arhitect Archives | The Woman Magazine

Alina Varga, arhitect & owner Detalii Studio: „Alege să construiești o afacere într-un domeniu care te pasionează cu adevărat, pasiunea te va ajuta în momentele dificile”

Alina Varga este arhitect, activând în cadrul propriului birou, unde îndeplinește trei roluri: antreprenor, arhitect cu drept de semnătură și îndrumător pentru proaspeții absolvenți ai Facultății de Arhitectură.

Îi place să își pună amprenta în proiectele în care lucrează, iar ceea ce o motivează cel mai tare este să își vadă munca finalizată, să observe cum proiectul prinde contur în fiecare zi.

Își dorește să fie un lider carismatic pentru echipa ei și este de părerea că unul dintre cele mai importante lucruri în antreprenoriat este pasiunea, datorită căreia momentele dificile nu mai par la fel.

Povestește-ne despre tine. Cum te-ai prezenta pentru cei care nu te cunosc și cum ai ajuns în acest punct?

Am vârsta de 33 de ani, sunt soție și mamă a doi copii. Pe vremea când aveam 12 ani, am hotărât că vreau să devin arhitect și m-am ținut pe acest drum până în prezent. Am terminat Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca, mi-am făcut stagiul într-un birou de arhitectură din Cluj-Napoca, iar ulterior m-am întors în Baia Mare, unde mi-am deschis propriul birou.

Care este funcția ta în cadrul companiei și ce presupune asta în mod concret? Cum arată o zi la birou, de obicei?

Funcțiile mele în cadrul companiei sunt de administrator – asta presupune toată munca organizatorică, arhitect cu drept de semnătură – proiectarea și asumarea proiectelor și îndrumător stagiari – asta presupune formarea profesională a proaspeților absolvenți ai Facultății de Arhitectură, pentru a-și dobândi dreptul de semnătură.

Fiecare zi e diferită și are farmecul și provocările ei. Dacă în unele zile rămân cuprinsă de proiecte și pot să îmi exprim spiritul artistic, în altele mă văd copleșită de birocrație și drumuri între instituții. Munca pe care o depun nu este mereu despre creație și artă, presupunând multe activități conexe printre care vizite pe șantiere sau diferite documentații de obținut. Aș putea numi „o zi normală” atunci când reușesc să îmi îndeplinesc toate task-urile, chiar și pe cele apărute peste noapte.

Care sunt serviciile companiei și cum vă diferențiați voi de alte companii din industrie?

Serviciile companiei sunt proiectare și design interior. Aș putea spune că ne diferențiem de alte companii prin faptul că înțelegem că fiecare client e unic și dorește ca soluția proiectului să îl reprezinte, deci soluțiile proiectelor sunt unice și adaptate pe nevoile și caracterul fiecărui client. Sunt de preferat cazurile în care beneficiarul îmi oferă libertatea de a transpune dorințele lui prin filtrul meu creativ și îmi place să am un aport personal de fiecare dată. Acolo unde mi se permite, îmi place să îmi las amprenta prin diferite particularități de genul picturi personale pe pereți sau obiecte de design create de mine și echipa mea.

Ai întâlnit de-a lungul timpului clienți dificili? Cum ai reușit să lucrezi cu ei?

Desigur că am întâlnit clienți dificili și aici aș putea numi două mari categorii: cei care vor ca toate să se întâmple ieri, adică sunt foarte grăbiți, și a doua categorie este cea a nehotărâților. În ambele cazuri secretul e să îți păstrezi calmul, să încerci să înțelegi mai bine ce dorește să îți transmită, iar soluții se găsesc de fiecare dată.

Cum vezi tu industria de amenajări interioare? Cât de ușor se adoptă trendurile care vin din Milano sau din afară? Cum se pliază acestea pe piața din România?

Industria de amenajări interioare este într-o continuă evoluție, iar oamenii ar trebui să înțeleagă că au la îndemână un instrument cu care să își facă viața mai ușoară prin aspectul și funcționalitatea spațiilor în care trăiesc și lucrează.

Tendințele din Milano și din alte centre de design de top din lume au un impact semnificativ asupra industriei de amenajări interioare la nivel global. Designerii de interior din România urmăresc de obicei aceste tendințe și le adoptă în proiectele lor, în funcție de preferințele și necesitățile clienților. Cu toate acestea, adaptarea nu se face întotdeauna în mod automat, ci ține cont și de specificul pieței locale. Adaptarea tendințelor internaționale pe piața din România poate fi un proces interesant și provocator. Când lucrezi la un proiect de design trebuie să ții cont de preferințele și valorile culturale ale clienților, de bugetul lor, tendințele internaționale pot fi costisitoare, iar disponibilitatea unor materiale poate fi redusă pe piața din România, ceea ce provoacă designerul să găsească soluții potrivite pe buget și disponibilitate.

Un sfat (sau mai multe) pe care l-ai da unui tânăr antreprenor la început de drum:

Ar fi multe sfaturi de dat, însă le voi numi pe cele care au avut un impact major asupra mea: Alege să construiești o afacere într-un domeniu care te pasionează cu adevărat, pasiunea te va ajuta în momentele dificile, fii deschis la schimbare, flexibilitatea te va ajuta să te adaptezi în orice situație, și învață să delegi, nu încerca să faci totul singur.

Cum ți-ai descrie tipul de leadership? Cum relaționezi cu colegii tăi și care consideri că sunt aspectele care fac din tine un lider apreciat?

Dorința mea e înclinată spre a fi un lider carismatic, îmi doresc să ofer o viziune credibilă spre obiectivele pe care mi le propun, să îmi implic colegii în proiecte pentru a-i motiva și a crește potențialul echipei. În relația cu ei încerc să fiu transparentă, empatică, să comunic eficient și să îi îndemn și pe ei să facă asta pentru bunul mers al lucrurilor.

Ai avut vreodată parte de mentorat sau de un consultant care să te ajute în luarea unor decizii?

Nu în adevăratul sens al cuvântului, în situații dificile îi cer sfatul soțului meu, care are mai multă experiență pe partea de business.

Ce crezi că te motivează în ceea ce faci? Care sunt motivele pentru care faci cu entuziasm ceea ce faci?

Cred că cel mai mult mă motivează să văd un proiect de la concept la finalizare, să urmăresc pas cu pas cum devine realitate. Asta mă face să experimentez o satisfacție deoarece îmi dă șansa să văd rezultate tangibile pentru eforturile mele. Mă entuziasmează clienții care mă provoacă și îmi dau ocazia să creez spații unice și funcționale, care le vor influența în mod pozitiv modul în care trăiesc și lucrează.

Munca ta pare extrem de solicitantă pentru că presupune atât creativitate cât și organizare, calcule și estimări pe partea financiară. Cum reușești să păstrezi echilibrul între munca ta și viața de familie?

Nu știu dacă reușesc pe deplin să fac asta, cel puțin nu constant, însă tind să ating acest obiectiv. Este foarte adevărat că e o muncă solicitantă, care nu depinde doar de mine și de forțele mele proprii, dar încerc să îmi respect prioritățile stabilite, să îmi planific programul și să fiu conștientă de timpul petrecut la birou spre a fi cât mai eficientă și productivă. În același timp, trebuie mereu să îmi împart ziua între activitățile job-ului și cele ale copiilor care sunt tot mai multe cu fiecare an.

Ce înseamnă pentru tine timp liber? Cum îl petreci?

Timpul liber pentru mine e atunci când reușesc să mă deconectez de tot ce înseamnă munca la birou. Mă bucur de timpul liber alături de familie, iar din când în când există și acel “me time” în care îmi place să beau o cafea bună cu o prietenă.

De ce Mercedes-Benz și nu o altă marcă?

Conduc un Mercedes-Benz GLE. Am avut șansa de-a lungul timpului să conduc mai multe mărci de mașini până să ajung la Mercedes, ceea ce mă ajută să spun că aici am găsit mai mulți factori care m-au făcut un client fidel, printre care calitatea și designul, siguranța și tehnologia, performanța și experiența de conducere.

Dacă mașina ta ar avea un nume, care ar fi și de ce l-ai alege?

Mi-e greu să îi pun un nume fiindcă o pot caracteriza în mai multe feluri. În primul rând, este mereu acolo pentru mine și gata să mă ajute oricând, atât pentru job, cât și în viața privată. Pe de altă parte, este al doilea meu birou unde îmi petrec destul de mult timp, iar în plan secund mă face să mă simt mereu în siguranță.

Dacă ai putea alege o persoană celebră să fie co-pilotul tău într-o călătorie lungă, cine ar fi și de ce?

Cred ca aș alege-o pe Delia, mi se pare o femeie foarte asumată și originală în tot ceea ce face.

Dacă mașina ta ar putea vorbi, care crezi că ar fi primul lucru pe care l-ar spune despre stilul tău de conducere?

„Te rog să fii mai atentă la borduri!”

Care este cea mai interesantă destinație la care ai ajuns, datorită unei plimbări spontane cu mașina?

Datorită unui drum spontan și total neplanificat, am ajuns sa vizitez prima dată Sibiul, în timpul facultății. Călătoria a durat câteva ore, însă a fost o experiență pe care cu siguranță nu o voi uita.

Dacă mașina ta ar avea superputeri, care ar fi acelea și cum le-ai folosi în trafic?

Probabil oricine și-ar dori ca mașina lui să aibă aripi pentru a ieși din aglomerație – problema principală în trafic. Deci exceptând acest aspect, ar fi perfect dacă ar avea un sistem de autoclean! Tot timpul mi-e greu spre imposibil să ajung cu mașina la spălătorie, și după cum menționam, am doi copii, nu vrei să știi de ce sunt în stare!

Ce obiect sau lucru inedit ai întotdeauna în mașină pentru a face călătoriile mai distractive sau mai plăcute?

Trusa de machiaj! Fiindcă de cele mai multe ori folosesc la maxim pauzele de la semafor.

Dacă mașina ta ar putea adăuga un mesaj personalizat pe claxon, care ar fi acel mesaj?

Dimineața în trafic aș avea nevoie de un mesaj pentru unii participanți care sună cam așa: „Trezirea, ne mișcăm și noi!?”.

Interviul a fost publicat în Suplimentul Revistei Print The Woman 2023 – „Femei puternice la Volan”, un proiect The Woman x ATP Motors.

Revista și suplimentul pot fi comandate aici.

–

Editori: Crina Ciocian și Mara Rusu

Credit foto: Andreea Emanuela

Make-up: Tina Rus

„Pun preț pe faptul că lucrez cu oameni, vise și speranțe, nu doar concepte și stiluri” | Iustina Rangu, fondator AIR Design

Iustina Rangu este arhitect, designer de interior și antreprenor, punând bazele AIR Design, un birou de design și arhitectură de interior.

Iustina a pornit pe drumul antreprenoriatului, dorind să renunțe la programul fix de la jobul anterior. Antreprenoriatul i-a adus o oarecare libertate, dar și multe alte schimbări: de la nesiguranță financiară la responsabilizare, prioritizare și planificare, până la confirmarea profesională de care avea nevoie. A învățat totul treptat și spune că fiecare provocare a mai învățat-o ceva, în calitate de specialist și antreprenor.

Iustina ne-a povestit astăzi despre parcursul ei, de la arhitect junior și până la profesionistul care este astăzi. Ne-a vorbit despre trendurile în materie de design interior, dar și despre aspectele cărora ar trebuie să le acordăm o atenție cât mai mare atunci când punem bazele unui proiect sau redecorăm, ne-a oferit o serie de sfaturi pentru tinerii care își doresc o carieră în domeniu și ne-a vorbit despre comunitatea Mamprenoare și cum a ajutat-o să fie parte din aceasta.

Iustina, știm că ideea unei afaceri a venit pentru tine din dorința de a nu mai avea un program fix, dar antreprenoriatul presupune adesea mult mai multe ore de muncă. Cum a fost pentru tine, în acest caz? Ce ți-a adus nou viața de antreprenoare?

Cu programul fix de la job adesea ne împăcăm greu când vine vorba de o viață de familie, de aceea ideea antreprenoriatului sună bine. Libertatea de a alege clienții și proiectele la care lucrezi vine la pachet cu multă responsabilitate, nesiguranță financiară, un ritm complet diferit de muncă. Nu ai un program fix, iar de multe ori rămâi conectat la problemele profesionale și în timpul liber; este greu să tragi linie între viața de familie și cea profesională.

Antreprenoriatul m-a forțat să prioritizez și să planific. Am învățat să ies din zona de confort, să fac marketing, comunicare cu clienții și colaboratorii, să mă dezvolt ca manager al echipelor colaboratoare și mediator al conflictelor ce apar pe parcurs.

După deschiderea business-ului, pe lângă rolurile de arhitect și designer de interior, în portofoliul tău au intrat atribuții precum: comunicarea cu clienții și colaboratorii, cercetarea pieței, negocierea prețurilor cu furnizorii. Cum ai învățat toate acestea? Care a fost, pentru tine, provocarea cea mai mare?

Pas cu pas. Totul se învață pe parcurs, provocările vin, din fericire, treptat; din fiecare ieși puțin mai „educat” că specialist și antreprenor. Iar micile victorii de pe parcurs iți dau curajul să mergi mai departe. E important să accepți ce nu știi și să fii dispus să înveți de la fiecare persoană cu care intri în contact. Cursurile online, întâlnirile cu producătorii și prezentările de brand, unde ai ocazia să întâlnești specialiști din domeniu, târgurile de profil, toate m-au ajutat să mă dezvolt că profesionist.

Printre provocările majore cu care m-am (mă) confrunt aș menționa: integrarea în piața arhitecturii de interior, unde concurența este acerbă în ultimii ani; stabilirea prețului corect pentru serviciile oferite; identificarea unor echipe pregătite și de încredere pe partea de execuție.

Ești în domeniu încă din anul 2006, când ai început să profesezi ca arhitect junior. Cum s-a schimbat industria de atunci? Dacă ar fi să identifici o serie de repere în cariera ta, care ar fi acelea?

În ultimii 15 ani piața imobiliară s-a dezvoltat foarte mult, implicit și industria arhitecturii. Desi inițial domeniul construit s-a dezvoltat haotic, în special la nivelul locuințelor individuale, punctual au apărut imobile diferite de arhitectura de consum. O arhitectură de calitate își face din ce în ce mai simțită prezența, în special în marile orașe, unde, pe lângă programul de locuire, s-a dezvoltat mult mediului construit specific afacerilor, schimbând experiența urbană.

Un punct de cotitură în acest domeniu a fost perioada pandemică, care a trasat noi tendințe în arhitectura locuirii și a birourilor. Aceasta a fost ca o plonjare în apă rece, oamenii au început să conștientizeze importanta spațiului, a mediului în care trăiești zi de zi.

Am început să lucrez, că student arhitect, în anul IV de facultate, în proiectare de arhitectură. Am învățat mult în primii ani despre ce înseamnă proiectarea din realitate versus proiectele de școală conceptuale, lipsite de constrângerile generate de existența unui beneficiar. Am avut ocazia de a învăța și a mă dezvolta ca arhitect pe o gamă diversă de programe arhitecturale: locuințe individuale și colective, birouri, urbanism și restaurare.

Ceea ce nu am dobândit în anii ca angajat a fost experiență pe partea de implementare și manageriere a proiectelor. Am învățat pe cont propriu, începând cu amenajarea locuinței noastre, ce înseamnă să coordonezi echipe de contractori, să selectezi finisaje, dar și să manageriezi situații de criză când lucrurile nu merg așa cum ți-ai dori. Aici am prins curajul că se poate, iar după doi ani, când cei doi copii au devenit mai puțin dependenți de mine, am pornit că antreprenor în acest domeniu.

După cum chiar tu spuneai, concurența este foarte mare în domeniu. Ce te diferențiază? Cărui segment de public te adresezi?

Diferențierea în piață se reglează automat, prin pregătirea profesională, stilul de lucru, dar și prin ceea ce ofer clientului. Un aspect de importanță maximă, atât în proiectarea de arhitectură, cât și în designul de interior, mi se pare acela de a crea spații integrate, coerente funcțional și vizual, de a crea un mediu construit de o calitate superioară.

Desi principala activitate este cea de design de interior, serviciile AIR Design includ sfera arhitecturii de interior, care permite recompartimentări și refuncționalizări ale spațiilor. Formarea și experiența ca arhitect îmi permit să observ problemele funcționale ale clădirii, deficite majore în construcție și să recomand expertiza unui structurist, dacă este necesar.

Consultanța specialistului la achiziția unei case sau a unui teren, un serviciu asigurat de noi, este subestimată; aceasta poate duce la evitarea multor costuri ulterioare, fie că țin de confort sau bani. O casă care nu beneficiază de însorire suficientă, are probleme de infiltrații sau un apartament în care nu încape mașina de spălat, sunt lucruri dificil de remediat ulterior.

Beneficiarii mei sunt, în mare parte, tineri corporatiști aflați la achiziția primului imobil, familii care își schimbă sau reorganizează locuința după apariția copiilor, când cerințele spațiului sunt în schimbare. Sunt clienți care conștientizează și apreciază plus-valoarea adusă de un specialist, cărora timpul nu le permite să gestioneze un șantier și să facă greșeli costisitoare, generatoare de întârzieri.

„Personal, pun preț pe faptul că lucrez cu oameni, vise și speranțe, nu doar concepte și stiluri.”

E necesar să te primească în viața lor, în universul lor, iar prin intuiție și profesionalism, să îi direcționezi corect.

Menționai într-un alt interviu că, de multe ori, femeile, deși au cariere de succes, nu își găsesc o scuză în a nu fi și mame, soții sau prietene perfecte și că astfel nu au suficient timp pe care să îl acorde unei afaceri. Tu cum ți-ai găsit „scuza”? A afectat aceasta în vreun fel relațiile cu cei din jurul tău?

Nu a fost ușor să îmi găsesc curajul de a face primul pas în direcția actuală. Am testat câteva idei în perioada concediului de creștere a copilului, apoi am decis că ceea ce am învățat până acum, ceea ce știu să fac, rămâne drumul corect.

Deși e foarte greu să găsești timp pentru altă activitate cu doi copii mici lângă tine, am fost conștientă că, pentru a mă simți împlinită, pe lângă rolul de mamă și soție, am nevoie și de confirmarea profesională.

Odată ce am decis să urmez drumul antreprenoriatului, am învățat lucruri foarte importante: să deleg, să cer ajutor în familie și să externalizez responsabilitățile la care nu excelez din cadrul afacerii.

În calitate de arhitect și designer, cât din personalitatea ta se regăsește în proiectul final? Cum găsești echilibrul între viziunea ta și cea a clientului?

Ca profesionist în domeniu, am dezvoltat un stil de lucru, portofoliul fiind cel care direcționează clienții spre mine. Într-o mare măsură rezonez cu oamenii care ajung la AIR Design.

Se întâmplă și să spun „nu” atunci când principiile mele nu corespund cu cerințele clientului și sunt evidente direcții divergente.

Este important că fiecare partea să se simtă ascultată. Specialistul ține cont de particularitățile și nevoile beneficiarului. Din perspectiva opusă, clientul este conștient și deschis spre părerea avizată a arhitectului. Este necesară o cernere a bagajului de dorințe și imagini proiectate ale clientului, spre un concept coagulat, care să ghideze și să formeze o viziune. Atâta timp cât exista deschidere și comunicare între părți, rezultatele nu întârzie să apară.

Care sunt trendurile în ceea ce privește designul de interior, la momentul actual?

Stilurile și trendurile sunt variate și schimbătoare. În ultimii ani, ia amploare tendința de a amenaja armonios și flexibil, durabil, sustenabil, cu materiale naturale, sănătoase, atemporale, iar arhitecții și designerii au ocazia de a susține această direcție. La fel că arhitectura de calitate, o amenajare gândită în perspectivă, cu materiale și piese de calitate, nu se vă demoda în câțiva ani.

În amenajările actuale vom întâlni un mix între stilurile bine-cunoscute, cu prezență constantă în industrie – minimalist, scandinav, industrial, modernist- și idei noi, aduse în prim plan de designeri.

Multifuncționalitatea spațiilor a schimbat abordarea designului. În locuințe de exemplu, a devenit un laitmotiv necesitatea zonei de birou. Adaptabilitatea spațiului se regăsește de la tipul de mobilier utilizat până la iluminatul ambiental, focusat pe crearea unui anumit tip de dispoziție, atmosfera putând fi schimbata cu doar un click.

Principalul „trend” de care ar trebui să ținem cont este acela de a avea confort, funcționalitate și durabilitate într-un spațiu care ne dă o stare de bine, fie că vorbim de birou sau locuințe.

Ce nu trebuie să îi lipsească unui arhitect/designer de interior? Ce sfaturi ai pentru tinerii care își încep acum cariera în domeniu?

O foarte bună pregătire profesională, teoretică și practică, stăpânirea programelor de modelare și vizualizare arhitecturală, învățare continuă. Partea funcțională și tehnică a proiectelor trebuie să fie în echilibru cu componenta estetică. Am menționat și cu alte ocazii, insist pe acest aspect: arhitectura și designul de interior nu se rezumă la armonizarea de culori, texturi și decorațiuni pe o planșă.

Aș adăugă capacitatea de analiză a lumii din jur și a oamenilor ca atribut critic. Dimensiunea umană, simțirile, nevoile individuale, sunt parte integrantă a proiectului de design. Analiza atentă a fiecărui spatiu și proiect va duce la concepte individualizate, la obținerea de confort și utilitate în spațiul proiectat, chiar și cu resurse limitate.

Participarea la evenimentele de profil, stabilirea de contacte cu furnizorii și producătorii nu trebuie să lipsească din agendă. Când ai format un cerc de profesioniști în diverse ramuri ale domeniului este mult mai simplu de implementat un proiect, de rezolvat problemele care apar implicit în evoluția șantierului.

Ce reprezintă pentru tine Comunitatea Mamprenoare? Care sunt beneficiile în a fi parte dintr-o astfel de comunitate?

Apartenența la Mamprenoare a venit în momentul perfect și aș putea spune că m-a ținut pe linia de plutire în perioada pandemiei.

Întâlnirile m-au pus în contact cu alte femei antreprenor, mi-au dezvăluit faptul că ne confruntăm cu probleme asemănătoare și de multe ori am găsit soluții împreună.

Am avut ocazia de a învața/dezvolta abilitați focusate pe mediul de afaceri în cursurile susținute pentru comunitate, am fost „împinsă” să depășesc zona de confort. Mi-am dezvoltat cercul de contacte în mediul de afaceri, am cunoscut specialiști din toate domeniile, la care apelez cu încredere. Nu în ultimul rand, am cunoscut femei extraordinare, puternice, cu care merită să mă înconjor.

Ce ne poți spune despre Iustina, cea de dincolo de planurile 3D și calendarele de lucrări?

Deși jonglez peste zi cu rolul de arhitect, mamă și sotie, încerc să las după-amiaza târzie pentru copii, timpul petrecut cu ei este prețios. De asemenea, weekendurile sunt pentru familie. Facem prăjituri, citim mult împreună, ieșim în parc, jucăm fripta (un remediu sigur pentru a detensiona atmosfera după o zi grea).

Îmi place cafeaua, să dansez, să ies cu ai mei în drumeții, să călătorim cât de mult.

Iubesc natura, sunt fascinată de wildlife.

Savurez clipele rare în care pot să pictez și încerc să nu las ziua să treacă fară lectură.

Îmi mut colțul de lucru prin casă după cum mă pot bucura de razele soarelui.

Unul dintre cele mai dragi proiecte la care ai lucrat: Palatul Culturii din Iași, acolo mi-am descoperit pasiunea pentru restaurare.

Parcursul tău antreprenorial descris în 3 cuvinte: Dezvoltare, asumare, autodepășire.

Stilul de design interior favorit: Nu am un stil favorit. Mă inspiră utilitatea fiecărui lucru din minimalism, lumina și rigurozitatea designului scandinav, natura intrinsecă arhitecturii japoneze.

Cartea de pe noptieră: Ultimul nud – Ellis Avery

Ce nu îți lipsește niciodată din geantă? – Telefon, ruletă, creion.

Credit foto: AIR Design

–

Editor:

„O clădire se construiește o singură dată pe când interiorul poate fi renovat de mai multe ori.” | Andreea Petroiu, arhitect de interior

Andreea Petroiu este o tânăra absolventă a Facultății de Arhitectură „Ion Mincu”, din București, specializată în arhitectură de interior.

Așa cum se autocaracterizează, Andreea este o persoană ambițioasă, plină de viață și deschisă la noi provocări, iubitoare de frumos în toate formele sale.

Fire pragmatică, chiar și în timpul său liber, încearcă să îmbine utilul cu plăcutul, acordând timp activităților preferate precum călătoritul sau fotografia, experiențe pe care ulterior le valorifică ca surse de inspirație pentru proiectele sale.

Datorită pasiunii sale pentru design interior a acceptat provocarea celor de la Deco Days și s-a înscris la concursul de concepte de amenajare organizat de aceștia, în cadrul căruia a obținut locul 3.

Mai multe informații despre Andreea, despre parcursul său profesional, dar și despre experiența sa în cadrul evenimentului dedicat designului de interior, Deco Days, în materialul următor.

Dragă Andreea, povestește-ne despre parcursul tău profesional. Când a apărut pasiunea pentru arhitectură și cum ai decis că acesta este drumul tău?

Parcursul meu profesional este la început de drum, am doar 24 de ani și am absolvit în 2021, Facultatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, specializarea Arhitectură de Interior.

După terminarea facultății cu recomandarea profesoarei dr.arh. Adina Dinescu, care m-a îndrumat pe parcursul diplomei mele de absolvire și recomandării făcute, am ajuns să fac parte de aproximativ un an din echipa, Next Interior. Ei au fost cei care mi-au arătat adevăratele provocări ale meseriei pe care o am.

Pasiunea pentru zona artistică am început să o dezvolt încă de pe băncile școlii generale, la orele de desen. Imaginație aveam, dar nu reușeam la vârsta aceea să desenez tot ce-mi imaginam, astfel ajungeam să o mai rog pe mama să mă ajute cu desenele, eram fascinată de ce poate să deseneze, eu neavând atâta talent.

Legat de cum am decis să dau la arhitectură am o poveste amuzantă. La o cina în familie mama îi spunea tatălui meu că dorește o casă pe pământ, iar în glumă tata a luat o foaie de hârtie și i-a schițat o casa mamei, atunci eu i-am spus mamei că o să dau la arhitectura și o să-i îndeplinesc acest vis.

Am terminat un liceu cu profil real, deoarece am moștenit pasiunea pentru stiintele exacte de la tatăl meu și am zis că împreuna cu creativitatea pe care o am pot să dau la arhitectură. De ce am ales arhitectura de interior și nu arhitectură: răspunsul pe care l-am dat la această întrebare a fost mereu: o clădire se construiește o singură dată pe când interiorul poate fi renovat de mai multe ori.

Ești arhitect de interior – care sunt atribuțiile unui astfel de job? Cum arată o zi obișnuită pentru tine la muncă?

Ca arhitect de interior avem capacitatea de a proiecta un spațiu interior de la zero, astfel identificăm, cercetăm și rezolvăm problemele ce țin atât de partea stilistică cât și de functionalitate spațiului, iar în acest mod poți să eficientizezi spațiul în care urmează să locuiești.

Treaba noastră nu este doar aceea de a creea un spațiu armonios. În spatele acestui proces există o serie întreagă de pași: proiectarea și găsirea celei mai optime soluții, optimizarea bugetului, implementare, găsirea furnizorilor, căutarea și coordonarea echipelor de execuție și nu în ultimul rând supravegherea șantierului.

Apelând la un arhitect de interior obții o coerență și o unitate stilistică.

O zi obișnuită la muncă, nu prea există în cazul meu. Fiecare zi vine cu o nouă provocare, un proiect nou sau un șantier care-ți dă bătăi de cap. Dar fiecare săptămână începe cu o cafeluță bună, o mică ședință în care discutăm statusul fiecărui proiect urmând să ne împărțim sarcinile pentru întreaga saptamana.

Cum a fost pentru tine experiența DecoDays? Spune-ne, te rugăm, ce a însemnat pentru tine acest proiect și cum ai ajuns să faci parte din el?

Experiența avută în cadrul concursului Deco Days, a fost unică și captivantă. Am zburat din București la Cluj, unde mi-am petrecut 2/4 zile, alături de echipa Deco Days. Aici am cunoscut alte persoane din domeniu: arhitecți, furnizori și oameni pasionați de design cu care am avut multe subiecte de discuție.

Am fost absolut încântată să văd proiectul cu care am participat alături de Intento Studio, executat aproximativ 1 la 1 cu randarile propuse de noi. Este primul concurs la care particip și nici o secundă nu m-am gândit că o să ajung să-l văd realizat și că o să stau să mă uit la el și sa zic „chiar eu am făcut asta”.

Cum am ajuns să fac parte în cadrul concursului DecoDays? Arh. Alexandru Țîrcă și Intento Studio sunt „vinovați” de participarea mea, pe aceasta cale le mulțumesc că m-au ales să participăm împreună și să câștigăm.

Dacă ar fi să te raportezi la experiența ta de până acum, care a fost proiectul tău de suflet? Și ce la făcut să devină atât de important? Ne-ar plăcea să cunoaștem povestea din spatele acestuia, dacă ai dori să o împărtășești cu noi.

Sunt entuziasmată de fiecare proiect pe care ajung să-l realizez. Toate proiectele au o poveste în spate pe care ajung să o transpun în amenajarile pe care le fac. Nu m-aș putea hotărî care este proiectul meu de suflet, aș putea spune că fiecare are momentul lui de glorie.

În momentul de față proiectul cel mai drag mie este cel realizat în cadrul concursului DecoDays, deoarece mica mea obsesie pentru cercuri, forme curbe și lumini, a fost implementată cu succes. Este momentul lui de glorie. Ne-am dorit să transformăm un spațiu impersonal într-o compoziție unitară.

Am fost foarte bucuroasă să văd diferite persoane, din domeniu sau nu cum vorbeau și fotografiau amenajarea făcută de mine împreună cu Intento Studio, a trezit un nou sentiment de bucurie pe care nu l-am experimentat până acum. Pot spune ca suntem pe drumul cel bun în materie de amenajari interioare, iar oamenii sunt tot mai deschiși să apeleze la un arhitect de interior.

*Despre Deco Days

Deco Days este un reper important în materie de evenimente dedicate designului interior. Aici se pot descoperi trendurile și tendințele de la cele mai importante nume și branduri prezente în țara noastră.

Evenimentul este gândit ca un accelerator de design interior și conectează designerii și arhitecții cu business-ul, promițând o experiență complexă, multisenzorială.

Programul evenimentului este unul variat, care include atât activități pentru specialiștii din domeniu, cât și workshop-uri interactive, dedicate iubitorilor de design.

Deco Days este conceput și organizat de Mendola Fabrics.

—

Editor:

„Pentru mine jobul este o realitate, nu este o emisiune TV” | Alina Vîlcu, arhitect

Alina Vîlcu este absolventă a Institutului de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, din București și în prezent profesează ca arhitect și interior designer în cadrul Piano Terra, este co-founder Inside Academy, dar cei mai mulți dintre noi o cunoaștem, probabil din cadrul emisiunii difuzată la ProTV, „Visuri la cheie”.

Parcursul profesional al Alinei a fost unul palpitant, activând în mai multe domenii, lucrând pentru o perioadă în Publicitate și Comunicare, iar ulterior întorcându-se la prima dragoste, arhitectura.

Alina se descrie ca fiind exploratoare, creativă, cu mintea și sufletul pline de întrebări fără răspuns, veselă și empatică la nevoile celor din jur.

Cu toții o cunoaștem pe Alina Vîlcu din proiectul ,,Visuri la Cheie”, dar cine este omul din spatele arhitectului? Cum te-ai descrie pentru cei care nu te cunosc?

Nu se ascunde nici un om în spatele arhitectului; sunt aceeași persoana de la televizor, de pe Instagram, de la birou, de acasă; în ceea ce priveste emisiunea sincer nu știu cum sunt portretizată sau cum va percepe lumea, căci nu mă uit la emisiune; merg la filmari și îmi fac treaba de architect și om, plec și îmi văd de viață. Pentru mine jobul ăsta e o realitate, nu este o emisiune TV. Intenționat nu vreau să mă uit la montaj apoi, pentru ca nu aș vrea ca alegerile și “performanța” mea să fie influențate de ce ar trebui să creadă lumea și să am un comportament neautentic…

Pe de altă parte, e simpatică întrebarea, poate ar trebui sa mi-o pun mai des….cum m-aș descrie? Cred că așa: de neoprit, exploratoare, creativă, emoțională (cu bune și cu rele), cu mintea și sufletul pline de întrebări fără răspuns, veselă, în mișcare, neliniștită, perfecționistă, cu o încredere în mine foarte fluctuantă, empatică și în primul rând autoironică!! Îmi place să mă opresc și să zâmbesc atunci când îmi dau seama că iau sau mă iau în serios pe orice subiect, oricât de serios ar fi acela.

ALINA VILCU THE WOMAN2

Când a apărut pasiunea pentru arhitectură și design interior? Cum a arătat momentul în care ai decis să faci asta?

Adevărata pasiune, aia care iti dă motivatie, chef, care te face să te dai jos din pat dis de dimineață cu nerăbdare să pui pe hartie ideile, deci genul ăsta de pasiune (dacă despre asta mă întrebi și tu) a apărut destul de curând la mine; de câțiva ani, când m-am observat schițând cu bucurie duminică de dimineață pe un șervetel niște idei pentru o amenajare…ăla a fost un moment în care mi-am spus eu mie: “doamne, ce privilegiu pentru mine că munca este o plăcere reala, ca un joc care mă fură și mă umple de energie!!”; de atunci sunt foarte atentă la aceste momente de prezenta creativă, le cultiv și atunci când am provocări sau presiuni, sau stres asociat proiectelor, mă întorc în interior în acel sentiment și știu că ăsta este drumul meu.

Cred că drumul a fost întotdeauna al meu, dar nu am știut. Mi-a fost teamă, am alergat în viață după tot felul de chestii și obiective care păreau că îmi aduc tot soiul de fericiri si validări și cred că vocea pasiunii mele pentru design era prea firavă în tot acest tumult. Însă, cu sau fără conștientizarea mea, viața m-a condus frumos și gentil către momentul devenirii mele profesionale și ca om.

Așa, de exemplu, în ultimii ani de liceu (am terminat Vianu în București) am simțit că programarea nu este pentru mine și am văzut întâmplator câțiva colegi care se pregăteau să dea la arhitectură; nu m-am văzut atunci architect, doar am simțit că aș face acest mic pas în începerea unui drum; apoi, după ce am terminat facultatea (ca sa fiu sinceră și în timpul acesteia) mi s-a părut că arhitectura nu este pentru mine; că trebuie să îți tocești coatele prea mult și că satisfacția apare prea târziu…plus că îmi părea destul de uncool la vremea respectivă.

Așa am ajuns să lucrez în publicitate. Cinci ani superbi, plini de efervescență, de oameni și idei, și plini de lucruri noi învățate – strategie, comunicare, marketing. După care, au apărut îndoieli și oboseală asociată; îndoieli despre moralitatea industriei în sine, despre lipsa de repere și despre acest layer foarte superfluu. Aveam sentimentul că ne luăm prea în serios pentru lucruri neimportante. Nici prin cap nu mi-a trecut atunci să mă întorc către ce am studiat, și anume arhitectura.

Am explorat diferite variante… de la marketing în corporații la mici idei antreprenoriale; până când iubitul meu mi-a zis într-o seară – de ce nu faci arhitectură? Totul s-a aliniat de atunci…vocea firavă din interiorul meu a început să prinda volum. Și iată-mă. M-am întâlnit, după mulți ani plini de încredere, cu vocea designerului meu interior.

av4

Ce reprezintă pentru tine brandul Piano Terra? Cum l-ai descrie?

E familie. Familia mea extinsă. O familie mică, compusă din oameni pe care îi unesc valori comune: veselie, sinceritate, creativitate, dorință de a explora mereu lucruri noi, dar și stabilitate. Sunt oameni pe care mă bazez și îi mulțumesc lui Dumnezeu ca mi i-a scos în cale. Iar pentru clienții noștri, suntem un partener de drum, cu care construiesc interioare sau clădiri care le fac viața mai frumoasă.

Cred că ne caracterizează cel mai mult bucuria de a face design, care transpare în toate proiectele noastre. Indiferent de parcus și de provocări, țin mult la aceasta bucurie, să ne însoțească mereu.

Ca și viziune a firmei, rămânem la proiecte (mai mici sau mai mari) în care avem ocazia să exprimăm o voce creativă, care pot face diferența din acest punct de vedere.

Această voce creativă este una comună, pentru că toate proiectele sunt colaborative la noi la birou, și în toate există implicarea mea la nivel de direcție artistică. Este un lucru pe care nu vreau să îl pierd, pentru că este exact motivul pentru care fac ceea ce fac. Să exprim toate lucrurile frumoase din interiorul meu și să facilitez asta și la colegii mei.

Știm cu toții că munca cu oamenii pe cât este de frumoasă, tot atât este și de solicitantă, cu atât mai mult când vine vorba de proiecte de suflet, în interiorul locuințelor sau altor spații reprezentative pentru aceștia. Cum reușești să gestionezi situațiile dificile? Dar să îi faci pe clienți să accepte propunerile tale?

Păi nu mereu reușesc. Am câteodată momente de ușoară disperare, când nu știu cum să mai fac să mediez sau să conving oamenii de o anume direcție, sau momente tensionate asociate mai ales etapelor care depind mai puțin de noi (autorizarea unui proiect, execuția lui etc); deși îmi dau seama că nu depinde de noi, am în permanență un sentiment de responsabilitate, care mă împinge câteodată în zone de stres.

Dar totul trece și se rezolva. Mai ales atunci când, în acele momente de “criză”, las totul deoparte, mă detașez un pic și am încredere că soluțiile apar. Apar, tensiunile se netezesc și mergem mai departe. Însă în ultima vreme sunt din ce în ce mai rare – pentru ca am învățat să le anticipez și să ne poziționăm corect fie în fața clienților, sau unii față de alții, în echipa.

Partea cu clienții care acceptă propunerile mele este mai simplă. Niciodată propunerile nu sunt ale mele per se, sunt rezultatul unui proces foarte amănunțit de briefing, deci există puțin loc de interpretare, Pe de alta parte, noi avem ca și filozofie a firmei, dorința de a produce un proiect cu care clienții să fie fericiți, care să le aducă semnificație și frumusețe în viață. Așa, considerăm firesc să revizuim propunerile până în acel punct. Sigur, toate reviziile le fac conform unor feedback-uri clare și structurate de la client.

Dar da, au fost situații în care pur și simplu avem de-a face cu oameni nehotărâți, prea perfectioniști sau cu care nu avem un teritoriu cultural și social comun. În aceste cazuri aleg întotdeauna ieșirea din proiect. Este cel mai eficient mod pentru noi, și pentru ei.

av 3

Ești antreprenor, om creativ, trainer și-n același timp persoană publică. Care este rolul cel mai drag ție? La polul opus, care dintre aceste roluri te stresează cel mai mult?

Cred că rolul cel mai drag este cel de mentor – pe care îl am atât la birou, cât și în comunitatea Inside. Mă împlinește să văd cum ajut oamenii să își atingă un potențial interior, cum înfloresc, atât profesional, dar mai ales ca oameni. Asta e misiunea mea.

Apoi da, îmi place creația. În orice forma a ei – fie la birou, fie în spațiul meu personal. Mă ține în prezent într-o stare de bucurie de copil.

Rolul de persoană publică nu il conștientizez..nu mi-l asum; nu mă simt deloc așa..ba chiar mă stânjenește când oamenii mă recunosc sau când îmi asociază calități pe care eu știu că nu le am.

Rolul de antreprenor mi se potrivește cel mai puțin, pentru că, deși am multe idei noi în zona asta, îmi lipsește capacitatea și structura de a executa cu temeinicie. Si, dacă vorbim de antreprenoriat, nu ideile contează, ci execuția lor. Însă, pentru că vorbeam de privilegiul de a avea oameni minunați în jur, o am alături de mine pe Mihaela, care se ocupă de tot ce înseamnă managementul firmei. Îți mulțumesc, draga mea.

**Am văzut că ai decis să împărtășești cunoștințele tale de design și cu ceilalți pasionați de acest domeniu. Ce ne poți spune despre proiectul Inside Academy? De unde a pornit totul?**

A pornit la o discuție în rulota la filmare cu Omid; acum 4 ani…când Omid a pus această idee pe masă, ca o fantezie, după care amândoi am parcat-o. Încet, încet a început să lucreze în amândoi această idee, și la nici un an după ne-am decis să o facem. Atât eu, cât și Omid, suntem în acest moment al vieții în care simțim că menirea noastră este să dăm mai departe. E atât de simplu cumva…chiar ne face fericiți asta. Mai ales când lucrurile au luat atât de mare amploare, avem 7 ediții de curs intensiv încheiate, 3 ediții de curs de avansați, o comunitate super unită și nu în ultimul rând mult oameni care au dus un hobby la nivel de profesie. Oameni care pleacă de la noi de la cursuri în casele lor, în orașele lor și care fac interioare mai frumoase. Și oameni mai fericiți. How can you beat this? Acum punem la cale o platformă pentru insideri și nu numai, prin care sa promovăm designerii la început și să punem în legatura clienții, designerii și executanții.

ALINA VILCU THE WOMAN3

Care dintre proiectele din care ai făcut parte ți-a adus cea mai frumoasă amintire? Ai putea să o împărtășești și comunității noastre?

Mmm…. greu de zis, sunt atât de multe care se bat pe locul întâi la concursul “cea mai frumoasă amintire”.

Clar prima ediție de curs Inside, acum 3 ani, cu toate emoțiile și entuziasmul și bucuria de final e una dintre ele. Sau proiectul fundației Alex Tache (pe care l-am cunoscut la Visuri la Cheie) și pentru care facem Casa Nest, o casă de tip familial pentru copii orfani.

Sau poate primul eveniment Bunici de Viitor, care este un proiect pus cap la cap alături de 3 prietene, prin care ne dorim să aducem semnificație, informație, socializare, vitalitate persoanelor în vârstă.

Sau sutele de momente pline de râsete de la filmări.

Sau toate.

ALINA VILCU THE WOMAN1

Proiectul ,,Visuri la Cheie” este unul care a prins foarte bine la public prin simpla prezentarea a unor povești de viață mai puțin fericite care pe cei mai mulți dintre noi nu ne lasă indiferenți. Asta este ceea ce vedem noi la TV, dar am fi curioși să aflăm și câteva detalii behind the scenes. Ai putea să ne spui cum stau lucrurile în spatele camerelor de filmare?

Eu pot să vă spun doar realitatea din spatele camerelor…Visuri e o experiență tare complexă, în care fiecare om care participă în ea, pleacă cu o mare bogăție interioară.

În primul rând sunt poveștile oamenilor, inspiraționale, nu pentru că e vorba de oameni loviți de soartă, ci pentru că e vorba de oameni loviți de soartă care își mentin zâmbetul pe buze, grația, discreția, umanitatea și empatia. Oameni curajoși și deschiși.

Apoi este energia echipei, a întregului proiect, care te face să simti că lucrezi pentru un “higher purpose”…acel ceva dincolo de tine. Și realizezi că fericirea nu este un lucru individual și că, indiferent de diferențele dintre noi, suntem toți uniți.

În afară de asta, în realitatea de zi cu zi la filmări sunt multe momente de panică, de stres… urmate apoi de eliberare. De fiecare dată am emoții că nu vom termina, că nu va ieși ce am gândit, că nu va plăcea familiei. Și de fiecare dată, la final, mă regăsesc copleșită.

Chiar acum, cand scriu acest text, stau în rulotă, într-un sat lângă Vâlcea și așteptăm să pornim la asalt. Așa numim noi prima zi, în care mergem să strigăm familia la poartă. Da, un detaliu din backstage este că de fiecare dată ne iese chestia asta cu surpriza; echipa se duce înainte să îi cunoască să le spună ca o să îi bage pe lista de selecție, după care pleacă..cineva rămâne prin împrejurimi să se asigure că nu pleacă și ne dă semnul că putem veni.

Fun fact – au fost și cazuri în care noi chiar ne pregăteam să dăm asaltul și a venit cineva în vizita, și a trebuit să stăm ascunși să așteptăm să plece; treaba complicată, că nu poți sta foarte mult, pentru că se întuneca. Dar cumva de fiecare dată reușim să-i luăm prin surprindere. Which is suuuper!

6BA80634-23DC-4ECA-B20C-18E165A90CE0

Cum arată o zi din viața ta? Cum reușești să duci la bun sfârșit toate sarcinile ce țin de job fără a neglija nevoile familiei?

Sunt destul de diferite zilele mele, sunt când la birou, când la curs, când la filmare…și multe zile plecată. Însă, am câteva ancore. Cum ar fi, mă scol foarte dimineață, la 6:30-7:00, stau un pic cu soțul si băiatul meu, care la 7:30 pleacă la școală, apoi intru într-un soi de rutină zilnică, care constă in meditație și o mică practică de mișcare. În unele zile câteva posturi de yoga, în altele qigong, dance meditation sau pur și simplu 10 minute de stretching. Meditația variază și ea, dar în principiu este silent sitting, alternată cu exerciții de respirație. Totul îmi ia cam 20-40 min; apoi mă arunc în treabă, asta dacă nu cumva mă scol cu capul plin de idei și trebuie să le aștern pe hârtie înainte să intru în meditație.

Îmi place sa plec mai târziu la birou, pe la 9:30-10, și până atunci mă dedic ideilor ce necesită liniște. Revin acasă în jur de 6,7. Stau un pic cu Tudor, băiatul meu, vorbim de cum a fost ziua noastră și apoi în principiu mă ocup de chestii gospodărești, gătesc, organizez chestii prin casă. Ne strângem toți 3 la cină acasă sau ieșim să mâncăm. După care mai lucrez, citesc, mă uit la ceva, stau la un pahar de vin cu soțul meu și pe la 10:30-11 mă culc.

Cât despre sarcini…ce să zic, nu reușesc mereu; sunt multe seri în care mă duc la culcare cu lista de chestii pe care mi le-am propus și nu le-am făcut. Încerc să mă temperez și să îmi spun că oricum niciodată nu voi reuși să rezolv toate chestiile din viață, mereu vor fi lucruri de făcut…și mai e și maine o zi.

Ai afirmat într-un interviu acordat unei reviste destinate mămicilor că încerci ca în fiecare an să mergi la un retreat de yoga sau meditație? Cu ce te ajută asta? Este un mod de a te reconecta cu sinele după o perioada încărcată?

Așa fac, încerc da. Îmi place să am genul ăsta de experiențe singură, fără soțul meu sau prieteni. Am nevoie de asta. Mă ajuta….cu ce mă ajuta? Se produce o resetare cumva, o realiniere, în care îmi dau seama că toate lucrurile după care alerg și toate chestiile pe care le consider uriaș de importante, sunt atat de neimportante de fapt. Rupându-mă de goană, de rutine, de situațiile obișnuite de viață, îmi dau seama care sunt conditionarile mele, mintea se liniștește, și mă întorc mult mai vitală, mai bucuroasă, mai împăcată.

Plus ca mai e ceva…cred că nu sunt o persoană atât de extrovertită cum par; toate întâlnirile cu mulți oameni pe perioade lungi de timp mă consumă, am nevoie să fiu singură într-un loc plin de necunoscuți din când în când. Și îmi place când mă duc în genul ăsta de locuri că simt diversitatea oamenilor, și totuși similitudinea lor.

Am fost în Turcia la detox, în Thailanda la yoga și meditație, în India la yoga și meditație, în Elveția și Suedia la retreat-uri, în pelerinaj la Medjurgorje în Croația….și nu mă opresc aici din explorat. Vreau sa merg în Himalayas, într-un grup alături de Sadhguru, sper să reușesc anul ce vine.

Am deschis sertarul asta al vieții mele, acum 12 ani, când am fost prima dată în India, la centrul Osho din Pune. Un loc din care în primele zile îmi venea să plec, însă din care am plecat la final cu niște trăiri și descoperiri magice. Am înțeles ce înseamnă să lași în urmă condiționări, prejudecăți și să ai curaj să te arunci în necunoscut. Am învățat să pun un semn de întrebare pe orice teorie, orice practica și că nu exista rețete universale, nu exista timp în sensul psihologic și nu există evolutie. Există doar viață în sensul ei divin iar noi suntem o manifestare a ei.

b273af65-1ed9-441a-8e80-a499d5588627

Ce urmează pentru Alina Vîlcu?

Surpriză. Sper ca viața să mă surprindă și să am încredere în asta. La modul aplicat, intenționez să mă implic și mai mult in proiecte comunitare, socială și ecologice, am câteva în minte la care lucrez. Sunt realmente preocupată de starea tristă a planetei și vreau în tot ce fac sa integrez sustenabilitatea, despre care învăț din ce in ce mai mult de la cei de la WWF și, pe zona de arhitectură m-am înscris la un curs aprofundat de case pasiv, acreditat de PHI (passive house institute). În rest, vreau să călătoresc și mai mult și să mă bucur de tot ce am în viață.

alina vîlcu 1

Stilul tău vestimentar, descris în trei cuvinte: creativ, funny, freestyle.

Un miros pe care îl asociezi cu o amintire dragă – și despre ce amintire este vorba: palosanto – este mirosul lemnului ars de palosanto, prezent în ceremoniile samanice sau tantrice. Am mereu în casă și la birou palosanto și îmi amintește de un retreat în Elveția.

Ultimul lucru pe care îl faci înainte să adormi: mă las în moliciunea patului și în voia unei expirații care îmi aduce un val de relaxare. Înainte de asta, de obicei citesc câteva rânduri, sau rememorez ziua.

Destinația preferată de vacanță: Indonezia

Note to self: nu uita să te bucuri dacă nu ai motive să plângi.

–

Editor:

Melissa Sterry, arhitectul propriei vieți

Melissa Sterry este omul care face totul cu și din pasiune. A fondat Bionic City, una dintre cele mai importante companii din Marea Britanie și consideră că arhitecții trebuie să lucreze alături de cercetători și practicieni din diferite domenii pentru a realiza proiecte inovatoare pentru noile generații, ținând cont de impactul elementului natural în viața cetățenilor.

Fiind un nume de referință în lumea științei și a tehnologiei, Melissa a fost întotdeauna preocupată de starea și evoluția mediului înconjurător. Astfel, reușește să aducă un beneficiu incomensurabil, într-o lume în care progresul tehnologic pare să încline balanța spre degradarea mediului înconjurător.

Melissa Sterry este invitată la Conferința de Leadership Feminin The Woman, ce va avea loc în 14 și 15 martie la Cluj-Napoca. Împreună cu ceilalți speakeri, va discuta despre importanța și valoarea educației în contextul actual.

Mai multe informații despre Melissa Sterry și ceilalți speakeri, alături de agenda Conferinței, găsiți pe www.thewoman.ro/conference.

În construcția mediului înconjurător, v-ați orientat mai degrabă spre potențialul conceptului de „bio design”. Care sunt aspectele pe care noi, drept locuitori model, trebuie să le avem în vedere?

Întrebarea este „Cum învățăm să știm ceea ce știm deja”? Munca mea, la fel ca cea a oamenilor de știință, a elevilor și în egală măsură a filosofilor, este irosită în primul rând în momentul reevaluării coerente a adevărului. Secolele trecute, exista banalitate atât în ceea ce privește practicarea științei interdisciplinare, a școlarizării, iar în sensul cel mai pronunțat, la nivelul creativității. În altă ordine de idei, cele mai importante personalități ale științei, umanismului și artei, au realizat o paletă largă de cercetări, pe parcursul întregii vieți. Problema de față este importantă nu doar în ceea ce privește cuprinderea învățăturii mai multor discipline, ci de a le aduce împreună în crearea unui întreg din toate aceste învățături.

Astfel, contextul istoric subliniază necesitatea unei abordări individualiste, în evitarea limitei impuse în momentul etichetării. Abilitățile însușite într-un anumit domeniu pot fi aplicate și în alte domenii, așadar trebuie aplicate în atât de multe domenii în câte avem oportunitatea.

Educația joacă un rol esențial în a deveni buni cetățeni. Care sunt principalele aspecte care trebuie îmbunătățite în acest domeniu?

În primul rând, umanitatea are în fața ei probleme ecologice și sociale atât de variate și profunde, iar suntem nevoiți să ne dedicăm învățării pe tot parcursul vieții. Oricum s-ar desfășura traiectoria umană pe parcursul anilor și deceniilor ce urmează, planeta și, în consecință, civilizația noastră au intrat într-o perioadă de schimbare rapidă. Lucruri pe care le-am privit drept inalienabile, precum stabilitatea mediului înconjurător, nu mai sunt atât de sigure. De-a lungul istoriei, dintr-un oarecare motiv, zonele cu resurse împuținate au devenit curând leagăne ale conflictului. Informația înseamnă putere – puterea de a explora metode și mijloace alternative de a rezolva probleme. Astfel, nu apucăm armele, ci ideile inteligente, inovatoare și creative, prin care putem dovedi că noi, Homo sapiens, suntem capabili să evoluăm, lăsând în urmă comportamentele care nu ne-au adus beneficii în trecut. Avem o alegere: să înălțăm ziduri sau să construim poduri.

Prima opțiune este dezastruoasă atât ecologic cât și social, împiedicând nu numai migrațiile umane, dar și migrația speciilor animale. Multe dintre acestea vor fi în pragul dispariției, datorită încălzirii globale, dacă se vor afla în imposibilitatea de a-și schimba habitatul. Cea de-a doua, însă, realizează legături între oameni și unește potențialul lor, permițând astfel informației să se răspândească.

Cum pot oamenii să contribuie la protejarea mediului înconjurător?

Uneori, întrebările sunt mai valoroase decât răspunsurile. Așadar, în loc de a da un răspuns, îi voi ruga pe cititori sa contempleze următoarele întrebări:

Ce metale pot fi găsite în smartphone-ul tău, în tableta ta sau în laptop?

De unde provin acele metale?

Cât de multe cunosc despre impactul activităților miniere asupra locuitorilor din zonele în dezvoltare?

Câte specii sunt puse în pericol chiar acum de către activitățile miniere?

În ce fel amenință aceste activități sănătatea și bunăstarea umană?

Ce companii oferă certificate care atestă sustenabilitatea și etica provenienței metalelor pe care le utilizează?

După ce ai găsit răspunsurile la aceste întrebări, vei fi capabil să faci achiziții în mod mai informat. Cu cât îți pui mai multe întrebări, cu atât vei fi mai capabil să faci o schimbare.

Ați câștigat premii pentru inovație, creativitate și spirit întreprinzător. Ce putem face pentru a deveni mai creativi?

Fii tu însuți. Dacă nu ești încă complet sigur „cine” ești, continuă să explorezi, să experimentezi, și să-ți testezi potențialul până te vei descoperi. Când crezi că ai reușit, rămâi cât mai aproape posibil de tine însuți. Din această autenticitate se naște creativitatea. Când ne acceptăm propriile gânduri, emoții, inuiții și simțuri, creativitatea răsare.

Dar, când ne trezim consumați de așteptările și aspirațiile celorlalți, creativitatea este inhibată. Fixează-ți propriul standard, cu atât mai mult în ziua de azi, când este atât de ușor să fim consumați de gândurile și sentimentele altora.

“Education at the edge” este titlul prezentării dumneavoastră de la Conferința de leadership feminin „The Woman”. În ce fel considerați că educația este la limită, în prezent?

Educația evadează din toate limitele sale, iar asta în toate sensurile posibile ale cuvântului. Tehnologia face ca frontierele geografice să fie neînsemnate. Cercetarea și practica interdisciplinară revin în scenă, aflându-se chiar în prim-planul instituțiilor educaționale și de cercetare de top, după îndelungate așteptări.

Golurile dintre academicieni și industrie s-au umplut atât de mult, încât unii dintre noi activăm la fel de natural în ambele domenii. Totuși, schimbările viitoare sunt iminente, de pildă, numeroase instituții își revizuiesc structurile de curs pentru a facilita interdisciplinaritatea și accesibilitatea. În ciuda acestor modificări, unii se arată sceptici în ceea ce privește schimbarea, împotrivindu-se dezvoltării noilor metode și modele de educație. Dar după cum spunea Chaucer, „Schimbarea nu așteaptă după niciun bărbat”…și nicio femeie!

Surse foto: Arhiva personală