Marinela Ardelean este expert în lumea vinului. Este critic de vin, autor, jurat în cadrul unor competiții internaționale, profesoară la Italian Chef Academy. A pus bazele primului festival internațional de vinuri din România, a unei platforme dedicate vinului și a lansat un podcast despre tot ce înseamnă această industrie.
Și-a descoperit această pasiune curând după mutarea ei în Italia, mărturisindu-ne că odată ce ai intrat în lumea vinului, nu ai cum să nu te îndrăgostești de aceasta. Marinela și-a dat imediat seama că visul ei este să facă vinul românesc cunoscut întregii lumi.
În interviul de astăzi, Marinela ne-a introdus în lumea vinului. Ne-a vorbit despre piața din România, despre pasiunea ce o ghidează în carieră, despre cum vinul este martor al vremurilor sale și despre cum te poți bucura cu adevărat de acesta. În plus, în această toamnă, Marinela va împărtăși din experiența ei pe scena UNIFINISHED, vorbind despre dragoste, echilibru și sinergie și despre cât de simplu este, în esență, să fii fericit. Festivalul multidisciplinar UNFINISHED va avea loc în perioada 22 – 24 septembrie, în București, și vor participa doar 3141 de oameni selectați dintre cei care aplică prin formularul de înscriere: apply.unfinished.ro.
Marinela, cum ai descrie piața vinului din România, referitor la producție și consumatori? Cum arată țara noastră comparativ cu nivelul internațional?
Suntem în top 10 producători de vin din Europa, asta e clar, și nu ieșim mult din acest top nici la nivel internațional, unde avem un loc clar, deocamdată, însă potențialul este mult mai mare. Noi încă exploatăm sub 50% din ceea ce am negociat la integrarea în Uniunea Europeană că putem planta cu viță de vie. Dar este un proces normal, de lungă durată.
Acum suntem în punctul în care demonstrăm că putem face vin și, odată ce acest lucru devine evident și pe piețele externe, vom atrage alt tip de investiții decât până acum. Sper doar să se păstreze echilibrul existent între producătorii cu suprafețe mari și cramele-boutique, iar suprafețele disponibile, pe hârtie, să nu fie acaparate în același stil în care s-a întâmplat în culturile de cereale, de exemplu – deși acolo vorbim de cu totul alt model economic.
Consumul de vin rămâne în media europeană, dar faptul care mă bucură – și care ar trebui să ne bucure pe toți – este că am reușit să absorbim creșterea de producție din ultimii 20 de ani, pe toate palierele de preț. Adică astăzi facem mult mai mult vin și mult mai divers decât acum 20 de ani, procentul de vin exportat a tot scăzut după prăbușirea piețelor din Est, dar (aproape) toți cei care au investit în podgorii în această perioadă și-au găsit publicul.
Cum ți-ai descoperit pasiunea pentru vinuri? Care a fost vinul care ți-a trezit această pasiune? Când ai știut că poți să faci carieră din tot ceea ce înseamnă arta vinului?
S-a întâmplat în Italia, repede după ce m-am mutat acolo, când am redescoperit obiceiul paharului de vin de la masă iar apoi, treptat, am descoperit infinita varietate a vinurilor, expresiile, virtuțile pământului și ale recoltei. Nu ai cum să descoperi un asemenea univers și să nu te îndrăgostești de el.
Prima mare șansă a venit de la Foss Marai, care au avut încredere în mine să îi reprezint pe piețe noi, dar am descoperit rapid mișcările masive care aveau loc în acea perioadă în vinul românesc. Am descoperit noua generație de vinuri și mi-a câștigat încrederea și, sincer vorbind, sufletul, pentru că avea gustul de „acasă”. Atunci mi-am propus să îmi dedic tot timpul și energia ca să prezint vinul românesc lumii întregi.
Spuneai că într-o industrie dominată de bărbați, abordarea ta se diferențiază prin integritate, creativitate și empatie. Cum te ajută, în mod concret, aceste calități în industria din care faci parte?
Departe de mine gândul că nu avem bărbați integri, cretivi sau empatici. Sau toate trei. Doar că, uneori, aceste calități sunt umbrite de competitivitate, de nevoia de a demonstra ceva sau, așa cum presupune familia tradițională, de a acoperi necesarul pentru o familie lărgită. Sau poate există alte motive, dar cert este că bărbații au tendința de a-și ascunde emoțiile, încearcă să fie eficienți, fermi, aproape abrazivi în discuții și negocieri.
Ori, pentru mine, vinul este o emoție în sine, nu te poți purta așa în preajma lui, îi furi ce are el mai important, îi furi sufletul. Da, trebuie ca o cramă să aibă un plan de business, target-uri, contracte, contabilitate, laborator de chimie, dar cramele nu lucrează cu un „produs”. Mă feresc cât pot de acest termen, chiar și atunci cânt ar fi natural să spui că un vin este „produs” de X.
Vinul e viu, este martor al vremurilor sale, al pământului său și al oamenilor care au crescut strugurii, apoi au născut acel vin.
Și aici, în acest proces al „nașterii”, cred că noi, femeile, avem un cuvânt mai greu de spus. Sunt mamă și vă asigur că toate femeile oenolog din România mi-au spus același lucru: vinurile pe care le fac sunt copiii lor, îi iubesc pe toți la fel de mult. Chiar am avut în martie, pe platforma Wines of Romania, o serie de interviuri cu femei care fac vinuri, ar merita văzută poziția lor, pentru o mai bună înțelegere.
Spuneai într-un alt interviu că azi „există concursuri internaționale mari, care au jurii formate exclusiv din femei, în Japonia sunt mult mai multe femei-somelier decât bărbați, iar faptul că, în general, femeile sunt degustători mai buni decât bărbații a devenit universal cunoscut, chiar dacă asta nu înseamnă și că e universal acceptat”. Cum arată situația la noi în țară în ceea ce privește femeile implicate în industrie? Cum vezi tu parteneriatul între femei în domeniul în care activezi?
Ideea de femeie în business, de orice fel, nu doar de vin, pare să fi fost acceptată destul de ușor. Există câteva crame unde aproape totul este făcut de femei, există femei în toate zonele, de la viticultură la vinificație, vânzări, laborator, în mediul academic și în cercetare. Și cred că fiecare dintre ele este acolo pentru meritele personale, pentru că au muncit și și-au adjudecat acea poziție și continuă să crească.
Despre parteneriat, însă, mi-e greu să vorbesc. Parțial pentru că sunt mai puțin de jumătate din timp în țară, dar și pentru că nu am simțit decât rareori această dorință, această înclinație de a construi cu adevărat o solidaritate feminină.
Se pot antrena gusturile? Ce faci tu pentru a deveni din ce în ce mai bună în domeniul tău de activitate?
Oh, da. Noi glumim des în această branșă, spunând că „nasul este un mușchi, se antrenează ca orice mușchi, prin exerciții”. Nu există altă cale de a deveni mai bun decât să deguști și să încerci să înțelegi cât mai multe vinuri (vorbim de mii și de zeci de mii de vinuri), din cât mai multe regiuni, țări sau continente.
Ești expert în vin, consultant, speaker, autor, profesoară în cadrul Italian Chef Academy, ai pus bazele primul festival internațional de vinuri din România și a unui podcast despre tot ce înseamnă vin. Cum ai reușit să jonglezi cu aceste multiple roluri în lumea vinului? Cum îți gestionezi timpul și ce te motivează să fii implicată în atât de multe proiecte?
Cred că proiectele s-au născut absolut natural, unul din altul. Înveți, aplici, construiești, înveți mai mult, înveți alte lucruri, revii și dezvolți ceea ce ai construit până atunci. Importantă este sinergia proiectelor, orientarea către un scop final, în acest caz promovarea vinului românesc în lume.
Fiecare dintre activitățile menționate în sine – fac același lucru de fapt, utilizând instrumente diferite. Trebuie să recunosc, totuși, că uneori un proiect nou înseamnă să oprești un proiect vechi, dacă cel nou este mai eficient, consumă mai puține resurse și are un impact mai mare. Am renunțat, de-a lungul timpului, la activitățile care mă îndepărtau de scopul final.
Fiind implicată în numeroase aspecte ale industriei vinului, ai avut oportunitatea de a călători și de a interacționa cu oameni din diverse medii și culturi. Cum consideri că această diversitate de experiențe te-a influențat și cum te-a ajutat să evoluezi în carieră?
Cred că a fost fundamentală. De la a înțelege principiile de business, așa cum funcționează în diferite regiuni ale lumii – pentru că nu faci afaceri la fel în Asia și în Germania, de exemplu – până la experiența culturală acumulată, este destul de sigur unul dintre cele mai mari câștiguri ale mele de până acum. Vinul este un produs cultural și, pentru a-l înțelege cu adevărat, trebuie să îl studiezi în contextul său natal.
Nu doar aer și pământ, ci și oamenii care îl fac, gastronomia locală, tradiții și folclor legat de vin și de vie…
Ai studiat de-a lungul timpului drept, economie și marketing și ai declarat că „un somelier foarte bun trebuie să exceleze în istorie, geografie, geologie, psihologie, anatomie, biologie sau chimie”. În ce mod te-a ajutat studiul pe parcursul carierei tale?
Sunt lucruri care mă ajută în continuare, în fiecare zi, în tot ce fac. Mă ajută să iau decizii informate, educate, să îmi organizez eforturile, dar și așteptările, să știu cât să cer și cât să ofer.
Educația te ajută să înțelegi lumea și felul în care funcționează lucrurile, să ai interacțiunile corecte în momentele potrivite.
Care ar fi primele 3 sfaturi pe care le-ai oferi unui necunoscător pentru alegerea vinului potrivit?
Să meargă la degustări, la festivaluri și târguri, să își noteze mereu vinurile care i-au plăcut și să le folosească drept punct de plecare în aventură. De exemplu, dacă ți-a plăcut o Feteasca neagră din Dealu Mare, încearcă și altele, tot din Dealu Mare, apoi vezi cu ce sunt diferite cele din Oltenia, Banat sau Moldova. Dacă ți-au plăcut mai multe vinuri de la același producător – gustă și restul portofoliului. Și, mai ales, găsește oamenii alături de care să te poți bucura de vin.
Care sunt planurile de viitor pentru tine, din punct de vedere profesional? Ce alte proiecte legate de lumea vinului ai în plan?
Sunt în pregătire câteva cărți, inclusiv o versiune prescurtată a lucrării mele de doctorat, dar nu pot spune că în acest moment am multe proiecte noi. Deocamdată sunt în faza de consolidare a ceea ce am construit până acum.
Cert este că orice proiecte noi vor veni către mine sau se vor naște natural din ceea ce fac deja, rămân dedicată marelui proiect de a duce vinul românesc în lume.
Vei fi unul dintre speakerii festivalului UNFINISHED din acest an. Care vor fi mesajele cheie pe care le vei împărtăși pe scenă, raportat la activitatea ta?
Nu pot spune încă totul, pentru că mereu las loc și de spontaneitate. Dar cu siguranță vreau să spun și câteva lucruri despre dragoste, echilibru și sinergie. Tradus în lumea vinului, cel mai apropiat exemplu în care toate acestea se reunesc într–un concept este vinul biodinamic, care a devenit din nișă, un adevărat curent, o atitudine. Și voi vorbi și despre căutarea permanentă a echilibrului dintre viața personală și cea profesională, despre satisfacția lucrurilor bine făcute și despre cât de simplu este, de fapt, să fii fericit.
Cel mai bun vin pe care l-ai băut vreodată: Ar fi incorect sa va spun care este cel mai bun vin băut până acum pentru că vorbim de experiențe și momente. Sunt multe vinurile extraordinare pe care le-am servit și, implicit, experiențele trăite.
Dish-ul favorit și vinul cu care îl asociezi: Sarmale si Fetească Neagră
O degustare de vin care ți-a rămas în suflet: Au fost multe, dar o degustare plină de emoție îmi stârnește mereu amintiri plăcute. În urmă cu vreo zece ani, când am ajuns la o cramă din Moldova noastră si m-a întâmpinat oenologul de acolo, bâlbâit de emoție și care îmi pregătise mostre cu absolut toate vinurile pe care le făcea. O masă lungă plină de mostre de vin. Nu era gata sala de degustare și era undeva la etaj…Drumul rău până acolo, eu cu o mașină închiriată de culoare albastră…îmi era frică să nu se rupă mașina în două la cât de rele erau drumurile. Am simțit cât de mult a însemnat pentru un oenolog că am făcut acel efort să merg să degust munca lui.
3 cuvinte care te caracterizează: determinată, disciplinată, pofticioasă
Note to self: Ascultă-ți mereu instinctul, continuă să călătorești și iubește fiecare zi ca și cum ar fi ultima.
Despre UNFINISHED
UNFINISHED depășește pragurile structurilor clasice ale evenimentelor și creează punți de legătură între oameni, între generații și între practici, atât din punct de vedere geografic, cât și cognitiv. Și dincolo de aceste punți, festivalul anticipează ceea ce nu este încă definit ca atare. Astfel, celebrează curiozitatea ca fiind cea mai importantă valoare comună în căutarea schimbării dincolo de domenii și frontiere.
În acest an, festivalul UNFINISHED are loc în perioada 22-24 Septembrie.
–
Editor:
