Ani de-a rândul, Mona Nicolici a fost cea care ne aducea cele mai importante știri, în direct, pe unul dintre cele mai urmărite canale de profil. A decis, însă, să se dedice unei cariere în off air. De 11 ani, Mona conduce departamentul de sustenabilitate al OMV Petrom, iar unul dintre marile proiecte care a reușit să implice zeci de mii de voluntari este „Țara lui Andrei”. Anul acesta, Mona Nicolici este pentru a doua oară Ambasador al României pentru Săptămâna Europeană a Competențelor Profesionale.
Cum susține în acest context România #DiscoverYourTalent alături de celelalte state membre?
Încercăm să promovăm în rândul tinerilor, dar şi al părinţilor, educaţia profesională. E drept, cea în care există un angajator responsabil, implicat şi care investeşte în educaţia centrată pe talentul viitorului său angajat.
Chiar dacă România mai are mult de învățat şi de făcut în ceea ce priveşte educaţia profesională şi vocaţională de la celelalte state europene, în ultimii ani s-au schimbat multe lucruri şi la noi. Tot mai multi angajatori se implică în crearea de clase de tip dual sau în schimbările sistemice din acest tip de învăţământ.
Cred că ar fi şi rândul autorităţilor locale să investească în infrastructură, iar al Ministerului Educaţiei, în pregătirea profesorilor pentru cerinţele pieţei muncii. Măcar atât la acest moment. În ceea ce ne priveşte, vom continua să dezvoltăm programe pentru ca tinerii din România să își descopere talentul și mai important, să îl urmeze și să facă o carieră din el.
De peste patru ani OMV Petrom, prin Ţara lui Andrei, face eforturi de a schimba în bine educația profesională din România şi investește în viitorii meseriași, prin programul România Meseriașă: am creat clase de viitori petroliști, am susținut peste 1.000 de viitori meseriași în Tabăra Meseriașilor din Țara lui Andrei să se dezvolte personal și profesional, am dotat peste 25 de ateliere de practică, am creat primul grup de iniţiativă al elevilor din şcolile profesionale şi liceele tehnologice în Buzău, Liga Elevilor Meseriaşi.
Ne bucurăm că în Săptămâna Europeană a Competențelor Profesionale care se derulează sub sloganul #DiscoverYourTalent, vom putea descoperi alte exemple de bună practică din ţări europene cu istorie în ceea ce priveşte educaţia vocaţională pentru a ajuta sistemul românesc să devină mai eficient.
Tu cum ți-ai descoperit talentul și ce te-a îndemnat să ai încredere că faci bine ceea ce faci?
Eu am avut noroc de profesori care m-au ajutat să-mi descopăr talentele şi de părinţi care m-au susţinut şi nu s-au opus atunci când mi-am dedicat timpul liber pasiunilor mele – teatrul, dansul, sportul. Au fost activităţi-dorinţe, venite de la mine, nu din ambiţia părinţilor de a face din mine copilul-minune. Ei doar au avut încredere in mine şi în profesorii care mi-au dezvoltat abilităţile. M-au ascultat, m-au întrebat ce îmi doresc şi ce îmi place să fac în viaţă.
Aşa am avut curajul ca la 16 ani să creez un grup satiric, să joc într-o piesă de teatru, să scriu poezie şi să visez că aş putea deveni, într-o zi, ambasador. Şi, iată, că înt-un fel sau altul, am ajuns. Toate experienţele mele din adolescenţă m-au ajutat sa-mi pun în valoare ceea ce eu consider a fi cel mai mare talent al meu – acela de a comunica cu oamenii şi de a-i convinge că pot fi mai buni, în fiecare zi.
Îți este dor vreodată de televiziune? Și dacă da, care este momentul când ți se face cel mai dor?
Anii în care am lucrat în televiziune au fost dintre cei mai intenşi şi plini de pasiune din viaţa mea. Nici nu se putea altfel. Atunci când alegi să mergi pe un drum atât de provocator, fără să știi mare lucru despre această meserie, ai doar 2 opţiuni – ori eşti cel mai bun, ori faci altă meserie.
Pentru mine n-a fost doar o meserie, ci un mod de viaţă. Deloc uşor, însă extrem de recompensator. Şi dacă faci meseria asta cu pasiune pentru oameni – nu pentru plăcerea de a fi recunoscut pe stradă – nu are cum să nu-ţi fie dor de ea. Însă, am învăţat că toate în viaţă sunt la timpul lor. Şi, din momentul în care am început să lucrez, cu aceeaşi pasiune, la Ţara lui Andrei, am luat toată experienţa mea din acei ani, tot dorul, dar şi înţelepciunea, şi le-am pus tot în slujba oamenilor, din on-air în off-line.
De la televiziune la peste un deceniu, mai exact 11 ani de „Țara lui Andrei”. Cum a crescut acest proiect, care au fost punctele sale forte?
Ţara lui Andrei a pornit din dorinţa de a arăta ca Se Poate. Acum 11 ani, nimeni nu credea că românii vor face şi ei, ca multe alte state europene, voluntariat, că se vor implica în acţiuni civice, că vom putea construi parcuri, piste de biciclete, şcoli, perdele de copaci împreună şi că toate astea vor genera o schimbare de mentalitate în rândul românilor.
Am crescut de la 5 voluntari în primul proiect şi am ajuns la zeci de mii. Cred că succesul Ţării lui Andrei a venit din îndrăzneala cu care am pornit la drum, de la curajul de a nu ceda atunci când toată lumea credea că nu se poate, din consecvenţa de a vorbi cu fiecare pentru a-l convinge, din puterea de a da mai departe şi din credinţa că putem schimba lumea doar dacă ne schimbăm noi înşine.
Iar acest ultim lucru a fost norocul meu de a lucra într-o companie care şi-a dorit şi a avut puterea de a investi în oamenii ei, pentru ca aceştia să ducă schimbarea catre comunităţile din România. OMV Petrom s-a schimbat enorm în aceşti ani şi a dat societaţii româneşti pe măsura dimensiunii şi importanţei ei.
La 11 ani de proiecte de responsabilitate în OMV Petrom și 10 ani de Țara lui Andrei, cred că punctul forte al acestei platforme este spiritul Se Poate, pe care îl vedem, trăim cu fiecare proiect. E dovada că poți face schimbări în jurul tău, dacă vrei cu adevărat și aduni oamenii potriviți alături de tine.
Care parte a zilei sau a săptămânii este cea mai solicitantă ca Head of Sustainability în cadrul OMV Petrom?
Nicio zi nu e la fel pentru mine şi acesta e un lucru extraordinar. Poate cele mai solicitante zile sunt acelea în care trebuie să aprob proiectele, să conving conducerea companiei că sunt necesare, atât companiei, cât și României. Cel mai mult îmi place însă să fiu parte din proiecte, alături de oameni.
Educația este una dintre valorile pentru care militezi prin tot ceea ce faci. Ce te-a convins să te implici în promovarea învățământului profesional și tehnic prin programul România Meseriașă?
Educația a fost unul dintre primii piloni în care OMV Petrom a dezvoltat programe, pentru că am înțeles cu toții că nu poți produce schimbare pe termen lung fără educație. Așa au apărut proiectele Școala lui Andrei, Olimpicii Petrom, Leadership Autentic – programe în care am susținut în 10 ani peste 30.000 de elevi să devină mai responsabili, am promovat spiritul antreprenorial, eco-civic, leadership-ul etc.
Ulterior, am evoluat către susținerea educației profesionale în primul rând dintr-o nevoie de business: Petrom nu mai avea, așa cum erau previziunile, meseriași cu care să își desfășoare operațiunile.
Apoi, ne-am uitat la întreaga țară, iar criza de meseriași era (și este în continuare) acută. Și așa am ales să dezvoltăm programul România Meseriașă. În România, educația profesională este văzută ca Cenușăreasa învățământului, ori eu cred că avem foarte mulți copii buni, talentaţi, cu potențial, viitorii meseriași ai țării, care merită atenție și încurajare. De cele mai multe ori, pleacă în viața cu impresia că ceea ce fac ei nu este demn să fie apreciat și bine plătit, iar astfel de idei li se transmit încă din familie.
Împreună cu echipa OMV Petrom, am încercat prin programul România Meseriașă să schimbăm mentalități, să le arătăm acestor copii că Se Poate. Am văzut şi am simţit schimbarea în ei atunci când am le-am dat încredere, le-am arătat că au talent şi potential să-l dezvolte, atunci când i-am ascultat şi le-am înţeles nevoile.
Educaţia profesională poate aduce valoare economică României prin crearea de locuri de muncă şi a unei clase de mijloc de care orice ţară are nevoie. Dacă e construită pe principii corecte, corelată la nevoile pieţei muncii actuale şi cu investiţia corespunzătoare, toţi aceşti tineri, care în majoritate provin din familii dezavantajate, vor deveni profesionişti pe piaţa muncii şi nu şomeri. De aceea cred în educaţia profesională.
Conform studiilor de percepție realizate de către voi asupra meseriilor și meseriașilor, aproape 80% dintre români nu respectă meseriaşii, iar 60% dintre aceştia nu ar recomanda meseria proprie unei persoane dragi. Crezi că la nivel de percepție, putem schimba lucrurile în anii ce urmează?
În România meseriile nu sunt respectate din cauza imaginii negative pe care o are învățământul profesional și pentru că, din păcate, liceele tehnologice, nu formează nici profesioniști în domeniul tehnic, nici buni teoreticieni.
Percepția poate fi schimbată, doar dacă se schimbă și realitatea. Dacă intervenția are loc pe toate palierele: pe de-o parte direct la cauză, în formarea meseriașilor, în școală. Cum? Prin dotări de ultimă generație, profesori bine pregătiți, angajatori implicaţi în mod real, stagii de practică reale, prin mentorat, burse și multe altele.
Pe de altă parte, la nivel de încredere și stimă de sine, respect pentru meseria aleasă în rândul viitorilor meseriași – dacă ei nu sunt mândri de drumul ales, nici cei din jur nu vor fi. Apoi, la nivel de populație – trebuie să începem să înţelegem că nu doar cei care au o diploma de avocat, inginer sau arhitect merită respectul unei societăţi, ci toţi cei care işi dovedesc profesionalismul şi calitatea umană, indiferent că sunt zidari, croitori, bucătari sau academicieni.
Pentru comunitatea #thewoman și nu numai, ești un lider al schimbării. Cum reușești să te implici activ și constant în proiecte de CSR?
În primul rând, ăsta mi-e jobul. Şi îmi place ceea ce fac. Prietenii şi colegii mei spun că marele meu talent este să conving oamenii. Şi sa fiu parte a schimbării în bine. Au ajuns să-mi spună Schimbă Lume. Iar astfel de proiecte îmi dau oportunitatea să vorbesc cu oamenii, să le dau speranţă, să le împărtăşesc din experienţa mea. Motiv pentru care nu-mi place să lipsesc din mijlocul evenimentelor, al proiectelor, iar de multe ori să merg în dezbateri parlamentare sau în diferite comisii care pot schimba lucrurile pe termen lung. Sunt şi voi fi aici, cât timp voi simţi că e nevoie de mine.
Ce alte femei din România consideri că sunt #leadersofchange?
Cunosc foarte multe femei, dar n-aș putea să le numesc acum pe toate, doar să amintesc câteva – Ligia Deca , consilierul preşedintelui României pentru Educaţie, Oana Ţoiu – Social Innovation Solutions, Simona Baciu de la Transilvanya College, nu în ultimul rând Mariana Gheorghe. Toate se luptă pentru schimbare pe termen lung, au viziune şi fac asta pentru cei din jurul lor, neaşteptând un premiu sau recunoaştere din partea cuiva, deşi o primesc.
Spre ce valori ai îndrepta generațiile următoare, ce le-ai sfătui?
Tinerilor le-aş spune să-şi urmeze pasiunea şi talentul. Să lupte pentru asta. Să iubească, să spere, să viseze. Să schimbe lumea în jurul lor. Să nu treacă nepăsători pe lângă problemele altora, să se implice, să dea mai departe. Să nu renunţe. Pentru că valorile umane vor face diferenţa în următorii ani.
sursa foto: arhivă personală