Concursul BANDA ASAP, ediția a treia, și-a desemnat câștigătorii

A venit momentul cel mai așteptat în concursul BANDA ASAP, ediția a treia! Elevii din județele Sibiu și Neamț află cine sunt câștigătorii și care dintre lucrările lor au cucerit juriul competiției. 

Misiunea celor 3 experți în benzi desenate, Anna Júlia Benczédi, Ligia Soare și Adrian Barbu, a fost cu atât mai dificilă cu cât elevii s-au întrecut în creativitate, pe tema de concurs: „2040. În România încă se mai aruncă plastic la gunoi. Un erou/o eroină decide să ia soarta plasticului în propriile mâini”.  

Nu mai puțin de 744 de benzi desenate au fost înscrise în concursul organizat de ASAP România și Animest, la această ediție – 519 din județul Neamț și 225 din județul Sibiu. 

„Dacă Pământul ar vorbi” sau „Cum putem să trăim așa?” sunt două dintre titlurile cele mai de impact prin care elevii și-au dorit să tragă un semnal de alarmă cu privire la poluare. Altele reprezintă soluții concrete de a salva planeta, prin intermediul artei, a tehnologiei, a roboților sau chiar a copiilor: „De la plastic, la artă”, „Copiii buni, eroii de mâine”, „Puterea tehnologiei”, „Racheta ecologică”, „Roboțelul magic”, „Un trend ecologist”, „Misiunea Aer Curat”. 

Și premiile au fost motivante: 8 biciclete pentru elevii câștigători, table interactive pentru școlile la care studiază aceștia și cursuri de dezvoltare personală și de consiliere vocațională pentru profesorii lor îndrumători. 

 

Iată lista câștigătorilor: 

 

Județul Neamț

– Șc. de Artă „Sergiu Celibidache”, Mun. Roman / Premiul BANDA ASAP pentru eleva Alessia Martinaș (12 ani), lucrarea ”Împreună oprim Poluarea” / prof. Lucian Mihăiță Oita;

– Șc. Gimnazială „Carmen Sylva”, Comuna Horia, Jud. Neamț / Premiul BANDA ASAP pentru eleva Andra Căldărariu (14 ani), lucrarea ”2040. Curățenie de primăvară” / prof. Alexandru Chiriac Păduraru; 

– C. N. „Calistrat Hogaș”, Piatra Neamț / Premiul BANDA ASAP pentru eleva Teodora Ilinca Ghițescu (15 ani), lucrarea ”Eroina reciclării” / prof. Silvia Bortariu; 

– Colegiul Tehnic „Petru Poni” Roman, Mun. Roman / Premiul BANDA ASAP pentru eleva Andreea Daniela Cobuz (16 ani), lucrarea ”Spune nu plasticului” / prof. Cosmin-Nicolae Dosoftei; 

 

Județul Sibiu

– Șc. Gimnazială „C. I. Motaș”, Mediaș / Premiul BANDA ASAP pentru eleva Leonie Nhu Y Nguyen (13 ani), lucrarea ”Merlyn și Robert” / prof. Sorin Pănăzan; 

– Șc. Gimnazială Tălmaciu, Tălmaciu / Premiul BANDA ASAP pentru eleva Antonia-Ioana Gujan (13 ani), lucrarea ”Aparatul de fapte bune” / prof. Maria Popica;

– Colegiul „Școala Națională de Gaz”, Mediaș / Premiul BANDA ASAP pentru eleva Patricia Teodora Schmidt (16 ani), lucrarea ”Salvăm Apele” / prof. Daliana-Andreea Roman; 

– Liceul Teoretic „Constantin Noica”, Sibiu / Premiul BANDA ASAP pentru eleva Ana Eunice Popescu (16 ani), lucrarea ”Arta reciclării” / prof. Raluca Maria Teglaș.

Elevii au fost extrem de încântați să participe la concursul BANDA ASAP, unde, pe lângă motivația premiilor puse în joc, a contat foarte mult și pasiunea pentru bandă desenată, grija față de mediu, dar și tema concursului, care le-a pus la treabă spiritul creativ și imaginația: „Sunt pasionată de artă și de benzi desenate. Am început să desenez încă din școala primară, iar benzile desenate au făcut mereu parte din viața mea. Datorită lor am învățat să citesc și să desenez, preferatele mele fiind „Garfield” sau „Pif și Hercule”, declară Teodora Ghițescu, elevă la C. N. „Calistrat Hogaș” din Piatra Neamț. Moda sustenabilă sau acțiunile de ecologizare sunt printre activitățile verzi pe care le practică Antonia Gujan, elevă la Șc. Gimnazială Tălmaciu, din județul Sibiu: „Colectez separat deșeurile, am grijă de animale și de plante, susțin moda sustenabilă prin purtarea hainelor second-hand, îmi place să merg pe jos și particip la activități de ecologizare”. 

Nici pentru profesorii lor îndrumători nu a fost dificil să-i determine să participe în concurs. Dacă unii dintre ei doar au trebuit să menționeze ideea concursului ca elevii să răspundă afirmativ provocării artistice, alții au plusat și prin experiența valoroasă sau conectarea cu alți elevi pasionați de subiect: „Le-am oferit elevilor mei 4 motive de înscriere în BANDA ASAP: 1. Conștientizarea impactului pozitiv – prin participarea la concursul de reciclare, ei contribuie la protejarea mediului și la promovarea practicilor sustenabile; 2.Construirea unei culturi a reciclării: i-am încurajat să devină modele de respect față de natură; 3. Le-am arătat că participarea la concurs îi poate conecta cu alți elevi pasionați de același subiect; 4. Concursul e o experiență valoroasă, care le poate fi utilă pe viitor, atât personal, cât și profesional”, a menționat prof. Lucian Oiță, Șc. de Artă „Sergiu Celibidache”, din Mun. Roman.

Cât despre cum va arăta planeta în anul 2040, părerile sunt împărțite. Dacă unii dintre elevii câștigători și profesorii lor sunt optimiști și speră la schimbări în bine, la mai multă responsabilitate față de mediu și la utilizarea tehnologiei în folosul planetei, alții văd un declin accelerat al situației actuale: „În 2040 nu pot să-mi imaginez că va fi o mare schimbare față de cum e acum. Pot doar să sper că iarba va fi mai verde, că apa va fi mai curată și cerul mai senin. Depinde de oameni ce se va întâmpla mai departe, iar oamenii nu sunt ușor de prevăzut”, precizează Andreea Cobuz, elevă la Colegiul Tehnic „Petru Poni” din Roman.

 

O nouă ediție a concursului, în toamnă

„BANDA ASAP e un concurs mult îndrăgit de elevi și ne bucurăm să le vedem și să le simțim entuziasmul cu fiecare ediție. Un număr foarte mare de înscrieri și de această dată, care ne dorim să încurajeze și instituțiile școlare să ni se alăture în program și să folosească toate resursele pe care le punem la dispoziție în cadrul ASAP. Așadar, nu ne oprim aici! În toamnă, urmează o nouă ediție a concursului, în alte două județe în care ASAP activează. Pregătim și o surpriză pentru elevii pasionați de bandă desenată, așa că îi invităm să urmărească canalele noastre de social media și să-și antreneze degetele și imaginația pentru următoarea provocare pe care o vom lansa”, a declarat Mihaela Tutunaru, coordonator program ASAP. 

 

Toate informațiile despre programul ASAP sunt disponibile pe site-ul oficial ASAP România și pe conturile de social media: Facebook, Instagram și TikTok

 

***

Despre ASAP România

ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului) este un program de responsabilitate socială inițiat de Fundația The Institute, care urmărește să genereze schimbare în comportamentul adolescenților față de plastic, de la utilizare la colectare separată și reciclare. Obiectivul ASAP este acela de a contribui activ la promovarea educației pentru mediu în rândul publicului țintă și de a crea cea mai mare infrastructură unitară pentru colectarea separată a deșeurilor în vederea reciclării în toate școlile din România. În prezent, programul e activ în peste 1.600 de școli din 36 de localități și municipii reședință de județ din România, informațiile despre colectare separată și reciclare ajungând la peste jumătate de milion de elevi din ciclurile preuniversitare.

ASAP este un program susținut de Lidl România, care contribuie la obiectivele strategiei REset Plastic a Grupului Schwarz, din care retailerul face parte. Strategia REset Plastic cuprinde cinci zone de acțiune – de la evitarea folosirii plasticului în ambalaje și regândirea designului acestora, la reciclare și acțiuni de ecologizare, până la inovare și educare în domeniu.

LANSARE  REVISTA POC! #2: șase povești despre migrația contemporană

Miercuri, 16 noiembrie, începând cu 18.30, la Centrul Ceh București se lansează cel de-al doilea număr al revistei de bandă desenată documentară POC!.

O publicație unică în peisajul editorial din România, revista POC! este o revistă bi-anuală care își propune să documenteze subiecte de interes contemporan pornind de la experiențe și perspective personale, care sunt apoi transpuse sub forma unor creații  inovatoare și provocatoare de bandă desenată. Astfel, POC! își dorește să creeze un cadru de reflecție care îmbină analiza socială cu creația artistică.

Al doilea număr POC! propune șase povești de bandă desenată documentară care discută în maniere personale unul dintre cele mai arzătoare fenomene cu care se confruntă societatea românească în prezent – migrația populației, atât în afara granițelor țării, cât și în interiorul lor.

De asemenea, revista include o poveste care relatează primele două zile ale invaziei ruse în Ucraina din perspectiva unui cuplu ucrainian-belorus care este forțat să fugă din calea războiului.

Migrația și mobilitatea sunt concepte complicate, a căror complexitate este adesea greu de tradus pe înțelesul unui public larg. Prin recursul la abordări personale, subiective, poveștile originale scrise pentru POC! #2 încearcă să apropie cititorii de experiențe și tipare ale migrației cu care ne întâlnim în viața cotidiană. Numitorul comun al poveștilor, pe lângă subiectul central, este raportarea la contextul local al României.

Astfel, revista își propune să arate că, privită din perspectivă contemporană, migrația este un fenomen care ne privește pe toți la nivel personal – direct, prin propriile plecări sau indirect, prin plecările celor apropiați -, dar și la nivel global, prin modul în care valurile de migrație contemporane, dar și creșterea accelerată a mobilității populației, reconturează structura culturală și etnică a societăților în care trăim.”, spune Petra Dobruska, fondatoarea revistei.  

POC! aduce laolaltă autori de bandă desenată experimentați, dar și ilustratori la început de drum

Pe lângă ilustratorii renumiți în domeniu, precum Adrian Barbu și Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată), în paginile revistei îi puteți descoperi pe Melinda Ureczki-Lázár și pe Lucian Barbu, amândoi proaspeți absolvenți ai Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca. Mai mult, noul număr POC! inaugurează și o colaborare cu Facultatea Ladislav Sutnar de Artă și Design din Pilsen, prin studentele Veronika Fedasová și Lenka Tranová Thuy Tien, a cărora implicare aduce o binevenită perspectivă din afara granițelor țării, care vine că completeze demersul multicultural asumat de revistă. 

De asemenea, în realizarea numărului #2 al revistei POC! a fost implicată în rol de consultant de specialitate și Maria Surducan, ilustratoare și scenaristă de bandă desenată cu o experiență de peste 15 ani în domeniu.

Revista va putea fi achiziționată în cadrul evenimentului de lansare, urmând să fie disponibilă și prin intermediul magazinului online deschis pe site-ul asociației Bloc Zero – https://bloczero.ro/publicatii/, dar și în cadrul unor librării partenere din București și din țară.

 

Din cuprinsul revistei:

¡Hola! ¿Qué Tal? – scenariu de Oana Ghera, ilustrații de Melinda Ureczki-Lázár

Călătorie în timp – scenariu de Dan Panaeț, ilustrații de Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată)

Acasă, departe – scenariu de Maria Balabaș, ilustrații de Adrian Barbu

Balans – poveste scrisă de Jo Brăilescu și scenarizată de Maria Surducan, ilustrații de Lucian Barbu 

Scrisori dintr-o baracă muncitorească – poveste scrisă de Bogdan Iancu și scenarizată de Maria Surducan, ilustrații de Veronika Fedasová

February 24, 4AM –  scenariu de Volodymyr Arthiukh, ilustrații de Lenka Trnová Thuy Tien

Revista cuprinde de asemenea și un text academic scris de Remus Gabriel Anghel, antropolog în cadrul Universității din București, care plasează subiectul migrației în context local și global, încercând să evidențieze efectele pozitive ale migrației asupra societății românești. 

____________

Cel de-al doilea număr al revistei POC! a fost editat de Asociația Bloc Zero, cu co-finanțarea Administrației Fondului Cultural Național.

Evenimentul de lansare este organizat cu sprijinul Centrului Ceh București și Budweiser Budvar.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri: 𝗖𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂𝗹 𝗖𝗲𝗵 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀̦𝘁𝗶, 𝗙𝗮𝗸𝘂𝗹𝘁𝗮 𝗱𝗲𝘀𝗶𝗴𝗻𝘂 𝗮 𝘂𝗺𝗲̌𝗻𝗶́ 𝗟𝗮𝗱𝗶𝘀𝗹𝗮𝘃𝗮 𝗦𝘂𝘁𝗻𝗮𝗿𝗮 𝗭𝗮́𝗽𝗮𝗱𝗼𝗰̌𝗲𝘀𝗸𝗲́ 𝘂𝗻𝗶𝘃𝗲𝗿𝘇𝗶𝘁𝘆 𝘃 𝗣𝗹𝘇𝗻𝗶, 𝗠𝗮𝘀𝘁𝗲𝗿 𝗦𝘁𝘂𝗱𝗶𝗶 𝗩𝗶𝘇𝘂𝗮𝗹𝗲 𝘀̦𝗶 𝗦𝗼𝗰𝗶𝗲𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗦𝗡𝗦𝗣𝗔, 𝗠𝗮𝘀𝘁𝗲𝗿 𝗔𝗻𝘁𝗿𝗼𝗽𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗲 𝗦𝗡𝗦𝗣𝗔.

WONDER WOMAN, simbol al emancipării feminine și personaj al contradicțiilor fără sfârșit

,,Wonder Woman este propagandă psihologică pentru noul tip de femeie care, cred eu, ar trebui să conducă lumea!”

(Dr. William Moulton Marston)

Wonder Woman reprezintă cel mai popular supererou de sex feminin, al benzilor desenate din toate timpurile. Personajul a fost creat în timpul celui de-al doilea Război Mondial, în anul 1941, de către celebrul psiholog William Moulton Marston, într-o perioadă în care „Dorința cititorului este de a salva fata, nu de a o vedea suferind ”, după cum spune și creatorul.

William Moulton Marston este inventatorul poligrafului, care servește și în prezent la aflarea adevărului din spatele aparențelor. Deși a militat pentru verosimil, acesta a ales să trăiască o viață paralelă, alături de iubita sa secretă, care i-a devenit muză lui crearea personajului Femeii Fantastice.  4 doar optional

Contradicția apare și în esența personajului Wonder Woman, războinic plin de compasiune și rezistență de zeiță, care iubește pacea, în timp ce poartă lupte simultane cu personajele negative, reprezentând atât un simbol al emancipării feminine, cât și un centru al controverselor. Ca student al Universității Harvard, Marston a susținut o teză în care a încercat să demonstreze faptul că femeile sunt mai puternice mental decât bărbații, dar și faptul că acestea sunt mai fericite în statutul de supus.

Wonder Woman este un personaj fictiv, al cărei profil a fost actualizat, în ultimii ani: a fost descrisă ca fiind fiica lui Zeus, i-a fost atribuit un aspect musculos, care i-a accentuat moștenirea amazoniană sau a fost înfățișată ca moștenitoare a abilităților divine ale lui Ares. Femeia Fantastică deține puteri supranaturale, dar poseda și un arsenal de tehnologie avansată, care îi vine în ajutor: Lasoul Adevărului, brățări indestructibile și tiara care servește ca proiectil.

3

La nivelul vestimentației, care este înrădăcinate în simbolismul american, stilul său a variat de-a lungul timpului, păstrându-și aceeasi formă: diademe, brățări și simboluri ca steaua-semnătură cu cinci colțuri, vultur de aur pe piept, bustieră roșie, centură albă sau cercei magnetici.

Personajul Femeii Fantastice a apărut într-o mare varietate în mass-media: cărți de benzi desenate, filme, seriale de televiziune și jocuri video. În 1975, a devenit personajul principal al serialului de televiziune de mare succes cu același nume, unde a debutat Lynda Carter, serial difuzat pe ABC pentru primul său sezon, urmat de CBS pentru sezonul al doilea și al treilea.

Acesta a fost difuzat din 1975 până în 1979 și a avut parte de evaluări solide, contribuind la popularitatea personajului Wonder Woman, care ajunge în vârf.

5

Femeia Fantastică, întruchipată de cea mai cunoscută interpretă a personajului, Lynda Carter, a fost numită „Ambasador onorific” pentru femeile și fetele din întreaga lume. În 2016, ONU a sărbătorit cea de-a 75-a aniversare a supereroinei din benzile desenate, însă, deși este o actriță extrem de iubită, aceasta a fost și criticată de către câteva zeci de angajate ONU, care au protestat, având ca mesaj faptul că: „Femeile din viața reală merită un ambasador real!”. În urma semnării unei petiții online, care a adunat câteva mii de semnături, actrița a fost retrasă din funcție.

Deși au avut loc mai multe încercări de a produce un serial de televiziune, care să înfățișeze caracterul Femeii Fantastice, în vremuri mai recente, niciunul nu a avut succes, însă multe versiuni alternative ale Wonder Woman au apărut în benzile desenate, evoluția personajului culminând în anul 2011, când Wonder Woman a primit locul cinci în Topul IGN al celor mai importanți „100  Supereroi din cărțile de benzi desenate din toate timpurile”.

By Diana Arieșan – editor contribuitor The Woman

Sursa foto - Marta Popescu Photography

Diana este profesor pentru învățământul preșcolar cu o experiență de peste 11 ani și autorul cărții „Abis în dealul sihastru”, lansată în anul 2013 (Editura Grinta, Cluj-Napoca). În anul 2015 a devenit membru al Cenaclului UBB, proiect realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și a Școlii Populare de Arte „ Tudor Jarda”, din Cluj-Napoca, secția retorică, Diana are preocupări pentru artă, sub toate formele sale. În perioada 2012-2014 a fost membru al trupei de teatru „ Pavlov 25”, iar în prezent își consolidează abilitățile de retor în cadrul diferitelor evenimente culturale.

Surse foto: theguardian.com, static.srcdn.com, s-media-cache-ak0.pinimg.com, s-media-cache-ak0.pinimg.com. Sursă articol: people.com