Corina Bârlădeanu este o profesionistă dedicată comunicării, ghidată de vocația sa. Absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine de la Universitatea București, Corina și-a consolidat educația cu un master în Publicitate și PR, urmat de un EMBA în cadrul programului ASEBUSS și Kennesaw University din Atlanta.
După o carieră în PR și marketing, ocupând poziția de director de comunicare la Coty/Lancaster România, Corina a fondat 2activePR în anul 2000, una dintre cele mai longevive agenții din industria de comunicare din România. De-a lungul timpului, agenția s-a remarcat prin colaborări de lungă durată cu branduri importante precum Philips Lighting, P&G și Coty, parteneriate care au început la începutul anilor 2000. Portofoliul diversificat al agenției cuprinde clienți din multiple domenii, iar campaniile agenției au fost recunoscute la nivel internațional, fiind nominalizate la SABRE Awards și IPRA Awards.
Pe lângă cariera sa, Corina este implicată în diverse proiecte caritabile, susținând astfel de inițiative, dar și proiecte din domeniul artei contemporane. Printre pasiunile sale se numără un stil de viață sănătos și preocuparea pentru sustenabilitate.
Corina ne vorbește despre semnificația transparenței în procesul de construire a încrederii într-un brand, punând accent pe rolul acesteia în comunicarea eficientă cu publicul. Ea subliniază că transparența, împreună cu consistența, interacțiunea și responsabilitatea, este crucială pentru gestionarea crizelor și pentru menținerea loialității consumatorilor. În plus, Corina discută despre evoluția transparenței în domeniul PR, care este influențată de așteptările tot mai mari ale consumatorilor și de impactul tehnologiilor digitale.
Primul pas este transparența
Construirea încrederii într-un brand este un proces complex, dar esențial pentru succesul pe termen lung al oricărei organizații. Primul pas obligatoriu este transparența, care presupune o comunicare deschisă și sinceră cu publicul, reflectând valorile și misiunea brandului. Al doilea pas este consistența, menținerea unui mesaj coerent și uniform pe toate canalele de comunicare. Interacțiunea reprezintă un alt aspect crucial; ascultarea activă a feedback-ului din partea consumatorilor și adaptarea strategiilor în funcție de nevoile acestora sunt esențiale. În cele din urmă, responsabilitatea joacă un rol vital; asumarea greșelilor și prezentarea unor soluții clare pentru remedierea problemelor sunt fundamentale.
Construirea încrederii se bazează pe integritate, competență și perseverență. Dacă un brand pierde încrederea, aceasta poate fi recâștigată, dar procesul este adesea lung și necesită un angajament real față de transparență și responsabilitate. De aceea perseverența, care presupune și încrederea organizației și a managementului său că situația poate fi îndreptată este cheia acestui proces. Dacă managementul nu crede în această abordare, compania nu are cum să captureze o cotă de piață pierdută în doar câteva luni (după o criză) indiferent ce bugete și eforturi va desfășura pe termen scurt.
De la sinceritate la succes: de ce brandurile autentice câștigă pe termen lung
Transparența unui brand sau a unei companii influențează semnificativ relația cu publicul pe termen lung. O comunicare deschisă și sinceră contribuie la consolidarea încrederii, ceea ce este esențial în construirea unei relații durabile.
Transparența nu doar că îmbunătățește imaginea brandului, dar poate fi și un avantaj competitiv.
Un exemplu notabil este Patagonia, un brand de îmbrăcăminte care s-a distins prin angajamentul său față de sustenabilitate. Compania comunică deschis despre procesele de producție și impactul asupra mediului, ceea ce le-a câștigat loialitatea consumatorilor care apreciază etica și responsabilitatea socială. Această transparență nu doar că le îmbunătățește imaginea, dar îi diferențiază și pe piață.
Un alt exemplu este Declic, a cărui transparență în folosirea fondurilor strânse din comunitatea sa o ajută să primească și resurse – timp (voluntariat) sau bani – pentru campaniile sale.
Comunicarea clară a misiunii sociale și a valorilor brandului a ajutat la construirea unei comunități de membri fideli care se identifică cu aceste principii.
În cazul crizelor, transparența devine esențială. De exemplu, o companie care se confruntă cu o problemă de securitate a datelor și care comunică rapid și eficient despre măsurile luate pentru protejarea clienților va fi percepută mai favorabil decât una care întârzie să ofere informații. Aceasta poate reduce daunele de imagine și poate menține încrederea consumatorilor.
În marketing și comunicare, construirea poveștilor se bazează adesea pe adevăr, dar există o tentativă constantă de a adapta sau a omite părți din aceste povești pentru a le face mai atractive. Atunci când o campanie se bazează pe fapte reale, aceasta nu doar că atrage atenția, ci și generează încredere.
Reversul medaliei apare atunci când poveștile sunt distorsionate sau exagerate. De exemplu, o companie care exagerează impactul pozitiv al unui produs poate fi percepută ca fiind necinstită dacă adevărul iese la iveală. Aceasta poate duce la pierderea credibilității și la o reacție negativă din partea consumatorilor. Un exemplu relevant este scandalul Volkswagen din USA, unde manipularea adevărului a dus la o criză majoră de reputație și o prăbușire a valorii acțiunilor sale.
Alinierea cu valorile, fundamentul unui business etic
Eu personal cred ca trăim timpuri care ne solicită o aliniere totală la valorile noastre. Orice lipsă de aliniere (atât în domeniul profesional, cât și pe plan personal) duce la eșec sau boală, mai devreme sau mai târziu. Sunt multe industrii a căror existență se pune sub semnul întrebării. De pildă: de ce ar mai exista coloși ca BAT, Philips Morris și alți jucători din industria tabacului? Se estimează că fumatul cauzează 90% din decesele prin cancer pulmonar și 75% din decesele datorate bronșitei și emfizemului. Aceste date subliniază nu doar impactul devastator al fumatului asupra sănătății individuale, ci și implicațiile pentru sistemele de sănătate publică. De ce mai sunt tolerate aceste industrii în condițiile în care cu toții vom plăti taxe pentru a limita impactul acestor produse asupra sănătății noastre?
O luare de poziție pe această temă pe care o are agenția noastră este că nu lucrează cu niciun jucător din aceste industrii.
Fiind un business care îmi aparține 100% am avut libertatea de a-mi alege clienții astfel încât să avem în comun valorile de integritate și etică. Am evitat total să mă pun pe mine sau agenția în situații care nu ne reprezintă.
Empatie și acțiune: cum abordezi o criză de imagine
În situații de criză, transparența este esențială pentru a menține încrederea publicului și a gestiona eficient reputația brandului. Brandurile trebuie să fie proactive în comunicarea lor, recunoscând rapid problema și oferind informații clare despre situația în care se află.
Primul pas este să definească natura și amploarea crizei. Este crucial să comunice imediat despre incident, explicând ce s-a întâmplat, cine este afectat și ce măsuri sunt luate pentru a remedia situația.
Pe de altă parte, brandurile ar trebui să evite promisiunile goale sau declarațiile care pot părea neautentice. În scandalul Volkswagen, lipsa de transparență inițială a dus la un prejudiciu major de reputație. Este important ca mesajul să fie sincer și să nu minimalizeze gravitatea situației.
O abordare eficientă pentru rezolvarea unei crize include comunicarea rapidă, informarea publicului cât mai repede posibil pentru a evita speculațiile. Empatia joacă un rol crucial; exprimarea compasiunii față de cei afectați și asumarea responsabilității sunt esențiale. De asemenea, este important să se prezinte un plan de acțiune concret pentru a aborda criza și să se actualizeze constant publicul cu privire la progresele realizate. Încurajarea dialogului cu stakeholderii arată că opiniile lor contează.
Am lucrat de-a lungul timpului cu 3 linii aeriene și am învățat că manualul de criză, precum și updatarea lui, exersarea situațiilor de criză este crucial de importantă pentru managementul companiei, astfel încât exprimările și acțiunile defectuoase cauzate de stres să fie limitate.
Viitorul PR: de ce transparența devine pilonul comunicării
Modul în care brandurile și companiile abordează transparența în comunicare a evoluat semnificativ de-a lungul timpului, influențat de schimbările sociale, economice și tehnologice. În trecut, multe organizații adoptau o strategie de comunicare mai conservatoare, limitând informațiile disponibile publicului. Totuși, pe măsură ce conștientizarea consumatorilor a crescut, a devenit evident că transparența nu este doar o opțiune, ci o necesitate.
Un moment cheie în această transformare a fost criza financiară din 2008, care a dus la o cerere mai mare pentru responsabilitate și deschidere din partea companiilor. Consumatorii au început să aștepte nu doar produse de calitate, ci și un comportament etic din partea brandurilor. Această schimbare a fost amplificată de mișcări sociale care au solicitat mai multă responsabilitate corporativă și implicare în problemele comunității.
Social media și digitalizarea au avut un impact profund asupra modului în care brandurile comunică. Aceste platforme permit o interacțiune directă și rapidă cu consumatorii, ceea ce face ca transparența să fie imperativ necesară. Brandurile sunt acum expuse la un grad mai mare de scrutin public; orice declarație sau acțiune poate fi rapid răspândită și discutată online. Aceasta a determinat multe organizații să adopte politici de comunicare mai deschise și să fie mai proactive în abordarea problemelor.
De exemplu, companiile care au gestionat crizele cu transparență — cum ar fi oferirea de informații clare și actualizate despre măsurile luate — au reușit să mențină încrederea consumatorilor. În contrast, brandurile care au evitat să comunice sau care au oferit informații vagi au suferit daune semnificative de imagine.
Evoluția modului în care brandurile abordează transparența reflectă nu doar schimbările din societate, ci și presiunea crescută exercitată de consumatori pentru responsabilitate și autenticitate. Social media și digitalizarea continuă să redefinească aceste standarde, făcând transparența o parte integrantă a strategiei de comunicare a oricărei organizații moderne.
Viitorul industriei de PR, din perspectiva adevărului și a transparenței, se conturează ca fiind unul dinamic și provocator. Pe măsură ce consumatorii devin din ce în ce mai informați și mai sceptici, așteptările lor față de branduri cresc. Acestea nu mai pot să se bazeze pe strategii de comunicare opace; transparența devine o cerință fundamentală. Conform ultimului “Trust Barometer” desfășurat de Edelman, brandurile sunt percepute ca fiind singurele instituții credibile într-o lume polarizată și globalizată, ceea ce subliniază importanța transparenței în construirea și menținerea încrederii.
Un aspect esențial al viitorului PR este integrarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale. Aceste instrumente nu doar că facilitează comunicarea, dar permit și o personalizare mai profundă a mesajelor, adaptându-se la nevoile și așteptările consumatorilor. Totuși, utilizarea acestor tehnologii vine cu riscuri; manipularea informațiilor poate duce la dezinformare și la pierderea credibilității.
Pandemia a fost un moment de cotitură care a accelerat această schimbare. Brandurile au fost nevoite să adopte o abordare mai empatică și să comunice cu sinceritate despre provocările întâmpinate. Această adaptabilitate a demonstrat că transparența nu este doar o strategie de comunicare, ci o valoare fundamentală care poate determina succesul pe termen lung.
În concluzie, viitorul industriei de PR va fi definit de capacitatea brandurilor de a naviga complexitatea relațiilor cu publicul printr-o comunicare bazată pe adevăr și transparență. Aceasta va necesita nu doar strategii inovatoare, ci și un angajament autentic față de valorile etice și responsabilitatea socială.
–
Credit foto: Alex Rosieanu
Redactor: Mara Lazăr
–
Materialul face parte din ediția print The Woman 2024-2025 – TRUST & TRANSPARENCY. Aceasta poate fi achiziționată de aici.
