Traficul de persoane a devenit mai vizibil în societatea românească în ultima vreme prin investigarea unor cazuri celebre, a unor persoane cu activități intense în rețelele de socializare și cu o capacitate mare de manipulare.
Pe de-o parte ne fascinează poveștile de succes, ne motivează, ne fac să visăm; pe de altă parte, ne intrigă poveștile polițiste, cu crime și mister. Traficul de persoane începe cu un vis și continuă cu o crimă: exploatarea victimei; începe cu visul la o viață mai prosperă (oferte de muncă mult prea bune pentru a fi adevărate), visul la o iubire ca-n filme (loverboy-ul de succes, influencer pe rețele sociale, care promite că te va iubi ca pe o prințesă) și continuă cu violență, exploatare, obligare la muncă sau exploatare sexuală- prostituție, producere de materiale cu conținut pornografic.
În fiecare an, aproape 500 de oameni sunt reduși la statutul de obiect: victimele traficului de persoane în România- patru din cinci victime sunt femei, o victimă din două este copil, cel puțin trei victime din cinci sunt exploatate sexual, patru din cinci victime sunt recrutate de o persoană cunoscută (Raportul anual privind evoluția traficului de persoane în 2022, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane).
Având în vedere incidența mare și impactul public al investigării unor cazuri de trafic de persoane și exploatare a celor vulnerabili în societatea noastră, este justificat să ne întrebăm de ce nu discutăm mai mult în spațiul public despre traficul de persoane:
– Ce forme îmbracă traficul de persoane?
– Ce legătură poate fi între video-chat și traficul de persoane?
– Exploatarea sexuală înseamnă în mod obligatoriu prostituție?
– Cum este posibil să fie exploatat sexual un copil fără a fi răpit sau abuzat fizic?
– Ce presupune recrutarea prin metoda ”loverboy”?
– Ce ar trebui să știe tinerii pentru a nu ajunge victime ale traficului de persoane?
La aceste întrebări și la multe altele am găsit răspunsuri în discuțiile cu studenții Universității Babeș-Bolyai, mai ales cu cei ai Departamentului de Studii internaționale și Istorie Contemporană din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie, cu care am parcurs deja trei serii de cursuri deschise pe tema traficului de persoane. Dincolo de aspectele legate de înțelegerea infracțiunii, a pericolelor recrutării de către persoane cunoscute, a modalităților de prevenire prin elemente simple de siguranță (de exemplu, a nu ceda posesia actelor de identitate altor persoane, a nu accepta oferte de muncă fără un contract legal, a stabili o parolă de siguranță cu un adult de încredere, a nu transmite fotografii compromițătoare în mediul online etc.) am constatat, împreună cu studenții mei, că cel mai dificil este să ne depășim prejudecățile și să înțelegem într-un fel profund și empatic ce transformare înfricoșătoare produce traficul de persoanele în sufletul victimei.
Exploatarea sexuală macină sute de suflete în fiecare an. Dacă suferința trupului ce-și poartă obosit urmele exploatării se poate alina, cu greu, în timp, sufletul victimei se fragmentează și se transformă prin traumă, pierzând esența supraviețuirii sociale: încrederea în oameni. Traficul de persoane te deconstruiește, te destructurează, exploatarea îți modifică rânduiala interioară. Răul se strecoară insidios într-un suflet deschis, fragil și primitor de iubire, apoi sparge stâlpii de susținere ai identității și îl dărâmă. Iar noi, ceilalți, nu putem înțelege cu adevărat acest proces pentru că nu îi privim cu empatie pe cei vulnerabili, nu vedem în profunzime victima; știm, dar nu simțim, aflăm, dar nu ne doare.
Victima traficului de persoane este blocată în puterea traficantului, asemeni unei căprioare în lumina fulgerătoare a farurilor în câmp deschis. Judecăm victima cu toții, cu pretinsă înțelepciune, din căldura și confortul propriului mediu familial, gândindu-ne că noi, cu siguranță, ne-am putea salva, am găsi o soluție. Și atunci vă întreb: ați paralizat vreodată în fața unui pericol fără a putea să vă mișcați? Așa trăiește victima traficului de persoane în fiecare moment: blocată în dominația traficantului. Victima nu conștientizează exploatarea, manipularea de către traficant fiind atât de profundă, încât ea nu se percepe ca fiind exploatată.
Legiuitorul a înțeles perversitatea acestui fenomen care se strecoară ca un virus în conștiința victimei și-i anulează voința, capacitatea de a decide, de a reacționa. Ca urmare, legea (Codul penal) prevede în privința traficului de persoane, la art.210 alin.3: „consimțământul victimei nu constituie cauză justificativă a infracțiunii”, anulând eventualul argument al traficantului legat de voința victimei de a se supune de bunăvoie oricărui tip de exploatare. Așadar, chiar dacă victima nu se poate apăra prin propria voință, o apără legea. Restul depinde și de noi, cei care putem observa cu luciditate o realitate volatilă ce poate cuprinde semnale ale traficului de persoane.
V-ați putea întreba, pe bună dreptate, cum putem recunoaște situația de vulnerabilitate? De unde știm că o persoană este traficată? Dacă ea nu se percepe ca victimă, deci nu cere ajutor, nu părăsește situația de exploatare, mai mult, poate este și îndrăgostită de cel care o exploatează, cum pot eu să o salvez?
Indicatorii traficului de persoane sunt specifici fiecărei forme de trafic (exploatare sexuală, prin muncă, prin obligarea la practicarea cerșetoriei sau comiterea de infracțiuni, trafic de organe) și fiecărei etape a infracțiunii (recrutare, transportare, adăpostire, primire), fiind observabili în mijloacele utilizate de traficant (ameninţări, utilizarea forţei, limitarea libertăţii de mişcare, izolare, reţinerea documentelor, reţinerea salariului, fraudă/înşelăciune, abuzul de putere/de situaţia de vulnerabilitate). De la reținerea documentelor de identitate de către angajator, „iubit” sau un intermediar de-al acestuia, până la amenințări, violențe, reținerea tuturor sumelor câștigate de victimă prin activitatea la care o supune traficantul, marcarea victimelor prin tatuaje ca aparținând rețelei criminale, infractorii nu au limite în folosirea mijloacelor de manipularea sau constrângere a victimei în vederea exploatării, deci a producerii de bani pentru rețeaua infracțională.
Indicatorii traficului de persoane sunt descriși și în Mecanismul național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane, însă dincolo de semnele vizibile, sesizarea, în orice formă, a organelor judiciare (polițiști, procurori) va determina verificarea suspiciunilor, fără a pune în pericol victimele sau persoana care semnalează situația respectivă. La telefonul verde 0800800678 al Agenției Naționale împoriva Traficului de Persoane se pot anunța suspiciuni de trafic de persoane sau se pot obține informații, explicații, lămuriri.
Cel mai dificil de contracarat este procedeul de recrutare prin metoda ”loverboy”, metodă folosită și în cazurile mult mediatizate de persoane publice cu popularitate mare în rețelele de socializare, acuzate de trafic de persoane prin inducere în eroare cu privire la intenţia de a construi o relaţie cu victimele şi existenţa unor sentimente reale de iubire, acțiuni urmate de exercitarea de acte de violenţă fizică şi constrângere psihică, intimidare, supraveghere constantă și control, invocarea de pretinse datorii. Exploatarea sexuală în acest tip de cazuri constă în obligarea la manifestări pornografice în vederea producerii şi difuzării acestora prin intermediul unor platforme de socializare. „Iubitul promițător, frumos și de succes” din etapa recrutării se transformă în „monstrul exploatator”, uneori alternând violențele cu perioade de acalmie, astfel încât victima nu mai are încredere în propria percepție și interpretare a realității, fiind complet în puterea de influență și manipulare a traficantului.
Tendința de utilizare a rețelelor online pentru recrutarea și exploatarea victimelor a fost observată și studiată recent și la nivelul Biroului OSCE al Reprezentantului special și coordonatorului pentru combaterea traficului de persoane (august 2023), sute de specialiști din întrega lume contribuind la cartografierea peisajului online al riscurilor de trafic de persoane pe site-urile web de servicii sexuale. Prin analiza a aproape 2.900 de site-uri web de servicii sexuale din regiunea OSCE, care conțin peste 3 milioane de reclame în care ar putea fi făcută publicitate victimelor traficului de persoane în scopul exploatării sexuale, s-au identificat mai mulți indicatori de trafic, elemente care semnalează expunerea la riscul de exploatare și care pot fi folosiți în identificarea și salvarea persoanelor traficate, printre care greutate scăzută, tristețe, referiri la o persoană care gestionează contul, manifestări de anxietate, depresie, nervozitate, manifestări paranoice, semne de consum de substanțe sau dependență, disociere și altele.
Una dintre cele mai îngrijorătoare caracteristici ale noului mod de exploatare online prin obligarea sau determinarea producerii de materiale cu conținut sexual explicit prin profitarea de starea de vulnerabilitate a persoanelor respective este reprezentată de manipularea victimei în a nu percepe exploatarea și a nu se considera o victimă.
Exploatarea minorilor este un fenomen în creștere, din păcate. Conform Raportului anual privind evoluția traficului de persoane în 2022, al Agenției Naționale împoriva Traficului de Persoane, numărul de cazuri de exploatare prin pornografie reprezintă peste jumătate din numărul total de victime minore exploatate sexual (52%), exploatarea minorilor în scopuri pornografice având loc preponderent în România, 1 din 9 victime fiind de sex masculin. Povestea imaginară a Soniei descrisă mai jos ne poate ajuta să intrăm în universul dureros al traumei suferite de tinerele exploatate. Vom înțelege cu adevărat doar dacă citim confesiunea tinerei gândindu-ne că în locul Soniei ar putea fi fiica noastră, sora sau prietena noastră cea mai bună.
Confesiunea Soniei (inspirată din cazuri reale)
„Eram o adolescentă obișnuită, cu vise și speranțe pentru viitor. Îmi petreceam timpul pe rețelele de socializare, unde am întâlnit un barbat fermecător, un influencer popular pe Instagram. Promisiunile lui cuprindeau tot ce mi-am dorit vreodată.
Mi-a spus că mă poate face celebră, că mă poate iubi cu o pasiune ca-n povești, că viața mea ar fi ca un film în care eu eram protagonista. În naivitatea mea, am crezut fiecare cuvânt al lui, iar dorința de a fi specială și de a fi iubită m-a făcut să cad pradă manipulării lui.
Totul a început cu complimente, cu atenție și afecțiune. M-a convins că sunt cea mai frumoasă, că voi putea să îmi construiesc o carieră folosindu-mi corpul, chiar dacă mă dezgolesc puțin mai mult decât alte fete; ceea ce conta era iubirea lui și aș fi făcut orice pentru el. Și chiar am făcut: i-am trimis forografii cu mine goală, așa cum mi-a cerut pentru a-i dovedi că relația noastră este specială. Apoi, a venit momentul în care m-a pus în fața unei alegeri imposibile: să produc conținut inadecvat, poze și filme cu mine în poziții obscene sau să suport consecințele.
A amenințat că îmi va distruge viața, că va posta pe toate rețelele fotografiile pe care i le-am trimis și că va spune lumii întregi lucruri oribile despre mine, că nu voi mai putea ieși niciodată din acea întunecată și amenințătoare umbră pe care o simțeam mereu deasupra mea. Înfricoșată și disperată, am cedat, gândindu-mă că acesta era singurul mod de a scăpa de coșmarul în care ajunsesem.
Am devenit un instrument în mâinile lui, producând conținut pe care niciodată nu mi-aș fi imaginat că-l voi face, producând bani pentru el. Fiecare acțiune era acum dictată de frica de a nu fi descoperită, de a nu suporta consecințele groaznice pe care le promitea. Așa am început să pierd tot ce aveam mai de preț: demnitatea, respectul de sine și chiar identitatea mea.
M-am simțit înfrântă, rușinată și totodată furioasă pe mine că am căzut în capcana lui. Suferința nu s-a oprit odată cu dispariția lui din viața mea; au rămas traumele și cicatricile lăsate în urmă de manipularea lui.
Exploatarea există, traficul de persoane se petrece lângă noi și se poate întâmpla oricui.”
Deși formele exploatării sunt multiple, de departe cea mai răspândită formă de exploatare sexuală a victimelor este cea care implică obligarea victimelor atât la practicarea prostituției, cât și la acte de pornografie infantilă pe internet, mai mult de jumătate dintre victime, 57%, având sub 18 ani.
Cui te poţi adresa în cazul în care ești o victimă a traficului de persoane sau în cazul în care ai suspiciuni cu privire la existența unei situații de exploatare? Poți anunța cazul poliţiei, misiunilor diplomatice ale României în străinătate, la linia telverde 0 800 800 678 sau telefonul internațional al Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane +4021.313.31.00, organizaţiilor neguvernamentale.
Putem constata că se încearcă tot mai mult, prin toate canalele, informarea atât a publicului larg, cât și a specialiștilor din domenii adiacente investigării infracțiunilor, educării, îngrijirii sau consilierii persoanelor vulnerabile, cu privire la elementele traficului de persoane, modalitățile de identificare a victimelor și de acțiune pentru recunoașterea și sesizarea cazurilor de exploatare.
Însă toate eforturile din exerior nu pot compensa luciditatea cu care femeile și fetele se pot proteja de manipulare prin conștientizarea pericolului ascuns sub o față prietenoasă și aparent iubitoare, care se transformă treptat în monstrul exploatator și abuziv- traficantul de persoane. Raportul OSCE menționat mai sus atrage atenția asupra noului „trend” al fenomenului infracțional: folosirea tehnologiei de către traficanții de persoane în fiecare etapă a infracțiunii, de la recrutare, la promovarea și exploatarea victimelor pe site-urile care furnizează servicii sexuale. Vulnerabilitatea femeii este exploatată de noile „trend-uri” reprezentate de site-urile de promovare a serviciilor sexuale (video-chat) care promit câștiguri facile, însă ascund pericole de exploatare și trafic de persoane.
Opunem acestui trend al website-urilor care furnizează servicii sexuale crescând riscul de exploatare a femeilor în acest context, clasicul demnității în iubire, siguranța, respectul și frumusețea independenței și autenticității feminine, ideea că a fi în siguranță este, pentru femei, condiția esențială a împlinirii personale și profesionale, acel “timeless” al spațiului de viață feminin.
Sursă foto: Freepik
–
Editor: Lect. Dr. Alexandrina-Augusta BORA, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Istorie și Filosofie, Departamentul de Studii Internaționale și Istorie Contemporană