Menopauza este un subiect despre care încă nu vorbim deschis. Puține femei abordează menopauza ca subiect de discuție și o parte dintre noi cautăm în intimitate pe internet informații despre efectele acestui proces natural. Sunt atât de multe întrebări care încă ni se pare că nu au răspuns, dar specialiștii ne pot ajuta să găsim cele mai bune alternative medicale și psihologice pentru fiecare dintre noi. Pentru a acoperi cat mai bine subiectul, am ales sa discutam cu Oana Cobeanu, psiholog si cu dr. Petronela Popoviciu.
• De ce este important să vorbim despre menopauză? Ce ar trebui să știm în primul rând?
OANA: Multe femei au posibilitatea să discute în cercul lor de prieteni despre simptomele menopauzei, despre experiența completă ce vine odată cu aceasta, și pot găsi astfel suportul de care au nevoie, ba chiar pot să glumească pe marginea situațiilor prin care trec. Din păcate însă, nu este cazul tuturor. De multe ori, subiectul menopauzei este evitat, ba chiar niciodată deschis. Să vorbești despre menopauză înseamnă să admiți că îmbătrânești, și asta e foarte greu de tolerat într-o societate nu foarte blândă cu ”bătrânii” ei. Mai mult, interpretările de tipul ”odată ajunsă la menopauză, feminitatea ta are de suferit, acum că nu mai ești fertilă, nu mai poți avea copii…” amestecate cu rușinea resimțită în discuții legate de sex sau sexualitate, fac împărtășirea experienței menopauzei inconfortabilă, ori de-a dreptul traumatizantă.
Ar trebui să știm în primul rând că menopauza este o etapă normală din viața oricărei femei și, mai ales, să o tratăm ca atare. Ar trebui să știm la ce să ne așteptăm, atât noi femeile, dar și partenerii sau familia noastră. Și ar mai trebui, tot în primul rând, să continuăm să fim atenți la noi, corp și minte, chiar și la vârsta menopauzei – interesul către a avea o bună calitate a vieții nu are de ce să dispară după 45-50 de ani.
• Când ar trebui să începem să vorbim despre menopauză? Există un moment anume, la 30 de ani de exemplu sau mai târziu?
PETRONELA: Între 20-30 ani trăim din punct de vedere corporal pe cele mai înalte culmi. Dezvoltarea corporală s-a încheiat, mecanismele de reparare ale corpului funcționează optim.
Până la 30 de ani corpul dispune de program intern de prevenție, de la 30 de ani încolo trebuie să punem în funcțiune unul extern. Atunci e oportun să fie atinse aspecte genetice legate de menopauza (de exemplu la ce vârstă s-a instalat menopauza la mama?) și să se efectueze controale anuale la medical de familie, chiar dacă femeia nu are nici un semn de boală.
• Cum afectează procesul de instalare al menopauzei femeia și relațiile ei profesionale ori personale? (Sunt anumite aspecte ale vieții unei femei și ale sistemelor din care face ea parte, de exemplu, profesional, familial, care pot fi afectate de instalarea menopauzei?)
P: Menopauza este o etapă importantă a vieții unei femei și este asociată cu schimbări fizice și psihologice semnificative.
Semnele menopauzei pe care fiecare femeie le experimentează mai mult sau mai puțin afectează pe plan personal și în interacțiunile sociale. Pozitiv este faptul ca aceste semne motivează femeia să fie mai mult preocupată de ea însăși, mai conștientă de ce simte și să vină mai frecvent la medic care în urma investigațiilor stabilește dacă toate semnele sunt fiziologice sau descoperă factori de risc asupra cărora e necesar să se acționeze.
O: Deși pentru majoritatea femeilor perioada de adaptare la schimbările determinate de instalarea menopauzei trece fără a trăi un nivel de distres foarte ridicat, pentru 15-20% dintre ele bufeurile sunt cu adevărat problematice și sunt asociate cu niveluri mai ridicate de afectare a vieții sociale, complicații la locul de muncă și alte dificultăți: anxietate, oboseală sau rușine.
Mai multe studii au arătat că o stimă de sine scăzută, așteptări negative legate de menopauză, un nivel ridicat de anxietate deja existent sau ideea pierderii controlului sunt unii dintre factorii care se asociază cu apariția acestor aspecte problematice. Astfel, de multe ori aceste femei își spun: ”Nu se va termina niciodată!”, ”Sunt total depășită de situație!”, ”Nu mai sunt atrăgătoare…” sau ”Clar nu mai este nevoie de mine, nu mai sunt în stare să mă descurc!”. În consecință, ce se întâmplă în majoritatea cazurilor este investirea unui cantități mari de energie în păstrarea aparențelor.
Mascarea bufeurilor sau a oboselii devine o preocupare constantă, lucru care pune o presiune și mai mare asupra femeii. Știm că în mediul profesional, practic un context social de expunere, femeile aflate în preajma menopauzei sunt îngrijorate în legătură cu felul în care vor fi percepute de colegii lor mai tineri, dar la fel și în legătură cu capacitatea de a se concentra sau a menține/realiza un anumit nivel de performanță. În viața personală, lucrurile sunt bineînțeles și mai complexe. Femeile se pot simți mai puțin atractive, dezirabile, își pot vedea rolul de parteneră romantică mult diminuat (mai ales în contextul unui simptom ca scăderea libidoului).
• Cum recunoaștem primele semne ale menopauzei? Există anumite etape prin care corpul unei femei trece către menopauză? Ce se întâmplă după menopauză?
P: Menopauza reprezintă lipsa menstruatiilor pe o perioada de 12 luni consecutive.
Nu este o boală, este un fenomen fiziologic întâlnit la toate femeile cu vârstă cuprinsă între 45-55 ani. Din punct de vedere etimologic, termenul „menopauză” își are originea în limba greacă (menos=hemoragie, pausa=sfârșit) adică dispariția menstruațiilor.
Menopauza nu se instalează brusc, organismul parcurge trei etape. Premenopauza, cu o durata de 4-6 ani (media 2 ani), este o perioadă de tranziție caracterizată prin diminuarea și apoi dispariția fertilității. Ciclurile menstruale devin neregulate, crește frecvența ciclurilor anovulatorii, producția de estrogeni scade, iar producția de progesteron se află la limita inferioară a normalului. Menopauza propriu-zisă corespunde opririi definitive a menstruațiilor. Postmenopauza se întinde pe o perioadă de 2-6 ani după oprirea menstrelor, până la încetarea completă a funcției ovariene.
Hormonul anti-müllerian (AMH) este o analiză de sânge care apreciază rezerva ovariană rămasă. Menopauza se instalează odată cu epuizarea rezervei ovariene. Hormonul anti-müllerian poate aprecia cu aproximativ un an înainte instalarea menopauzei.
Un studiu publicat în august 2018 în Journal of Women & Aging a urmărit să examineze modul în care menopauza influențează imaginea corporală și satisfacția sexuală și s-a observat că nemulțumirea față de felul în care o femeie se percepe ca imagine a fost semnificativ mai mare în timpul menopauzei propriu-zise, urmând ca în postmenopauză, imaginea corporală să se îmbunătățească, ajungând la percepția din timpul premenopauzei. O imagine îmbunătățită de sine pozitivă este însoțită de creșterea satisfacției sexuale.
Este încă un argument că putem privi menopauza ca o tranziție, nu ca o decădere.
• Ce este totuși un bufeu? Dar transpirațiile nocturne? Ce alte simptome tipice (dar nu la fel de cunoscute) asociate menopauzei există?
P: Bufeurile sau valurile de căldură sunt resimţite la nivelul părţii superioare a corpului, ca o senzaţie de căldură, uneori intensă, asociată cu transpiraţii intense şi roşeaţă a feţei, ce durează de obicei câteva minute. La finalul bufeului apare senzaţie de frig, uneori cu frisoane. Frecvenţa bufeurilor variază mult de la o femeie la alta și la aceeaşi persoană în funcţie de condiţiile de mediu. Există şi un factor genetic, intensitatea bufeurilor fiind similară de-a lungul mai multor generaţii pe linie maternă. Bufeurile pot fi declanşate sau accentuate de stresul psihic, de căldură sau de alimentaţia necorespunzătoare. Se recomandă evitarea temperaturilor înalte şi a hainelor din materiale sintetice. Mâncărurile condimentate și cafeaua pot accentua fenomenele vasomotorii.
Pielea își pierde tonusul și elasticitatea. Scăderea estrogenului la menopauză este doar unul dintre factorii care duc la alterarea colagenului din piele. Sunt alți factori pe care îi putem influența, care nu țin de vârstă și care păstrează mai mult timp un aspect plăcut al pielii: expunerea la soare cu aplicarea unei creme de protecție, hidratarea corespunzătoare a organismului și a pielii, renunțarea la fumat
Masa musculară a femeilor la menopauză se reduce ceea ce face cu atât mai importantă activitatea fizică regulată care asigură și controlul greutății, protecția cardio-vasculară și prin secreția de endorfine, o stare emoțională mai bună.
• Există prejudecăți/mituri sau erori frecvente asociate menopauzei? Știm că multe femei se tem că se vor îngrășa sau că nu vor mai avea o viață sexuală normală și mai ales se tem că nu vor face față emoțional (în baza modificărilor hormonale).
P: Chiar dacă ciclul e neregulat, iar între menstruații există pauze de câteva luni, fecundația încă se produce. Până ce menopauza nu s-a instalat total (adică n-au trecut 12 luni fără să ai menstruații), sarcina rămâne posibilă. Între 45 și 49 de ani, posibilitatea de a rămâne însărcinată e de 2-3%.
Aportul caloric pentru o femeie tânără, în plină activitate, este de 1800-2000 cal/zi. La menopauză este de 1600 cal/zi deoarece metabolismul încetinește. Dacă mănâncă la fel și depune același efort, în mod sigur o femeie se va îngrășa. Dacă e conștientă de această schimbare și fără să renunțe la plăcerile culinare, reduce consumul de zahăr, grăsimi animale și alcool, alege lactate slabe, pește și consumă câte legume dorește , își poate menține greutatea.
Menopauza poate atrage după sine scăderea libidoului și uscăciunea vaginală, neplăceri care afectează viața sexuală. Tratamentul cu o cremă de lubrifiere vaginală sau un tratament local hormonal, prescrise de medic pot ajuta, dar relația bună cu partenerul contribuie major la adaptarea cuplului la o noua etapă.
O: Și în ceea ce privește menopauza avem de-a face cu mituri sau prejudecăți. Problema apare atunci când începem să ne comportăm în consecință. De exemplu: ”Știu ca odată instalată menopauza mă voi îngrășa, așa i s-a întâmplat și prietenei mele…Nu am ce să fac”. Este foarte ușor în acest context să renunțăm la controlul asupra alimentației noastre și a mișcării zilnice – ce rost are să fiu atentă la ce mănânc și la cât timp petrec la bazin sau alergând, dacă oricum mă voi îngrășa?
Educația cu privire la menopauza poate ușor corecta aceste atitudini. Mai mult, o bună adaptare la menopauză presupune situarea ei în contextul înaintării în vârstă și al adoptării unui stil de viață care să țină cont de acest aspect.
În ceea ce privește afectarea dispoziției, acele treceri bruște de la o stare emoțională la alta sau chiar iritabilitate crescută, putem spune cu certitudine că pot apărea, dar nu sunt în totalitate atribuite procesului fiziologic de instalare a menopauzei. Atitudinea unei femei față de ceea ce i se întâmplă, felul în care ea acordă atenție propriului corp și semnificație simptomelor trăite, suportul pe care simte că îl primește din partea familiei/colegilor, alături de factori ce țin de personalitatea și istoricul ei de viață, se pot constitui în tot atâtea cauze psihologice pentru o stare emoțională alterată sau pot contribui la potențarea efectului modificărilor fiziologice asupra dispoziției,
• Ce putem face pentru o adaptare mai bună la menopauză? Ajută terapia pe bază de hormoni? Ce alte opțiuni avem? Cum poate ajuta un psiholog?
P: Măsurile care fac trecerea mai lină prin această etapă din viața unei femei, sunt măsurile pe care fiecare dintre noi trebuie să le avem în vedere pentru sănătatea proprie: o viață socială activă, activitatea fizică regulată, stabilirea de scopuri, alimentația sănătoasă, renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool. În ajutorul nostru e bine să bine să încercăm să monitorizăm și să păstrăm în limite normale: colesterolul, glicemia, greutatea și tensiunea arterială.
Din punct de vedere fiziologic, menopauza se caracterizează printr-o deficiență permanentă și ireversibilă de hormoni estrogeni.
Tratamentul cu fitoestrogeni, substanţe similare cu hormonii feminini, dar sintetizaţi de plante este eficient. Consumarea produselor pe bază de soia care conțin estrogeni vegetali și izoflavonoide protejează împotriva afecțiunilor cardiace și osteoporozei, scad colesterolul din sânge și calmează bufeurile. În cazul în care menopauza este însoțită de semne care afectează major viața unei femei, dacă aceasta nu prezintă contraindicaţii se recomandă tratament de substituţie hormonală.
O: Ca de fiecare dată când în viața noastră apare o schimbare, unul din cele mai bune lucruri pe care le putem face este să încercăm să înțelegem cât mai bine ce ni se întâmplă: să ne informăm, să discutăm cu cei care sunt specializați în domeniul unde se produce schimbarea prin care trecem, să analizăm ce atitudini avem noi față de ce se schimbă și dacă ele ne ajută sau nu, să lăsăm concluziile pentru mai târziu.
Un psiholog sau consilier poate ajuta în multe feluri, fie prin abordarea prejudecăților legate de ce cred ceilalți despre femeile ce se confruntă cu trecerea la menopauză, fie prin abordarea atitudinilor legate de trecerea la o altă etapă din viață sau îmbătrânire, fie prin abordarea aspectelor legate de managementul psihologic al unor simptome fizice problematice, care nu cedează la alte tratamente, și exemplele pot continua.
Spre exemplu, studiile ne spun că ceilalți, contrar convingerii femeilor, nu recunosc neapărat un bufeu, și dacă văd manifestări asemănătoare acestuia tind să aibă o atitudine mai degrabă empatică sau neutră, nicidecum critică. Un astfel de argument poate avea impact în sensul reducerii eforturilor de a ascunde apariția bufeurilor sau în sensul flexibilizării convingerilor legate de felul în care sunt percepute aceste simptome de către ceilalți. Studiile ne spun de asemenea că tehnicile de respirație și exercițiile de relaxare pot ajuta la reducerea impactului bufeurilor sau chiar la obținerea unei calități mai bune a somnului, aceasta fiind deseori afectată de transpirațiile nocturne.
Nu în ultimul rând, perspectiva psihologică oferită de un specialist poate normaliza așteptările și experiențele subiective ale femeii aflate în această etapă de tranziție – spre exemplu, este esențial să reținem că ceea ce trăim la nivel fizic, are întotdeauna un corespondent la nivel emoțional, cele două experiențe influențându-se reciproc. Astfel, este de așteptat să trăim mai multe simptome fizice problematice atunci când suntem stresate sau anxioase, și, respectiv, să ne simțim mai vulnerabile emoțional atunci când simptomele fizice apar pe neașteptate sau cresc în intensitate.
________
Dr. Petronela Popoviciu (Medic Primar Medicină de Familie, Educator Prenatal Certificat Lamaze, Consilier Alăptare, Formare Psihoterapie Sistemică Familială, Educator Parental Atestat Circle of Security)
“Practic o medicină pe bază de dovezi și cred că prevenția este cea mai importantă cale către o stare de bine fizic, psihic și social așa că fie că e vorba educația publicului larg, fie că sunt întalnirile cu pacienții la cabinet fac tot ce depinde de mine să îi ajut să înțeleagă care e contribuția personală pentru starea de sănătate proprie.”
“Oana este doctor în psihologie, psiholog clinician, psihoterapeut cognitiv-comportamental, cu o specializare în problemele emoționale asociate bolii și tratamentelor medicale. Începând cu 2011, a lucrat constant în proiecte de cercetare desfăşurate de Universitatea Babeş-Bolyai având ca tematică dezvoltarea tratamentelor psihologice pentru depresie.”