„Presa și turismul sunt domenii pe care le vor iubi aventurierii, oamenii cu iniţiativă şi cei care sunt hotărâţi să contribuie la schimbări” ne spune Laura Călugăr, vicepreședintele Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Transilvaniei.
Laura are o experiență de peste 10 ani ca jurnalist, iar din pasiune pentru meseria sa, completată de dorința de a contribui benefic la promovarea turismului românesc, s-a născut primul documentar turistic profesionist, realizat în România. Acesta prezintă povestea pădurii Hoia-Baciu, din Cluj. În interviul pentru The Woman Magazine, Laura Călugăr ne vorbește despre experiența și provocările meseriei de jurnalist și despre proiectul său de suflet – „The Hoia-Baciu Forest – Truth or Legend?”
Ai o experiență de peste un deceniu în jurnalism. Cum ai descrie această meserie după ce ai acumulat acești ani de experiență?
Dacă ar fi să descriu experienţa mea ca jurnalist într-un singur cuvânt, acesta ar fi „palpitant”. Mă trezeam în fiecare zi fără să ştiu unde voi ajunge, pe cine voi cunoaşte sau când şi cum se va încheia ziua. De fapt, cred că acesta e farmecul jurnalismului: îţi dă şansa de a te confrunta cu situaţii nemaiîntâlnite, te pune în faţa unor conjuncturi, pe care trebuie să înveţi să le gestionezi şi te obligă să găseşti soluţii rapide la probleme cu care nu te-ai mai confruntat.
Toate acestea m-au ajutat să mă maturizez, să înţeleg cum funcţionează lumea din jurul meu şi să cunosc oameni, fără de care azi aş fi fost mai săracă. Să fii reporter-corespondent pentru televiziuni private naţionale, timp de mai bine de 11 ani, nu a fost uşor, dar aş face oricând la fel dacă aş avea şansa de a o lua de la capăt. E o meserie frumoasă, dar epuizantă.
Care au fost câteva din cele mai mari realizări de care te-ai bucurat de-a lungul anilor, în calitate de jurnalist?
Mi-am început cariera în TV la Antena 1 Cluj, o staţie care la acea vreme era condusă de profesionişti şi în care lucrau oameni cu experienţă. Am furat meserie de la fiecare dintre ei, de la reporteri şi cameramani, până la specialişti în domeniul tehnic. La ProTv am continuat să învăţ cum se practică această meserie, iar când am revenit în Trustul Intact în calitate de corespondent regional m-am confruntat cu situaţii din ce în ce mai complexe.
Am avut ocazia de-a furniza imagini şi informaţii în exclusivitate de la accidentul aviatic din Apuseni, am fost trimisul special al Observatorului în Ungaria când a început criza refugiaţilor şi am petrecut zile întregi pe teren la zeci de scrutinuri electorale. M-am bucurat enorm atunci când am avut ocazia să pun umărul la bucuria unor copii neajutoraţi sau să redau speranţa unor oameni lipsiţi de apărare. Deși lucram într-un mediu extrem de stresant, televiziunea mi-a dat ocazia să mă autodepăşesc şi să-mi forţez limitele la multe filmări cu greutate.
În 2016 ai luat parte, în calitate de coordonator al proiectului, la producția primului documentar turistic profesionist, realizat în România despre pădurea Hoia-Baciu, din Cluj-Napoca, unul foarte lăudat de altfel. În ce circumstanțe ai simțit impulsul să creezi un astfel de proiect îndrăzneț, fără precedent în România?
Proiectul a fost ideea unui om pe care l-am cunoscut în timp ce lucram în televiziune. Cosmin Giurgiu este un promotor al turismului din Transilvania şi România de mai bine de 15 de ani, iar el mi-a propus această colaborare la finalul lui 2015.
Filmasem şi eu de multe ori ştiri legate de locuri superbe, cu potenţial turistic imens, dar neexploatate suficient, aşa că mi-am dat seama că e ocazia perfectă pentru a contribui la promovarea turistică a unui loc aflat la doi paşi de casă, pe care îl vizitează mai ales străinii. I-am cooptat în proiect şi pe colegii de la Asociaţia Rylex, care organizează tururi ghidate prin pădure şi care cunosc zona mai bine decât oricine. Împreună am reuşit să aducem în faţa publicului primul documentar turistic profesionist despre Pădurea Hoia-Baciu, care va fi disponibil în curând sub formă de suvenir.
Care a fost viziunea ta și a întreagii echipe de producție, în crearea acestui documentar?
Ne-am dorit de la început să prezentăm pădurea în toate anotimpurile pentru ca farmecul ei e distinct în fiecare sezon. Apoi am stabilit că vom încerca să abordăm filmarea atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi mistic. Tocmai de aceea, cei care vor cumpăra suvenirul vor vedea ca nu încercăm să venim cu un adevăr absolut, ci pur şi simplu să prezentăm mai multe opinii despre acest spaţiu plin de controverse.
De asemenea, forma de prezentare a acestei producții este puțin spus inedită. Ne poți explica ideea din spatele conceptului de „suvenir”?
Colegii care organizează tururi ghidate în pădure ne-au spus din start că turiştii întreabă mereu la finalul turului unde e magazinul de suveniruri. Bineînţeles, aşa ceva nu există deoarece pădurea este un loc sălbatic, neamenajat de autorităţi. Documentarul vine tocmai ca să umple acest gol şi să satisfacă dorinţa turiştilor de-a lua cu ei acasă mai mult decât o crenguţă. Vor avea acasă un produs de calitate, un film pe care-l vor putea arăta oricui e curios să afle mai multe despre acest loc.
Ce înseamnă pentru tine acest documentar turistic? Care sunt câteva provocări pe care le-ai întâlnit în producerea lui?
Producţia documentarului a fost de la început o provocare, pentru că am pornit cu 0 buget. Uşor, uşor am găsit câţiva sponsori, dar ne-a fost foarte greu să obţinem bani suficienţi, pentru a scoate pe piaţă documentarul la finalul anului 2016. Aşa că am organizat două proiecţii în decembrie 2016 şi altele două la Zilele Clujului 2017, singurele ocazii când curioşii au putut vedea munca noastră.
Succesul acestor proiecţii ne-au arătat că trebuie să facem tot ce putem pentru a găsi fondurile necesare pentru a scoate pe piaţă suvenirul. Anul acesta le-am găsit, aşa că în curand vom anunţa cum se va putea achiziţiona. Pe lângă provocările financiare, a fost interesant să descopăr pădurea în timpul perioadei de documentare, dar şi prin interviurile cu specialiştii care apar in film. Fiecare a încercat să dea o explicaţie, dar încă nu am reuşit sa punem o etichetă: adevăr sau legendă?
Pentru „The Hoia-Baciu Forest – Truth or Legend?” ai fost, de asemenea, responsabilă de crearea întregului script. Cum a fost să iei parte la acest proiect și în acest sens? Ai întâmpinat greutăți în selectarea și intervievarea oamenilor pe acest subiect?
În calitate de co-producător mi-am petrecut foarte mult timp documentând şi citind informaţii despre pădure din foarte multe surse. Am încercat să găsim specialiştii potriviţi care să poata veni cu explicaţii pentru forma copacilor, asă că am apelat la botanişti şi silvicultori. Am vrut să aflăm cât mai multe legende, aşa că am vorbit cu oameni care susţin că au trăit momente interesante în timpul vizitelor în pădure.
Apoi, am vrut să vedem cum îşi explică un specialist în paranormal toate fenomenele relatate de oameni. Spre bucuria noastră, toata lumea a fost dornică să se implice şi ne-a sprijinit fără probleme. Spre finalul anului 2016, după nouă lunii de filmări, am petrecut câteva săptămâni selectând cele mai bune interviuri. Mai apoi le-am legat toate într-un text, exact aşa cum făceam când veneam de pe teren după ce filmam o ştire. De data aceasta, însă, a fost vorba despre o ştire mult mai complexă.
Dragostea ta pentru turism se vede și prin celelalte proiecte în care ești implicată. În calitate de vicepreședinte al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Transilvaniei (APDT), ce aspirații pentru viitor ai?
Asociaţia este la început, dar deja are numeroase proiecte. Pe lângă documentarul Hoia-Baciu Forest – Truth or Legend?, am creat un alt proiect de anvergură: Ţara Călatei. Acesta cuprinde un portal turistic, www.taracalatei.ro, care-şi propune să promoveze acest ţinut etnografic superb prin texte despre tradiţiile locului, meşteşugurile, istoria, portul tradiţional etc. Turiştii găsesc pe site şi informaţii legate de unităţile de cazare, dar şi despre ce pot face într-un sejur în Ţara Călatei.
Ce sfaturi ai oferi celor care și-ar dori să înceapă o carieră în acest domeniu? Care ar fi câteva lucruri la care ar trebui să se aștepte?
Să lucrezi în presă sau în promovare turistică este plin de satisfacţii. Deşi par relativ diferite, oamenii care activează în oricare din aceste domenii trebuie să fie creativi, ambiţioşi şi să le facă plăcere să citească, să se documenteze permanent. I-aş sfătui pe toţi cei care visează la o carieră în media să se pregătească de o viaţă agitată, uneori chiar haotică, dar care îi va modela ireversibil.
Cei care îşi imaginează că în presă sau în turism vor putea să petreacă timp cu familia şi prietenii sau că vor avea un program fix, trebuie să se reorienteze. Acestea sunt domenii pe care le vor iubi aventurierii, oamenii cu iniţiativă şi cei care sunt hotărâţi să contribuie la schimbări.
Dacă ai putea să te caracterizezi, în doar 3 cuvinte, care ar fi acelea?
Sunt conştientă că nu pot schimba lumea singură, dar pot să mă alătur celor care luptă în fiecare zi să schimbe mentalităţi, situaţii, nedreptăţi. Împreună suntem o forţă. Mi-am pus mereu ambiţia la încercare, m-am lăsat condusă de optimism în orice context şi nu am acceptat „nu se poate” ca o variantă de răspuns. Aşadar, cred că cele trei cuvinte ar fi: AMBIȚIE, OPTIMISM și TENACITATE.
By Miriam Marandici & Diana Arieșan
Surse foto: Alexandru Dascălu, Cristi Vescan