50 de tineri din Europa pornesc într-o caravană cu scopul de a mobiliza cetățenii să lupte pentru mediu

50 de tineri europeni, 7 țări, 17 orașe. Așa va arăta caravana de 3 săptămâni cu autocarul prin Europa, cu scopul de a informa oamenii cu privire la efectele dăunătoare pentru planetă și drepturile omului în ceea ce privește fast fashion-ul, prin campanii stradale și întâlniri cu autorități locale, naționale și europene.

Caravana proiectului ”The Future We Want”, coordonat de către Asociația A.R.T. Fusion și implementat în parteneriat cu alte 8 organizații din Belgia, Franța, Finlanda, Portugalia, Slovenia, Germania, Serbia și Italia, începe pe 28 august în București, la Universitate, de la orele 16:00-18:00 (la fântâni). 

Tinerii europeni așteaptă trecători de toate vârstele și îi invită să ia parte la activitățile de informare cu privire la efectele dăunătoare ale industriei fast fashion, dar și să semneze petiția prin care cer Parlamentului European măsuri concrete, precum introducerea interdicției reclamelor pentru companiile fast fashion în Pactul Ecologic European. 

Fast fashion-ul, caracterizat prin producția masivă de haine ieftine care răspunde trend-urilor ce se schimbă cu o viteză amețitoare, a devenit un factor important în ceea ce privește multe probleme sociale, dar și de mediu. Industria se extinde rapid, în mod special prin intermediul reclamelor pe rețele sociale, și este responsabilă pentru 10% din emisiile globale de carbon, reprezentând mai mult decât produc zborurile internaționale. 

În anul 2024, Parlamentul Francez a adoptat o lege inovativă prin care adresează amploarea industriei fast fashion, cu scopul de a proteja designerii locali care aderă la standarde sociale și de mediu mai înalte. Prin interzicerea reclamelor companiilor de fast fashion, statul francez încearcă să combată competiția nedreaptă și să promoveze practici sustenabile. Legislația actuală a Franței în domeniu a inspirat tinerii europeni să pună presiune pe instituțiile Uniunii Europene să fie mai ambițioase și să acționeze urgent în acest sens – această propunere de politică publică este susținută și prin scrisoarea deschisă semnată deja de 43 de organizații din mai multe țări (aceasta poate fi consultată și semnată aici). 

„Astăzi, ni se oferă o lume în care consumerismul excesiv este cheia fericirii. Trebuie să oprim această minciună. Suntem aici pentru a propune un alt model de societate, o Europă care să poarte cu mândrie haine etice este mai admirabilă decât una care poartă unul dintre cele 6.000 de produse noi oferite de SHEIN în fiecare zi, produse prin muncă forțată.”, spune un participant francez. 

Pe lângă milioanele de tone de haine aruncate, ce sfârșesc în gropi de gunoi în fiecare an, companiile de fast fashion precum Primark și Zara sunt acuzate în mod regulat de practici de greenwashing și încălcări ale drepturilor omului în țări din Asia, unde sunt produse aceste haine, motive pentru care tinerii europeni își doresc să abordeze acest subiect cu liderii locali, naționali și europeni. 

„Dacă întrebi oamenii dacă un tricou pe care-l cumpără cu 5 euro merită 12 ore de muncă forțată pe care trebuie să o facă un copil din Asia în fiecare zi, probabil ți-ar spune nu. Nu este nimic de admirat la modelul de afaceri al fast fashion-ului.”, spune o participantă din Slovenia.

„E foarte bine că tinerii vor să vorbească despre asta. Nu m-am întrebat niciodată de unde vin hainele mele și mă bucur să văd că tinerii sunt implicați și că speră că vor schimba lucrurile.”, a spus un trecător din Brașov, care a luat parte la campania stradală ce a avut loc în aprilie 2024.  

 

CINE SUNT?

Sunt un grup de 50 de tineri din 9 țări europene care vor să promoveze Obiectivele de Dezvoltare Durabilă în Europa. Misiunea lor este să interacționeze cu 30.000 de tineri și să mobilizeze autoritățile publice să acționeze în vederea problemelor de mediu prin intermediul advocacy-ului, unei campanii online, și prin intermediul campaniilor stradale. 

Se vom concentra eforturile de informare pe fenomenul fast fashion, din cauza implicațiilor profunde pe care le are asupra mediului și societății.

Pentru a reuși acest lucru, vor vizita 17 orașe europene timp de 3 săptămâni în România, Serbia, Italia, Slovenia și Franța, înainte să ajungă la instituțiile europene din Belgia. În timpul acestei călătorii, vor aduna suport și perspective de la alți tineri europeni și vor dezvolta împreună cu ei un Manifesto care reflectă viziunea unui viitor pe care și-l doresc tinerii pentru Europa. 

Egalitatea de gen în educația din România

În România avem o slabă implementare a politicilor privind egalitatea de gen și violența de gen în educație, în ciuda cadrului legal și a strategiilor naționale care conțin prevederi clare în acest domeniu. Principalele obstacole țin de sub-finanțarea Educației, lipsa de expertiză din instituțiile publice, dar și de opoziția organizațiilor conservatoare și a cultelor, inclusiv a Bisericii Ortodoxe Române, față de unele politici în domeniu. Școala poate juca însă un rol fundamental în promovarea unor schimbări pozitive în mentalitățile anacronice despre femei și bărbați și în relațiile de gen din societate.

Acestea sunt concluziile care se desprind din studiul „Egalitatea de gen în educație. Raport de monitorizare a politicilor publice privind egalitatea de gen și violența de gen în sistemul de învățământ din România (2021-2023)”, elaborat de experta Tudorina Mihai, care a fost lansat în cadrul proiectului „Viitorul este egal” implementat de Asociația A.R.T. Fusion și Asociația Front și finanțat prin programul Active Citizens Fund România.

„Sistemul educațional ar trebui să reprezinte unul din promotorii asigurării egalității de șanse între femei și bărbați”  – se arată în Strategia națională privind egalitatea de șanse între femei și bărbați adoptată de Guvernul României în 2022, iar Ministerul Educației are obligația legală de a se asigura că la nivelul curriculumului implementat la clasă sunt introduse activități de învățare referitoare la aspecte precum: egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, respectul reciproc, rezolvarea nonviolentă a conflictelor în relațiile interpersonale, violență de gen și dreptul la integritate personală, precum și combaterea stereotipurilor discriminatorii ce au la bază rolurile de gen, adaptate vârstei și înțelegerii elevilor (Legea 217/2003, art. 10). În realitate, politicile actuale ale Ministerului Educației în privința egalității de gen și a violenței de gen sunt departe de a fi implementate. 

Raportul analizează din perspectivă de gen politicile publice anti-bullying și împotriva altor forme de violență în școli, inclusiv modul în care sunt gestionate abuzurile sexuale ale unor cadre didactice; modificările în curriculumul școlar la discipline ca limba și literatura română, literatura universală, istorie, dar nu numai, precum și în activitățile extra-școlare; controversele în jurul introducerii orelor de educație sexuală în școli; suportul pentru gravidele și mamele minore pentru a preveni abandonul școlar și stigmatizarea; integrarea fetelor rome în educație și prevenirea părăsirii timpurii și a școlii; și, nu în ultimul rând, stadiul politicilor publice privind educația parentală. 

 

Raportul cuprinde și o serie de recomandări către autorități: 

– Formarea de specialitate în domeniul egalității de gen pentru personalul Ministerului Educației și al instituțiilor din subordine; 

– Formarea responsabililor cu egalitatea de șanse din școli;  

– Înființarea unei Direcții pentru Egalitate de Șanse și Nediscriminare în structura Ministerului Educației; 

– Colaborarea între Ministerul Educației și Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) în proiecte comune; 

– Înființarea Grupului de lucru interministerial pentru integrarea noțiunilor de egalitate șanse și de tratament între femei și bărbați în programele școlare;

– Derularea unui proiect de cercetare pentru revizuirea programei școlare dintr-o perspectivă feministă;

– Includerea în programele anti-violență în școli a unei perspective de gen, incluzive și intersecționale;

– Extinderea rețelei naționale de mediatori școlari, ca politică destinată reducerii riscului de părăsire timpurie a școlii în comunitățile rome și în comunitățile sărace și marginalizate;

– Introducerea unor module privind egalitatea de gen și violența de gen în pregătirea psihopedagogică a viitoarelor cadre didactice

Raportul complet poate fi consultat la acest link.

 

***

Proiect derulat de Asociația A.R.T. Fusion în parteneriat cu Asociația FRONT cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este promovarea egalității de gen și a drepturilor omului la nivelul tinerilor din București prin campanii de conștientizare, campanii stradale și de advocacy.

 

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile.

Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.

 

Sursă foto: Freepik