„ Ce facem în școlile noastre? Nu punem etichete asupra copiilor!”
( Lotta Rajalin)
Într-o grădiniță din Suedia, jucăriile nu sunt niciodată împărțite pe centre, în funcție de sexul copiilor. Păpușile se amestecă cu mașinutele și cuburile din lemn, camioanele transportă în jurul bijuteriilor cu mărgele, roboții pot purta tutu-uri, iar păpușile Barbie pot conduce, cu succes, dinozauri.
Acestea sunt caracteristicile grădinițelor neutre, din punct de vedere al genului, administrate de Lotta Rajalin. Aceasta a explicat faptul că, în astfel de grădinite, copiii sunt încurajați să exploreze întreaga lor gamă de emoții. Nu se așteaptă ca fetele să-și suprime mânia, iar băieții nu sunt presați să-și înghită lacrimile
Toți copiii sunt bineveniți să fie la fel de murdari sau ordonați, activi sau pasivi, cum li se potrivește. Aici nu se spune că fetele trebuie să fie drăguțe și băieții trebuie să fie duri. Profesorii sunt instruiți să evite să vorbească despre „ băieți” sau „ fete”, vorbind, în schimb, despre „ oameni”, „ copii” și „ prieteni”: „ Nu luăm nimic, adăugăm doar!” spune Rajalin în Tedx Talk.
Într-un studiu, publicat în Jurnalul de Psihologie Experimentală a Copilului, cercetătorii de la Universitatea Uppsala, din Suedia, afirmă că preșcolarii, care au frecventat o grădiniță neutră, din punct de vedere al genului, nu par a fi influențați de aplicarea culturală a stereotipurile de gen, comparativ cu ceilalți, înscriși în alte instituții preșcolare.
Testele au arătat că preșcolarii de la școala neutră, din punct de vedere al genului, au fost la fel de capabili ca ceilalți copii să grupeze persoane pe sexe, dar nu au acordat aceleași asocieri tradiționale conceptului de „ masculin” sau „ feminin”, fiind mai puțin probabil să facă alegeri în conformitate cu normele culturale, atunci când se prezentau, de exemplu, imagini cu băieți sau fete și jeanși sau rochii.
„ Rezultatele sugerează că, deși pedagogia neutră, din punct de vedere al genului, nu poate să reducă tendința copiilor de a folosi genul, pentru a clasifica oamenii, ea își schimbă tendința spre stereotipuri de gen, ceea ce ar putea lărgi oportunitățile pe care le au la dispoziție.” mentionează Kenward Quartz.
Acesta este cercetător în psihologie, la Universitatea Uppsala și Universitatea Oxford Brookes, dar și autor principal al lucrării. Kenward a explicat, într-un comunicat de presă, faptul că vor fi necesare și alte studii viitoare, pentru a stabili dacă educația promovată de o grădiniță neutră, din punctul de vedere al genului, va duce la un succes mai mare:
„ Având în vedere faptul că cei mici se dezvoltă prin joc, prin interacțiuni cu colegii și multe activități care promovează dezvoltarea și sunt în mod tradițional legate de gen, atunci ar fi rezonabil să presupunem că este posibil ca aceasta să îmbunătățească dezvoltarea acestor copii și succesul viitor.”
Kenward recunoaște că dimensiunea eșantionului studiului Upssala este mică. Grădinițele neutre, din punct de vedere al genului, sunt rare, chiar și în țara clasificată ca fiind cea de-a patra societate cu cea mai mare egalitate de gen din lume. În cadrul studiului, au participat 80 de preșcolari, cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani.
Studiile anterioare par să sprijine concluziile studiului. Într-o lucrare din anul 2010, publicată în „ Dezvoltarea Copilului”, copiii au acordat mai multă atenție genului și au avut mai puține șanse să se joace cu copiii, care nu erau propriul lor sex, atunci când profesorii lor au încercat să sublinieze diferențele dintre fete și băieți.
În 1998, un amendament la actul de învățământ al Suediei prevedea că școlile publice, de la toate nivelurile, să înceapă promovarea politicilor și stilurilor de predare neutre, din punctul de vedere al genului.
By Diana Arieșan – editor contribuitor The Woman
Diana este profesor pentru învățământul preșcolar cu o experiență de 12 ani și autorul cărții „ Abis în dealul sihastru”, lansată în anul 2013 (Editura Grinta, Cluj-Napoca). În anul 2015 a devenit membru al Cenaclului UBB, proiect realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și a Școlii Populare de Arte „ Tudor Jarda”, din Cluj-Napoca, secția retorică, Diana are preocupări pentru artă, sub toate formele sale. În perioada 2012-2014 a fost membru al trupei de teatru „ Pavlov 25”, iar în prezent își consolidează abilitățile de retor în cadrul diferitelor evenimente culturale.
Surse foto: dailyscandinavian.com, s.telegraph.co.uk, storage0.dms.mpinteractiv.ro, qz.com, missmaryliberry.com, newsweek.com. Sursă articol: weforum.org