Sushi, preparatul japonez ale cărui ingrediente sunt orezul oțetit sau acrit, fructele de mare, legumele și fructele tropicale, provine dintr-un preparat specific Asiei de Sud-Est, cunoscut astăzi ca „Narezushi”, adică „pește sărat”, care se depozita în orez fermentat, pe o perioadă de mai multe luni.
Abia în perioada Edo a Tokyo-ului contemporan, între anii 1603-1868, peștele proaspăt a început să fie servit peste orezul oțetit. Stilul particular din prezent a devenit popular începând cu anul 1820. O poveste comună despre origini este cea a bucătarului Hanaya Yohei, care a inventat tehnica în anul 1824, la magazinul său din Ryōgoku.
Varietate
Există diverse tipuri de sushi: rulouri înfășurate în foi de alge marine presate, bucăți mici de orez frământate de mână și servite cu pește crud sau icre, dar și bucăți de pește crud presărate peste o farfurie cu orez. Există și variante de sushi în care, în loc de orez, se folosește tofu.
CHIRASHIZUSHI
Denumit și „Sushi împrăștiat” sau „Barazushi”, constă în orez servit într-un castron, în combinație cu o varietate de pește crud și garnituri de legume. Este popular pentru că se prepară în timp scurt și este ușor de făcut.
INARIZUSHI
Reprezintă un înveliș de tofu prăjit, umplut numai cu orez pentru sushi. Este numit după zeul Shinto Inari. Variantele regionale înlocuiesc tofu cu o omletă subțire.
MAKIZUSHI
„Ruloul sushi” este o piesă cilindrică, formată cu ajutorul unui covor de bambus. Makizushi este, în general, învelit în alge marine și într-un strat subțire de omletă, dar este înfășurat ocazional și în hârtie de soia, castravete sau frunze Shi. Makizushi este, de obicei, tăiat în șase sau opt bucăți.
NAREZUSHI
Este o formă tradițională de sushi fermentat. Peștele este umplut cu sare și bagat într-un butoi de lemn. Cea mai faimoasă varietate de Narezushi, care este încă produsă, este Funa-zushi, făcută din crap crucian.
NIGIRIZUSHI
Denumit și „Sushi presat manual”, constă într-o movilă alungită de orez de sushi, pe care bucătarul o apasă între palmele mâinilor, pentru a forma o minge ovală. Este combinat cu un topping de Neta, de obicei pești, cum ar fi somonul și tonul, dar și cu fructe de mare.
OSHIZUSHI
„Sushi-ul presat” este un sushi din regiunea Kansai, în a cărui preparare se foloseste o matriță de lemn, numită Oshibako. Bucătarul asează în partea de jos a matriței topping-urile, le acoperă cu orez pentru sushi, apoi apasă capacul matriței, pentru a crea un bloc compact, scos apoi din matriță și porționat.
Ingrediente
Ingredientul-cheie, folosit în toate preparatele sushi, este orezul pentru sushi, denumit și Shari sau Sumeshi. Sushi-meshi este un preparat din orez japonez alb, cu bob scurt, combinat cu un amestec din oțet de orez, zahăr, sare și, ocazional, cu Kombu și Sake. Este răcit la temperatura camerei înainte de a fi folosit la prepararea sushi-ului.
Orezul proaspăt recoltat conține prea multă apă pentru a putea fi folosit. În mod tradițional, amestecarea se face cu un Hangiri, care este o cadă rotundă, cu fund plat din lemn sau cu un cilindru și o paletă de lemn, numită Shamoji. În unele restaurante, se folosește atât orezul brun cu bob scurt, cât și orezul sălbatic.
Nori reprezintă denumirea învelișurilor negre, din alge marine, utilizate în Makimono. Nori este un tip de alge, cultivat în porturile din Japonia. Inițial, algele se răzuiau din piloni, ca foi subțiri și comestibile, care se uscau apoi la soare, într-un proces similar hârtiei de orez. Astăzi, produsul comercial este cultivat, procesat, prăjit, ambalat și vândut în foi.
Peștele folosit pentru prepararea sushi-ului trebuie să fie de o foarte bună calitate. Aspectul, mirosul și consistența cărnii sunt principalele criterii folosite în alegerea peștelui pentru sushi. Se folosește doar pește oceanic. Cele mai des folosite soiuri de pești sunt tonul, macroul, somonul și țiparul de mare. Icrele de pește sunt și ele folosite la prepararea sushi-ului.
Prădătorii mari din apele marine, în special tonul roșu, pot avea nivele ridicate de mercur, care pot duce la intoxicații, când se consumată în cantități mari. Reglementările UE interzic utilizarea de pește proaspăt, crud, fiind necesar să fie înghețat la temperaturi sub -20 ° C (-4 ° F), timp de cel puțin 24 de ore.
Fructele de mare, cum ar fi calamarii, caracatița, creveții, scoicile și diverse tipuri de crustacee sunt și ele ingrediente folosite frecvent. Legumele sunt, de asemenea, folosite în sushi, în special boabele de soia, avocado, castravetele, sparanghelul sau porumbul dulce. Tofu și ouăle, sub formă de omletă ușor dulce, sunt comune și ele.
Condimente
Sushi este frecvent consumat cu condimente. Sushi poate fi scufundat în sos de soia și este, de obicei, aromatizat cu Wasabi, o pastă picantă din rădăcina rasă a plantei Wasabia Japonica. Adevărul Wasabi are proprietăți antimicrobiene și poate reduce riscul otrăvirii alimentare.
O imitație Wasabi, făcută din hrean și pudră de muștar este obișnuită. Gari, ghimbirul dulce, murat este consumat pentru a ajuta digestia. În Japonia, ceaiul verde, Agari, este servit împreună cu sushi. Restaurantele în care se servește sushi folosesc adesea un ceai premium, distinctiv, cunoscut sub numele de Mecha.
Etichetă
Sushi se consumă folosind bețele sau mâinile. Este recomandat să se consume, la început, porțiile cu gust mai puțin intens și să se continue, treptat, cu cele cu gust mai dominant. De regulă, carnea albă de pește se servește la început și se continuă cu fructele de mare și carnea de ton și somon.
Sushi este servit pe plăci din lemn, în stil tradițional japonez, geometric, în conformitate cu calitățile estetice ale acestei bucătării. Sushi poate fi garnisit cu legume, modelate sub formă de flori, flori reale sau salată de alge. Bucățile sunt separate prin benzi verzi, numite Baran sau Kiri-zasa, care împiedică amestecul de arome.
Sănătate
Principalele ingrediente ale sushi-ului japonez sunt scăzute în grăsimi, bogate în proteine, carbohidrați (în cazul orezului), vitamine și minerale, în special Gari și Nori.
Legumele învelite în sushi oferă, de asemenea, vitamine și minerale diverse, multe dintre ingredientele din fructele de mare conținând acizi grași, Omega-3, care au o varietate de beneficii pentru sănătate.
By Diana Arieșan – editor contribuitor The Woman
Diana este profesor pentru învățământul preșcolar cu o experiență de 12 ani și autorul cărții „ Abis în dealul sihastru”, lansată în anul 2013 (Editura Grinta, Cluj-Napoca). În anul 2015 a devenit membru al Cenaclului UBB, proiect realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și a Școlii Populare de Arte „ Tudor Jarda”, din Cluj-Napoca, secția retorică, Diana are preocupări pentru artă, sub toate formele sale. În perioada 2012-2014 a fost membru al trupei de teatru „ Pavlov 25”, iar în prezent își consolidează abilitățile de retor în cadrul diferitelor evenimente culturale.
Surse foto: travelandleisure.com, wisegeek.org, thebump.com, sushilovers.ca, houselondontrip-blog.com, pinterest.com, hefinder.com, travel.com