Cum să trăiești frumos cu puțin, fără să faci rău planetei | Interviu cu Bea Johnson, Zero Waste Lifestyle

În fiecare an aruncăm 2.12 miliard de tone de gunoi. Pus în camioane, acestea ar forma un șir care ar înconjura lumea de 24 de ori.

2 adulți, 2 copii, un chihuahua și zero deșeuri. Muncesc, călătoresc, se hrănesc și trăiesc frumos la fel ca noi toți, singura diferență considerabilă fiind amprenta pe care o lasă asupra planetei. Bea Johnson a venit pentru prima dată în România la invitația celor de la Samsara FoodHouse și am avut ocazia să o cunoaștem și să povestim mai multe despre ceea ce ea numește un stil de viață #zerowaste. Cu un simț al umorului out of the ordinary și o abordare relaxată, Bea ne-a povestit în cadrul evenimentului despre obiceiurile de consum, garderoba capsulă sau cum a trecut peste blazanta scuză a celor din jur cum că “nu se poate”.

Cum era viața ta înainte de acest proiect și ce anume te-a făcut să alegi un stil de viață zero waste (fără deșeuri)?

Consider că viața mea a fost reprezentativă unui stil de viață tipic american, motiv pentru care mi-am dorit mult să mă mut în SUA. Am vrut să experimentez stilul de viață văzut la televizor.

Dar, după ce am petrecut acolo o perioadă de șapte ani, în care am locuit într-o casă de unde trebuia să ne deplasăm cu mașina peste tot, ne-am decis să ne mutăm mai aproape de un oraș unde puteam merge pe jos sau cu bicicleta. Înainte de a găsi casa potrivită, am închiriat un apartament pe o perioadă de un an de zile și ne-am mutat acolo doar cu lucrurile esențiale. Acela a fost momentul în care am descoperit beneficiile unei vieți simple. Astfel am găsit timpul necesar pentru a citi cărți și pentru a viziona documentare despre problemele de mediu, și, ceea ce eu și soțul meu am descoperit, ne-a îngrijorat în legătură cu viitorul pe care îl creăm pentru copiii noștri. Asta ne-a motivat îndeajuns încât să vrem să facem o schimbare.

Am început prin a viziona documentare despre consumul de energie, consumul de apă, apoi ne-am îndreptat atenția asupra deșeurilor. Și, căutând soluții, într-o zi, am găsit termenul “zero-waste” care, pe atunci, era folosit pentru a descrie gestionarea deșeurilor la un nivel municipal. Era, de asemenea, un termen folosit în domeniul fabricilor, dar nu era folosit ca un termen a ceva ce faci acasă. Atunci când am văzut termenul, mi-a setat un țel și m-a ajutat să fac lucrurile să meargă mai departe. Nu exista un ghid despre cum să trăiești după o anumită rutină, așa că a trebuit să testăm limitele extreme. În cele din urmă, am găsit un echilibru care ni se potrivește, și am adoptat lucruri pe care știam că le vom putea face toată viața. Acela a fost momentul în care “zero-waste” a devenit un stil de viață.

Care a fost cel mai greu lucru cu care te-ai confruntat în schimbarea stilului de viață?

Cel mai greu lucru pentru noi a fost să găsim un echilibru, pentru că nu exista un ghid despre  zero-waste lifestyle, nicio carte, niciun blog despre asta, așa că a trebuit să testez o mulțime de lucruri, să caut pe Google o mulțime de informații, și, de asemenea, să le sun pe mama mea, bunica mea și pe soacra mea să le întreb “Cum ați reușit să faceți toate astea înainte de toate aceste deșeuri?” și, puțin câte puțin, am găsit un echilibru, însă, la un moment dat, am ajuns să fiu foarte prinsă în prepararea produselor de casă. Îmi preparam propria brânză, propria pâine, propriul lapte din soia, propriul unt, dar tot acest proces nu era ceva ce puteam să fac pentru restul vieții, cu slujbe cu normă întreagă.

Am renunțat așadar, însă, în loc de a produce propria brânză, mergeam cu un borcan la tejgheaua cu brânzeturi, iar pâinea o luam direct din brutărie. Oricum producătorii la care apelam fac brânză și pâine mai bune decât reușeam noi, așa că a fost o decizie mai bună.

 photo-credit-Jacqui-J.-Sze-2-low-res

”Ne-a luat cam doi ani de zile până să ajungem ca gospodăria noastră să nu producă mai multe de un borcan de deșeuri anual. Am testat diferite opțiuni pentru a le găsi pe cele care funcționau pentru noi.”

 

Cumpărături = confort psihologic

Când simți că vrei să cumperi ceva fă o listă, dar să fii puternic și să nu mergi direct la magazin, ci să aștepți o săptămână sau chiar o lună. Dacă aștepți destul timp înainte să cumperi, îți vei da seama că nu ai nevoie de multe lucruri de pe lista ta sau poate îți vei da seama că nici măcar nu le vrei. Această societate consumeristă a fost creată de fabricanți sau vânzători puternici pentru a ne crea nevoile, însă dacă reușești să treci de toată expunerea la publicitate, te vei simți fericit în legătură cu ce ești și cu ce ai deja, iar aceștia nu vor mai reuși să îți creeze nevoi fictive.

 Metodologia celor 5R

În cartea pe care am publicat-o, Zero Waste Home, explic că pentru a ajunge să ai o casă în care risipa să fie zero, trebuie doar să urmezi metodologia mea în 5 pași în ordinea următoare:

Rs-1

• Refuză lucrurile de care nu ai nevoie!

• Redu numărul lucrurilor de care chiar ai nevoie!

• Reutilizează (renunță la produsele de unică folosință)!

• Reciclează, dar doar ce nu poți refuza, reduce sau reutiliza. În acest mod, vei sfârși prin a recicla mai puțin.

• Rot (transformă resturile în fertilizator)!

E foarte important să știi cum și când să oprești televizorul sau, poate, să te uiți mai puțin prin reviste, să renunți la poșta promoțională. Există, desigur, diferite metode de a face asta în funcție de diferitele părți ale lumii. În SUA a trebuit să depunem ceva mai mult efort pentru a elimina promoțiile prin poștă, dar, de îndată ce am făcut-o, de îndată ce am renunțat la cablu și am anulat abonamentele la cataloage și poșta promoțională, dintr-o dată am devenit fericiți cu ce aveam.

 De unde îți iei informațiile?

Poți să îți iei informația de pe internet, desigur, dar să fii foarte selectiv cu ceea ce primești. Este ceva ce iubesc în SUA, se numește TheSkimm și este un program prin care primești un singur e-mail cu toate știrile recente și asta e tot. Fără reclame! Le poți vizualiza rapid, așa că rămâi cu știrile la zi, dar nu primești toate reclamele care, de obicei, vin la pachet cu informațiile.

Ești o inspirație pentru toți cei care au spus că așa ceva nu este posibil. Ce sfat le-ai da celor care sunt conștienți de problemele mediului și care vor să-și reducă influența dăunătoare asupra mediului înconjurător?

Pentru oamenii care se tem de conceptul zero waste, le-aș spune că sunt conștientă de faptul că termenul în sine sună înfricoșător, radical, dar am aflat că stilul de viață zero waste este total opusul a ceea ce credeam că este. Credeam că este un concept destinat curentului hippie, dar nu trebuie să fii un hippie pentru a trăi în acest fel.

Oamenii tind să creadă, de asemenea, că îi costă mai mult, dar nu e cazul. Am descoperit că, dimpotrivă, economisim 40% din bugetul final. Dar cel mai mare avantaj al acestui mod de viață este câștigul de timp. Când renunți la lucrurile pe care nu le folosești sau de care nu ai nevoie, îți simplifici viața prin definiție: ai mai puțin de curățat, de depozitat, de întreținut, eventual de reparat sau de aruncat.

Conceptul zero waste îți va crea spațiu în viață pentru ceea ce contează. În cazul nostru, am redescoperit o viață bazată pe experiențe, nu pe lucruri, deci, în final, câștigi o viață bazată pe a fi, nu pe a avea.

Ce urmează? Cum intenționezi să dezvolți acest proiect și ce putem noi toți să facem pentru o lume sustenabilă?

Ceea ce fac nu este un proiect, este un stil de viață. Astăzi a devenit o mișcare la nivel global. Când am început, am fost bombardați cu critici și oamenii spuneau: “ceea ce faceți voi nu contează, sunteți doar o familie și nu veți schimba nimic”.

Le-am demonstrat că se înșală. Nu doar că am reușit să inspirăm mii de oameni să înceapă, ba mai mult, unii dintre ei au decis să deschidă magazine cu produse neambalate. Pornind de la acest stil de viață, oamenii deschid astfel de magazine peste tot în lume.

Sunt, de asemenea, companii mari care au văzut că această mișcare ia amploare foarte repede și că este în interesul lor să se adapteze acestui stil de viață și nu să-l ignore.

Zero waste nu este un trend, este o necesitate și nu se va opri, așa că vor trebui să se obișnuiască cu ideea.

 photo credits: Jacqui-J.

️ Narator curios, Iulia Pascal 

_______________________

Din print în online: Articolul face parte din revista print The Woman cu nr. 4: 110 pagini de POVEȘTI REALE, oneste și scrise de oameni de lângă noi, în care te vei regăsi & de care te vei lăsa inspirată.

revista

Femeia la 30+ | The Woman Magazine #4

De ce femeia la 30, cum a luat viață revista și de ce să o citești

Atunci când am acceptat să mă ocup de acest număr al revistei, am simțit nevoia de o tematică largă, atractivă, scrisă în stil informativ și personal, la nivelul la care să te regăsești printre rânduri și să te lași inspirată de poveștile celor care le-au scris.

Mă apropiam de schimbarea prefixului, eram plină de întrebări și îndoieli legate de această decadă, așa că am îmbrățișat proiectul ca pe cel mai fain proiect de ziua mea. Voiam să știu ce se va întâmpla, cum mă voi adapta, la ce să mă aștept din punct de vedere personal și profesional de la etapa care pare a fi cea mai importantă din viața unei femei. În același timp, toată confuzia ori speranța legată de 30+ vine cu cel mai bun paletar de opțiuni, de sentimente, de activități, încât depinde de fiecare în parte cum alege să le trăiască. Sunt anii în care hotărâm ce e mai important pentru noi și experimentăm poate cele mai multe trăiri.

Eu cred în oameni și în povești, și mai ales cred în oameni cu povești.

Cuprins

Am vrut să găsesc acele prietene mai puțin faimoase ale prietenilor, care își trăiesc viața frumos și despre care i-ai povesti și tu prietenei tale. Am vorbit cu acei specialiști preocupați de concepte despre care am aflat doar în treacăt și ni le pot explica și științific.

Research-ul a sprijinit cu cifre ori citate bine ticluite ideile avute. Din punct de vedere vizual, am căutat mereu acele imagini care susțin prin culoare și compoziție rândurile, și să structurez cât mai bine conținutul, pentru a fi mai ușor de parcurs. Am evitat articolele scurte și lejere, de umplutură, care epatează de optimism. Chiar dacă vei găsi mult roz în revistă, am atins și subiecte gri, pentru că viața îți servește și greutăți despre care e sănătos să vorbești.

 

 


View this post on Instagram

Those who know me, probably know about my unconditional love declared decades ago to print. They probably witnessed me moving around and between houses and apartments tens of kilograms of books, albums and magazines. Sometimes, for distances longer than 11.000 km. Nowadays, I get goosebumps just contemplating my bookshelf and thinking if I have to move again, how the fuck I am to transport the vast amount of paper that surrounds me. So in the light of all this information, the moment my dearest friend @socialbutterflyish asked me how I feel about writing for a fantastic magazine, the brainchild of her and @crina.doda I jumped straight of the couch screaming FUCK YEAH!!! I wrote my piece almost a year ago, when I was turning 31 and my world was literally rocked by this newly met amazing person, who managed in a couple of months to change my vision of core things. Things that really matter. Not to worry, my reflections on what it’s like to grow up are still a bit cynical, a bit humorous and painfully real. For all of you who’ll be attending The Woman conference today, I wish you an exciting day, deep conversations and most of all, some time to think about this: Are the things we do for 8 hours every day in front of our computers really define who we are? Ladies, thank you, it was a pleasure . . . #thewoman #thewomanmagazine #women #womenempowerment #womenentrepreneurs #inspiration #makemoments #happy #instamoment #print #printdesign #colours

A post shared by a l e x a (@alexa_dela_dej) on

30+ înseamnă o călătorie de descoperire, metaforic vorbind, dar este și cea mai comună vârstă pentru călătorii mai lungi și mai dese. Vei găsi multe povești care confirmă asta. Este și o revistă care s-a născut călătorind. Eram în Lisabona când mi s-a propus să o preiau, undeva în mijlocul Atlanticului, în Azores, când am acceptat, prin țară atunci când i-am structurat conținutul și am intervievat oameni faini, iar în Bali le-am pus pe toate în InDesign și tot de aici scriu aceste rânduri.

Sper să o parcurgi cu plăcere, filă cu filă, pentru că a fost concepută cu mult drag și pasiune, de o gagică la 30, pentru toate cele care vă gândiți la această vârstă sau vă bucurați din plin de întreg deceniul.

Ah da, și pentru că suntem mileniale până pe la 38-39, ne-am permis și englezisme și o abordare mai puțin formală.

                                                     

                                                     Gloria Csiszer, 30

promit aici în scris să scriu mai multe și despre aventurile mele călătoare pe travel.flashme.ro

☀️ Urmărește călătoriile Gloriei pe conturile ei de Instagram și Facebook

PREȚ 24,9 lei. Transport gratuit în Cluj-Napoca. Pentru livrările în afara Cluj-Napoca se percepe taxă de curierat.

Comandă un exemplar printr-un mail la carmen at liberoevents.ro.