Auzim adesea că în business emoțiile sunt prea puțin importante, prin comparație cu gândirea rațională și datele certe care, de altfel, dețin supremația în lumea afacerilor.
În urmă cu câțiva ani, am lucrat într-o companie multinațională, unde am avut ocazia să am în echipă oameni din toată lumea. La un moment dat, într-o țară din Europa de Est, am coordonat un proiect critic pentru companie, care avea o durată inițială de 3 luni, perioadă în care am recrutat și un succesor care să ducă procesele mai departe.
Norocul meu a fost că am găsit – din prima încercare – un băiat excelent: Piotr. Proiectul s-a complicat, am fost nevoită să îmi prelungesc șederea cu încă trei luni, însă între timp s-a întâmplat ceva neplăcut și complet neașteptat: Piotr s-a îmbolnăvit brusc de peritonită.
După ce a trecut, din nefericire, prin mai multe operații (dar care s-au încheiat cu bine), Piotr mi-a mărturisit că s-a simțit rău de câteva ori, înainte să ajungă în această situație, însă a ignorat simptomele pentru că „avea treabă la birou”. În acel moment mi-am dat seama că, deși aparent era un lider excelent, Piotr a eșuat la un capitol-cheie: a uitat să mai simtă.
A gândi, a face, a simți
Noi, oamenii, avem trei căi prin care ne manifestăm, atât acasă, cât și la birou: gândim, facem și simțim. Toată educația pe care o primim se învârte în jurul gândirii – utilă, de altfel – pentru că fără să raționalizăm nu putem să evoluăm. Problema este că, ulterior, ne transformăm în „doers”, facem multe lucruri, unele poate mecanic, iar partea de simțire și emoție dispare.
De ce? Pentru că ne cam încurcă. Am avut colegi care îmi spuneau că ar fi fost foarte fericiți dacă s-ar fi putut detașa de partea emoțională la birou. Uneori, chiar și răspunsurile la banala întrebare „Ce mai faci?” diferă în funcție de emoții: unii aruncă instant replica „bine”, alții sunt puși în ușoară dificultate pentru că nu fac chiar bine, dar nu e „politically correct” să spună asta, pe când alții stau pe gânduri câteva fracțiuni de secundă ca să își dea seama ce mai fac de fapt.
Una peste alta, în tot ce am învățat până acum, nu ni s-a predat ce să facem cu ceea ce simțim. În afară de emoțiile puternice – durere sau fericire extremă- nu prea conștientizăm ce simțim fizic.
Ce rol au emoțiile în profesia pe care o avem?
De-a lungul timpului, din interacțiunile pe care le-am avut cu liderii din organizații, am observat că aceștia au următoarele abordari cu privire la incursiunea emoționalului în viața profesională:
1. Nu te baza pe ce simți, poate să fie eronat.
2. Valideaza deciziile rațional, nu lua deciziile cu „inima” pentru că s-ar putea să greșești grav.
3. Nu arăta ce simți, adoptă o expresie de tip „poker face”. Asta ca să nu ajungi în situația în care să ți se reproșeze că s-a văzut o reacție pe fața ta înainte ca măcar să apuci să zici ceva.
Ei bine, cu raționamentul și cu ceea ce reușim să realizăm ajungem lideri buni. Însă, nu este suficient pentru a fi lideri extraordinari. Ca să ajungi să fii considerat, ca lider, extraordinar, trebuie să te conectezi, să relaționezi cu ceilalți într-un mod autentic. Dar acest lucru nu este posibil dacă nu oferi ceva foarte personal: ascultarea emotionalului și, în plus, energie, timp, valori.
Chiar dacă această „rețetă” nu garantează rezultate în ceea ce privește interacțiunea cu toți colegii sau măcar o apreciere din partea companiei, încercarea este deja un pas înainte în drumul spre a fi un lider extraordinar.
Conștientizează emoția!
Pentru cei care vor să își folosească, pe lângă gândire și practică, și emoțiile ca resursă pentru dezvoltarea profesională, există câteva etape prin care acest lucru se poate întâmpla. Cea mai importantă este conștientizarea felului în care te simți. Cum se numește emoția? Care este sursa ei, de unde a venit? Dacă ai făcut acest pas, poți să decizi cum vrei să reacționezi sau nu la ce se întâmplă cu tine și în jurul tău.
Viktor Frankl scria, în cartea „Omul în căutarea sensului vieții”, că „între stimul și răspuns este un spațiu. În acel spațiu este puterea de a-ți alege răspunsul. În răspunsul tău stă dezvoltarea și libertatea ta”.
Poți să devii un lider extraordinar dacă îți conștientizezi emoțiile și le folosești ca resursă în profesie, în loc să le minimizezi sau să le ignori, pentru că ele nu vor pleca nicăieri. Am vorbit cu Piotr de curând – după experiența aceea a învățat să își asculte emoțiile și să folosească pauza care apare între ce simte și ce decide să facă.
by Ioana Marcu, Business Executive Coach Ascendis
Ioana Marcu este business și executive coach în Ascendis și are mai mult de 20 de ani experiență de leadership local și internațional. În business, a lucrat în arii diverse, atât în zona comercială de customer relations, marketing și sales, în resurse umane, cât și în business outsourcing în Europa. Ioana a făcut parte din echipe executive, a fost în board of directors și a condus echipe de până la 400 de oameni, atât local, cât și international.
Sursă foto arhivă: personală Ioana Marcu, rawpixel.com
