normal”, este un alt mod de a face lucrurile și atunci tot ecosistemul trebuie adaptat la noua realitate.
Această situație am observat-o și la clienții cu care lucrăm. Consider că depinde mult și de industrie, de tipul de activitate, au existat companii care nu au apelat foarte mult la munca de la distanță, dar există și alte companii care în continuare își desfășoară activitatea remote și nu planifică neapărat să se întoarcă la birou.
Per total, mie mi s-a părut că adaptarea a fost rapidă și fără mari probleme.
Ce s-a schimbat în mod evident este direcția de management al oamenilor pentru că acesta nu se mai putea realiza în același mod ca la birou. Aici, în birou, eram unii lângă alții, știam exact cine, ce și când face, iar în ceea ce privește munca la distanță nu știm aceste aspecte decât dacă ne conectăm prin Zoom sau Teams și stăm de vorbă. E mult mai greu să te conectezi cu ceilalți, cu organizația și în acest punct consider că aceasta este cea mai mare problemă: cum ții oamenii care lucrează la distanță conectați la valorile și spiritul organizației, la acea cultură organizațională despre care vorbeam.
KPMG este partener UCMS by AROBS. Care sunt serviciile pe care le utilizati și cum vă ajuta acestea în mod concret?
Noi folosim platformele de la UCMS by AROBS adaptate pentru procesele noastre interne la KPMG, adică le folosim pentru a face payroll și administrare pentru angajații noștri. În același timp folosim soluția UCMS by AROBS pentru livrarea serviciilor de payroll și administrare de personal pentru clienții noștri. Soluția ne-a ajutat și înainte de pandemie, dar și pe perioada acesteia să livrăm aceleași servicii de calitate, ceea ce este foarte important pentru noi.
Lucrăm împreună cu UCMS by AROBS astfel încât să digitalizăm sau să automatizăm și mai mult aceste procese. De exemplu am dezvoltat roboți, ceea ce se numește RPA – Robotic Process Automation, folosim această tehnologie pentru a automatiza și mai mult procesele de payroll și administrare tocmai pentru a fi cât mai eficienți și a livra într-un timp cât mai scurt servicii de o calitate cât mai ridicată.
Această tehnologie este suprapusă peste platforma de la UCMS by AROBS astfel încât toate acele activități manuale realizate de cei care operează platforma, în măsura în care acestea sunt repetitive și au o anumită structură logică, să se poată automatiza cu ajutorul acestui tip de tehnologie RPA. Atunci munca pe care un om o realizează în platformă în câteva ore, un robot o poate face în câteva minute.
Dacă ar fi să te gândești la ce urmează pentru industria de HR, care consideri că sunt principalele trenduri?
Există mai multe trenduri în industria de HR, pe care eu le consider importante.
Pe de o parte este zona de digitalizare a proceselor de HR. Există multe organizații care realizează acțiuni în excel, manual sau pe hârtie și consider că acest proces de digitalizare se va accentua foarte mult în perioada următoare.
Apoi, o altă zonă foarte importantă mi se pare cea de experiență a angajatului, nu vorbim neapărat despre cât de implicați sunt angajații, ci focusul acum este pe experiența pe care organizațiile o oferă angajaților. Această experiență a angajaților trebuie abordată din perspectiva aceea a ascultării active a acestora, e important să înțelegem ce nevoi, ce probleme au angajații și să încercăm să le oferim acea experiență diferită sau extraordinară, cum îi spunem noi, tocmai pentru că piața forței de muncă din România este una foarte complicată, competitivă și din câte știu eu toate organizațiile se plâng că nu găsesc resursele de care au nevoie. Lipsa din piață va continua, apele nu se vor liniști și atunci organizațiilor nu le rămâne decât să încerce să ofere o experiență diferită angajaților.
Un alt trend ar fi cel din zona de ESG – Environmental Social Governnance, care este un trend general, nu este neapărat ceva ce HR-ul poate să aibă sub control, dar cu siguranță HR-ul are un cuvânt de spun în zona acesta, mai ales în S-ul de la ESG, pentru că vorbim aici de diversitate, de incluziune, de cât de mult fac organizațiile pentru a face lucrurile într-un mod diferit.
Nu în ultimul rând, poate că un trend important de menționat este cel de people analytics, care are legătură pe de o parte cu digitalizarea, dar este mai mult de atât, este despre cum organizațiile folosesc datele pe care le au despre angajați și cum folosesc aceste date în luarea deciziilor. Digitalizarea ne ajută să colectăm date despre angajați într-un mod structurat, de exemplu: date salariale, despre performanța lor, nivelul de engagement astfel încât să luăm cele mai bune decizii de business.
Cum este Mădălina, cea din afara biroului? Ce faci când ai timp liber? Cum arată pentru tine momentele de relaxare?
Timpul liber încerc să mi-l petrec împreună cu familia. Am o fetiță de opt ani care îmi spune mereu să petrec mai mult timp cu ea. Îmi citează promo-urile de la televizor care spun „pentru o viață sănătoasă a copilului vostru petreceți cât mai mult timp cu acesta” și îmi spune de trei ori pe săptămână: „Mami, știi ce spune la televizor. Nu vrei să petreci mai mult timp cu mine?”, iar eu îmi propun evident acest lucru. Încerc să petrec timp cu familia, să ne uităm la un film, să mâncăm popcorn pe canapea.
Îmi place să călătoresc, țin cumva o socoteală a țărilor pe care le-am vizitat, am aproximativ 45 pe listă.
Îmi place foarte mult Londra, este orașul meu preferat. Florența mi se pare un oraș foarte bogat cultural, îmi place mult să merg acolo, am fost de mai multe ori. În afara Europei mi-a plăcut foarte mult în Kuala Lumpur, în Malaysia, e un oraș foarte autentic, spre deosebire de Singapore care mi s-a părut foarte artificial. Am fost de câteva ori și în Africa, am vizitat mai multe țări și am fost foarte impresionată. Am fost în Africa de Sud, dar am fost și în țări mult mai sărace: Zambia, Kenya, Zanzibar și am fost uimită pe de o parte de sărăcie – în acele momente îți dai seama cât de norocos ești să te naști într-o țară europeană, civilizată, dar și de oamenii, natura umană și umanitatea din aceste țări.
Întâmplător sau nu, am vizitat aceste țări cu ocazia unor business trip-uri și am apucat să merg și la birourile KPMG din țările respective, iar șocul cel mai mare a fost că, în tot acel mediu din aceste țări, evident foarte sărac, birourile KPMG sunt aproape identice cu birourile KPMG din orice țară civilizată. Acest lucru m-a făcut să mă simt precum aș fi la mine la birou, nu simțeam nicio diferență semnificativă, pentru mine a fost foarte motivant, dându-mi astfel seama cât de importante sunt brandul și cultura KPMG în toată lumea. Asta e ceea ce m-a impresionat, dincolo de zilele petrecute în Safari, care sunt o experiență unică, pe care o recomand oricui – să vezi lei, girafe și rinoceri la câțiva metri de tine și nu la grădina zoologică nu se compară cu nimic.
Așa ca un hobby, pe care l-am adoptat cumva – mie și soțului meu ne place să mergem la concerte. Aici știu că poate par puțin dubioasă, dar nouă ne place muzica punk, muzica gotică. Mergem la festivaluri și concerte din Europa în general, ca un hobby suplimentar pe lângă călătoriile noastre. Și fetița noastră ne împărtășește pasiunea, o luăm și pe ea la concerte, încă de când avea trei-patru ani era fascinată de tot ce se întâmpla acolo.
—
Campania Femei Puternice în HR este inițiată și susținută de către UCMS by AROBS. Companie inovatoare cu capital 100% românesc, UCMS by AROBS este specializată în dezvoltarea de soluții integrate de management al resurselor umane și salarizare, cu o experiență de peste 25 de ani pe piața din România.
O serie de interviuri cu femeile puternice din HR, care să prezinte calitățile lor excepționale de leadership, dar și cele necesare gestionării cu succes a relației dintre angajat și angajator vor marca luna martie, ca urmare a parteneriatului The Woman x UCMS by AROBS.