Mihaela Moldovan este fondatoarea firmei Contaexpert Eurofond, o firmă de consultanță în fonduri europene și contabilitate financiară cu peste 8 ani de experiență în domeniu.
Deși s-a pregătit pentru o viitoare carieră în zootehnie, o întâlnire cu contabilitatea a făcut-o să se specializeze și mai apoi să descopere pasiunea pentru aceasta. A ajuns să lucreze cu proiecte pe fonduri europene, iar nevoia a determinat-o să pună, mai târziu, bazele propriului business.
Am stat de vorbă cu Mihaela despre cariera ei de până acum și deciziile pe care le-a luat, devenind profesionistul de astăzi. Ne-a povestit despre responsabilitățile unui expert contabil, ne-a oferit sfaturi pentru antreprenori, ne-a vorbit despre echipa și clienții ei, pe care îi consideră prieteni, dar și despre comunitatea plină de „femei ambițioase, sufletiste și bune, unde se oferă ajutor necondiționat” – Comunitatea Mamprenoare
Mihaela, prima ta pregătire profesională a fost ca inginer zootehnist. Ce te-a făcut să schimbi domeniul și să devii expert contabil?
Am căutat un loc de muncă în domeniu și nu am găsit ceva care să mi se potrivească. Ori era prea departe de Cluj, ori salariul nu era suficient.
Astfel, m-am angajat la o firmă de construcții pe un post care avea legătură cu contabilitatea primară. Mi-a plăcut și m-am înscris în toamnă la Facultatea de Științe Economice, dar nu am renunțat la Zootehnie. În acel an lucram 8 ore pe zi la firma de construcții, eram în anul 1 la FSEGA și anul 1 la Master în Zootehnie la USAMV. A fost greu, dar m-am descurcat.
În timpul facultății am prins drag de contabilitate. Am fost inspirată să acționez în această direcție.
După 5 ani de muncă, s-au făcut restructurări la firma de construcții și am rămas fără loc de muncă, iar 2012 a fost anul decisiv când am preluat frâiele: am preluat partea de contabilitate la firme mici și dintr-un noroc (probabil m-am aflat la locul potrivit și în momentul potrivit) am ajuns să lucrez cu un domn care întocmea proiecte pe fonduri europene, în domeniul zootehnic și vegetal, adică exact ce îmi plăcea mie. Am preluat contabilitatea firmei și i-am propus să mă învețe și pe mine ce presupune acest domeniu și astfel am devenit asociata lui. Din acel moment am știut că am făcut alegerea bună: Zootehnia combinată cu Contabilitatea. De ce? Pentru că, în plus, fiecare proiect depus avea obligația să țină contabilitatea firmei timp de minimum 5 ani, atât cât era supravegherea proiectului.
Care sunt, din punctul tău de vedere, cele mai grele atribuții pe care un expert contabil le are?
Cred că unul dintre cele mai grele aspecte este să își fixeze un tarif corect. Experții contabili sunt psihologi, prieteni, uneori chiar naivi, care nu își apreciază munca la adevărata valoare.
Și eu am avut dificultăți în a stabili onorariile corecte. Am selectat clientela, dar până să pot face acest lucru am fost nevoită să fac unele compromisuri.
Având în vedere experiența în domeniu, cum consideri că se raportează oamenii la job-ul tău? Ai întâlnit de-a lungul carierei oamenii care nu acordă suficient credit meseriei tale? Sau, dimpotrivă, oameni care te-au apreciat mai mult decât te așteptai?
Cu clienții actuali am o relație de prietenie, astfel că atunci când am o problemă pot apela la ei cu încredere, dar și viceversa.
Întotdeauna am pus clientul pe primul loc, deși uneori din cauza volumului de muncă am neglijat câțiva. Dar mi-am revenit.
Pun accentul pe educarea clienților, din toate punctele de vedere, și țin mult la respectul reciproc.
Am întâlnit și oameni care au crezut că totul li se cuvine: eu să le ofer servicii la prețuri minime, deși nevoile lor erau mari și își permiteau mult mai mult. Cum am rezolvat problema? Am renunțat la ei până la urmă, dar în mod diplomat.
Îmi place să fiu apreciată ca orice om, mai ales pentru munca pe care o depun pentru clienții mei. Sunt trup și suflet pentru ei.
Ești fondatoarea unei firme de consultanță în fonduri europene și contabilitate financiară. Ce te-a făcut să alegi să pui bazele propriei afaceri?
Nevoia. Cum am scris mai sus, am rămas fără loc de muncă, am fost nevoită să iau o decizie radicală: să mă angajez în altă parte sau să încep eu ceva.
Anul 2012 a fost unul foarte greu pentru mine, lucram în 3 părți: întocmeam proiecte pe fonduri europene, făceam contabilitate la firmele pe care le-am găsit (cu greu pentru că eram la început) și pe deasupra mai mergeam și în piață să o ajut pe mătușa mea, ea fiind producător în domeniul zootehnic.
Dar toate s-au aliniat în anul 2015, când am renunțat să mai lucrez la firma de consultanță, pentru că ajunsesem într-un punct în care doar eu munceam, deși eram asociată și nu angajată. În acel moment, am pornit pe cont propriu o afacere în domeniul consultanței și contabilității, dar de data aceasta cu mult mai mulți clienți.
Întocmim proiectul pe fonduri europene și după aceea preluăm și contabilitatea firmei. Așa fac și acum. Din 10 clienți pe care îi aveam în 2012, acum în 2023 am ajuns la 200 de clienți și o echipă frumoasă.
Care sunt aspectele de ordin contabil sau financiar care pun cele mai mari probleme firmelor? Cum vă ajutați voi în mod concret clienții?
Educând clientul spre succes. Așa îi ajutăm. Le explicăm cum să conducă corect o afacere, cum să respecte legislația și să aibă încredere în serviciile noastre. Marea majoritatea a clienților țin cont de sfaturile mele și ale echipei, ceea ce le aduce și succes în business-ul lor.
Celor care sunt mai deschiși și mai implicați în mediul de afaceri actual, le propunem oportunități de proiecte pe fonduri europene și reușim să colaborăm frumos împreună.
Dar dacă vorbim despre fondurile europene? De ce este important să apelăm la un expert în aceste cazuri?
La televizor toate sunt împachetate foarte frumos. Toată lumea face de toate. În realitate nu este așa. Nici măcar colegele care lucrează cu mine de 7 ani, nu pot finaliza un proiect cap coadă. De ce? Pentru că în fiecare an se schimbă procedura pe site-ul AFIR (instituția finanțatoare cu care lucrăm), iar dacă nu ești atent la detalii riști să pierzi proiectul sau în cel mai bun caz ești eligibil, dar fără finanțare.
Scopul întocmirii unui proiect este să intre la finanțare, adică să primească banii, nu să fie doar făcut.
Ne ducem pe premiza că din 50 de proiecte, toate 50 trebuie să intre. Nu ne gândim că doar 10 ar trebuie să fie eligibile spre finanțare, de exemplu. Echipa face eforturi ca fiecare client să beneficieze de aceleași servicii și ne luptăm pentru toți.
Revenind la nevoia unui expert, având în vedere că eu sunt și expert contabil și inginer zootehnist văd imaginea mult mai bine ca majoritatea firmelor de consultanță. Astfel, nu e nevoie să externalizez anumite servicii sau să apelez la terțe părți.
Majoritatea oamenilor simpli, de la țară, se lasă 100% în mâna mea. Iar eu fac tot posibilul să îi ajut.
Pe lângă întocmirea planului de afaceri/studiului de fezabilitate/planului de marketing la întocmirea unui proiect pe AFIR sunt și situații financiare, pe care majoritatea nu au cunoștințe să le facă.
Care sunt cele mai importante trei sfaturi pe care le-ai oferi în calitate de expert contabil unor business-uri la început de drum?
Motto-ul meu este: Un partener integru, dincolo de cifre. Nu mă interesează neapărat partea financiară, aceasta vine oricum, mă interesează să lucrez cu oameni de calitate, să putem ajuta și noi la rândul nostru alți oameni.
Sfaturi pe care le-aș da:
– Să își păstreze integritatea, să fie corecți (să dea Cezarului ce-i al Cezarului) și să fie perseverenți.
– Să își aleagă clienții cu care empatizează, în sensul că rezonează cu aceștia. Dacă ai un client care este întotdeauna negativist, poate îți oferă și ție o stare de neliniște. Așa că eu dacă aș fi din nou la început, nu aș mai alege clienții rău platnici, clienții care se plâng tot timpul, clienții care sunt negativiști, clienții care nu au principii de viață sănătoase.
Toate acestea le înveți pe parcurs. Dacă acel client nu este potrivit pentru tine, renunță la el, fără să îți pese de bani și de altele. Liniștea, armonia, fericirea, bucuria ta de a face afaceri sunt mai importante.
Ambele părți trebuie să câștige. Ambele părți trebuie să fie mulțumite de afacere. Dacă una dintre părți nu este mulțumită înseamnă că există o problemă. Fiecare își stabilește un onorariu, o lucrare, orice, dar cu condiția să nu profite de partenerul lui de afacere.
Ești una dintre membrele comunității Mamprenoare. Cum ai auzit de comunitate? Cum s-a schimbat viața ta de când faci parte din aceasta?
Fina mea, Rogozan Claudia, mi-a propus să fac parte din Comunitatea Mamprenoare. Este o comunitate care ajută toate femeile, prin networking, cursuri de business și campanii umanitare.
Viața mi s-a schimbat în bine prin faptul că am cunoscut femei minunate, care au avut și ele la rândul lor greutăți și le-au depășit, femei ambițioase, sufletiste și bune. Asta îmi place în comunitate: se oferă ajutor NECONDIȚIONAT.
Ce ne poți împărtăși despre Mihaela, cea de dincolo de cifre și excel-uri? Cum arată pentru tine o zi de duminică?
Duminica mă duc la Biserică. Cred cu adevărat că fără Dumnezeu nimic nu se poate face.
În fiecare duminică ies cu soțul meu și/sau familia, sau cu nașii, cu finii, cu prieteni din copilărie, cu prietenii de la bloc, cu colegele de liceu, cu colegii de facultate, cu prietenii soțului etc. Nu contează unde plecăm, fie că mergem în excursii, că mergem la un film sau în parc, că mergem la niște prieteni să luăm prânzul și să povestim fie că mergem la o mănăstire, important este să simțim că trăim frumos. Rar se întâmplă să rămânem acasă.
Ne place compania, ne place să râdem, ne place să ieșim.
Tocuri sau flat shoes? – Flat shoes, dar îmi plac și tocurile, mai ales la evenimente
Ce nu îți lipsește niciodată din geantă? – Telefonul și cardul
O zi la birou descrisă în câteva cuvinte: Abia aștept să se facă luni să merg la lucru. Vin cu plăcere la birou, aștept fetele să pună muzică, o cafeluță și atmosfera este plăcută. Zâmbete, râsete, bucurie – asta îmi place să văd. Vin clienții, fetele fac câteva glume cu ei și apoi îi preiau eu, atunci când au programare la mine.
Aș vrea să îți povestesc succint o întâmplare: Când este sesiune de proiecte, ofer consultanță și uneori mă decalez, neintenționat, pentru că acord fiecărui client atenția mea. Și într-o zi, m-am decalat. Clientul care urma era nervos, supărat, că am întârziat, în jur de 30 minute –1 oră. Însă după ce a ieșit de la mine, a venit una dintre fetele mele și mi-a spus: „Miha, nu știu ce le faci clienților, dar când ies de la tine toți sunt fericiți și zâmbăreți.”
Ce le fac? Le ascult problemele pe care le-au întâmpinat în acea zi, zâmbesc, fac câte o glumă, bineînțeles că încep prin a-mi cere mii de scuze pentru că am întârziat și le explic motivul pentru care s-a întâmplat asta. Apoi le explic cum să facă proiectul. Practic, în 20-30 min știu ce proiect pot să le întocmesc, chiar dacă ei vor altceva, încerc să îi educ și să le prezint care este cea mai bună variantă pentru ei în acel moment. Le explic avantajele și dezavantajele unui proiect, iar când pleacă le garantez sprijinul meu și al echipei în tot acest proces. Nu îi mint, le spun adevărul, care sunt șansele de reușită, iar dacă eu consider că nu au șanse, îmi cer scuze și le spun că nu îi pot ajuta.
Dish-ul preferat: Orice. Mănânc orice. Sunt mai multe preferate. Ca explicație, eu nu gătesc niciodată, soțul o face. Bineînțeles că și aici există o povestioară mică: lucram în 3 locuri, așa cum scriam mai sus, și într-o zi soțul mi-a cerut să îi fac cartofi prăjiți cu ouă și smântână. Zis și făcut, deși eram extrem de obosită. După ce am terminat de gătit el a spus că mâncarea nu e bună și că nu poate să o mănânce. M-am enervat foarte tare și i-am spus că dacă nu mănâncă, niciodată nu va mai vedea mâncare făcută de mine. Nu a vrut. Asta este. Acum ghici cine gătește?
Ultimul lucru pe care l-ai făcut pentru prima dată: Bungee Jumping
–
Editor:
