Vara acestui an a marcat 147 de ani de la nașterea Mariei Montessori, medicul și dascălul italian, cunoscut pentru filosofia educației care îi poartă numele. Metoda ei este folosită și astăzi în unele școli publice și private din întreaga lume.
În anul 1906, Montessori a început să-și desfășoare activitatea ca dascăl în Roma, pentru copiii din familiile cu venituri reduse. Denumirea „Casa dei Bambini” a fost propusă de Montessori, iar prima casă de acest fel a fost deschisă la începutul anului 1907.
Aceste activități pentru copii includ îngrijirea personală, dar și îngrijirea mediului înconjurător, cum ar fi cele practic-gospodărești. Maria Montessori a observat comportamente specifice la acești copii, care au pus bazele metodei sale educaționale. Ea a observat episoade de atenție și concentrare profundă, dar și o sensibilitate la ordinea din mediul înconjurător.
Având în vedere alegerea liberă a activității, copiii au manifestat mai mult interes față de activitățile practice și materialele propuse de Montessori, decât față de jucăriile și dulciurile oferite ca recompensă, acestea din urmă fiind surprinzător de nemotivante pentru cei mici. De-a lungul timpului, ea a observat o autodisciplină spontană. Pe baza observațiilor sale, Montessori a implementat o serie de practici, care au devenit semne distinctive ale filozofiei și metodei sale educaționale.
A înlocuit mobilierul greu cu mese și scaune de dimensiuni mici, suficient de ușoare pentru ca cei mici să aibă posibilitatea să se miște în voie, plasând materialele pe rafturi accesibile. A extins gama de activități practice, pentru a include o mare varietate de activități pentru îngrijirea mediului și a propriei persoane, precum aranjarea florilor, gimnastica, îngrijirea animalelor de companie și gătitul.
Răspândirea Educației Montessori
Prima Casa de Bambini a fost un succes, a doua fiind deschisă în primăvara anului 1907. Copiii incluși în program au continuat să manifeste concentrare, atenție și autodisciplină spontană, iar aceste clase au început să atragă atenția unor dascăli importanți, jurnaliști și personalități publice. Acest lucru a atras atenția tuturor asupra activității lui Montessori, fiind deschise încă 190 de Case dei Bambini în anul 1908.
În anul următor, Maria Montessori a desfășurat primul curs de formare a cadrelor didactice, în Città di Castello, Italia. În același an, ea și-a descris metodele în cartea intitulată „Metoda pedagogică științifică aplicată în educație în casele de copii”. Reputația și activitatea lui Montessori au început să se răspândească la nivel internațional, înregistrând o creștere semnificativă în Spania, Țările de Jos, Regatul Unit și Italia.
Pedagogia științifică
Maria Montessori a clasificat activitatea sa practică și activitatea de cercetare drept „pedagogie științifică”, un concept actual în studiul educației la momentul respectiv. Ea a cerut nu doar observarea elevilor, ci și dezvoltarea unor metode noi. Montessori a început să-și dezvolte propria pedagogie, concluzionând că activitatea spontană a copiilor în acest mediu a dus la inițierea unui program intern de dezvoltare.
Rolul educatorului a fost acela de a înlătura obstacolele din calea dezvoltării naturale și de a oferi oportunități pentru ei să progreseze și să înflorească. Copiilor le-a fost oferită libertatea de a-și alege și desfășura propriile activități, de a-și alege proprii pași, după propriile înclinații. În aceste condiții, Montessori a făcut o serie de observații care au devenit temelia activității ei.
În primul rând, ea a observat o mare concentrare a copiilor și o repetare spontană a activităților alese, dar și o tendință puternică a copiilor de a-și ordona propriul mediu. Pe masură ce copiii au ales anumite activități, în defavoarea celorlalte, Montessori a rafinat materialele pe care le-a oferit.
Educația Montessori astăzi
Maria Montessori a continuat să-și dezvolte pedagogia și modelul său de dezvoltare umană, în timp ce și-a extins activitatea și la copiii mai mari. Ea a văzut comportamentul uman ca fiind ghidat de caracteristicile universale, înnăscute în psihologia umană pe care fiul și colaboratorul său, Mario Montessori, le-a identificat drept „tendințe umane”, în anul 1957.
Maria a creat peste 4.000 de clase Montessori în întreaga lume, iar cărțile ei au fost traduse în diferite limbi, pentru formarea noilor dascăli. Metodele ei sunt folosite în sute de școli publice și private din Statele Unite. Metoda Montessori subliniază dezvoltarea propriei inițiative și a abilităților naturale ale copilului. Această metodă le-a permis copiilor să se dezvolte în propriul ritm și le-a oferit dascălilor o nouă înțelegere a dezvoltării copilului. Cartea Montessori prezintă metoda Montessori în detaliu.
By Diana Arieșan – editor contribuitor The Woman
Diana, profesor pentru învățământul preșcolar, cu o experiență de 12 ani în domeniu, este autorul cărții „ Abis în dealul sihastru”, lansată în anul 2013 (Editura Grinta, Cluj-Napoca). În anul 2015 a devenit membru al Cenaclului UBB, proiect realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și a Școlii Populare de Arte „ Tudor Jarda”, din Cluj-Napoca, secția retorică, Diana are preocupări pentru artă, sub toate formele sale. În perioada 2012-2014 a fost membru al trupei de teatru „ Pavlov 25”, iar în prezent își consolidează abilitățile de retor în cadrul diferitelor evenimente culturale.
Surse foto: pinterest.com, montessorihorizonspreschool.co.nz, srqmagazine.com, specialreads.com, sheknows.com