Ploaie de toamnă

Din două destrămări compuse alcătuit-am un ecou al zilelor cu doruri multe, smintite și sfioase ca toamna ce mușca buza de jos a pădurii, pe-ndelete, pâna la sânge. Sunt zile de post și jertfa, tovarăsi vechi ce-mprăstie flori de mucegai pe drumu-ndrăgostiților ce se poticnesc în neromantismul raionului cu legume-fructe dintr-un supermarket la fel de impersonal ca zăpada din noiembrie într-un context cu patru anotimpuri.

La ora de artă contemporană de astăzi studiem peisajul ultimei despărțiri, limbajul desăntat folosit ca mijloc artistic și influentele acestuia asupra dezvoltării psihice a copiilor vecinilor. Pictura naivă cu subtilități lingvistice demne de cei mai ermetici dintre poeți, grosolanii inimaginabile în enunțarea unei păreri(subiective) vis-a-vis de abilitațile gospodărești ale vreuneia dintre mame, toate încadrate de paradoxul unei iubiri nemuritoare, dar care își dădea ultima suflare în timp ce îmi aruncam țigara abia aprinsa în oala cu ciorba mult prea sărata, oricum, pentru gustul meu.

Simbolismul scenei e rudimentar și vag alcătuit din vreo doua călătorii inițiatice ale eroului pâna la baie- din simplul motiv că nicio poveste de dragoste nu se consuma cu vezica plina- și niște cârnați reci, reminiscențe ale unei cine îndestulătoare, dar departe de-a fi una romantica. Prințesa, scursa de puteri, răstignita pe un pat nefăcut de doua săptamâni, cu vocabularul epuizat de malițiozități desprinse parca dintr-un dialog al galeriilor de la un meci Steaua-Dinamo, strângea în mână o poză cu fostul căreia lacrimile uscate îi dădeau un aer interbelic- în sensul grosolan al comparației- imputându-i eroului nostru faptul ca el nu va fi niciodată un bărbat adevarat și că “te-am iubit, mă, prostule!”.

O manea lansată la scurt timp după apusul comunismului in Europa de Est întregește pitorescul situației, desacralizându-i tragicul, lăsând mult loc de interpretare în ceea ce privește gusturile artistice ale protagoniștilor. Seara se lasă încet peste stația de autobuz, în timp ce Vasilica își analizează introspectiv gusturile la femei.

By Ionuț Trif – Editor contribuitor The Woman

Ionuț-Trif

Sunt Ionuț. Citesc. Rar. Scriu – bat câmpii cu grație…pentru voi și, mai ales, pentru mine. Cânt – dacă poți numi aia cântat…de plăcere și, mai nou, profesional – merge foarte prost. Cred că bunul simț e rar – sunt plătit să cred asta. Cred ca veșnicia s-a născut la sat- pe asta chiar o cred! Cred că binele învinge – wait…whaaat?! Fac o cafea excelentă – am băut și mai bună…

Surse foto: arhiva personală, freepik.com