Am început să ne bucurăm de lucrurile simple, aparent uitate, și ducem dorul vieții, pe care în urmă cu două luni și jumătate o numeam normală. Așa am ajuns la concluzia că, comparând cu perioada actuală a restricțiilor, ceea ce noi numeam normal nu era altceva decât inedit.
Mi-e dor să merg la Teatru, la sala Euphorion a Teatrului Național și la spectacolele Galactoria din Sala Studio „Radu Stanca” a Facultății de Litere, unde actorii joacă la nivelul publicului, oferindu-ne o experiență intimă, reală, autentică. Mi-e dor să fiu acolo.
Mi-e dor de ședințele Foto, când străbăteam orașul împreună cu designerii și fotografii sau năvăleam în casele instagramabile ale prietenilor, în căutarea celor mai bune cadre.
Mi-e dor de Dans și de flashmob-urile din Cluj.
Mi-e dor să merg la Lansări de carte, la vernisaje, la expoziții și la târguri, unde prietenii mei expun.
Mi-e dor de Conferințe și de networking-ul de calitate, de care am avut parte în ultimii ani.
Lipsa semnelor de exclamare marchează o îmblânzire a entuziasmului, poate.
Alături de designerul Mirela Grindean, la Drink After Work – Network like a movie star!
Dar, pentru că iubesc ARTA sub toate formele sale, nu pot să nu mă gândesc la cum se manifestă ea în această perioadă. Nu aș vrea să spun „supraviețuiește”, pentru că nu mă refer neapărat la partea financiară, ci la structura de adâncime, la esența artistică, nu la aparența oferită de statutul și beneficiile bănești.
Ce face Artistul, care are nevoie de muze, inspirație, poate anumite intrigi, care să-l provoace să creeze?
Cum percepe el restricțiile?
De unde își extrage resursele, pentru a rămâne autentic?
Așa că, am întrebat 7 ARTIȘTI din 5 domenii cum funcționează pentru ei acest proces în liniaritatea zilelor din izolare, dar și cum s-au adaptat și au reușit să aducă arta din offline în online.
Maria Mihălțan, Georgiana Ciceo, Diana Buluga, Carina Breban și Bogdan Suciu, Andra Hilde Mănescu și Ștefan Zecheru ne-au oferit șansa să pătrundem în lumea lor, descoperind cum își păstrează spiritul artistic și creativitatea în această perioadă.
Artă Digitală: Andra Hilde Mănescu & Ștefan Zecheru/ Zhelios Design Studio
Hilde și Ștefan sunt absolvenți UNArte București și locuiesc în Ploiești, județul Prahova. În urmă cu 2 luni, au lansat oficial un proiect artistic comun, Zhelios Design Studio, inițiat în urmă cu mai bine de un an.
Foto: Alecsandu Ilie
Andra Hilde Mănescu, absolventă a secției de Grafică în cadrul UNArte, spune despre ea că desenează de când se știe, în prezent având titlul de Digital Artist, în el integrându-se o varietate extinsă de stiluri și tehnici prin desen și pictură digitale.
Hilde ne spune că arta conceptuală, suprarealismul și simbolismul îi sunt ancore și influențe majore, îmbinându-le într-un „joc estetic, ce se concentrează aprig pe emoția și complexitatea trăsăturilor umane.”
A transferat pasiunea pentru desen la lumea digitală, deoarece:
„Am constatat că lumea digitală are mai multă varietate și flexibilitate decât modalitățile tradiționale.
Și, deși poate că nu are aparent același efect autentic, încă reușește să exprime ceea ce trebuie să fie interpretat de către observator.”
Mai multe despre portofoliul său puteți descoperi aici.
Foto: Alecsandu Ilie
Ştefan Zecheru este absolvent al Facultății de Arte Decorative și Design, secția Design Industrial, și urmează să își finalizeze proiectul de animație, bazat pe H.P. Lovecraft pentru Dizertație. Ștefan spune că experiența sa Erasmus, din Polonia, l-a propulsat spre extinderea conexiunii artistice cu ceilalți, întorcându-se în tară cu „o nouă perspectivă asupra esteticii vizuale.”
Motivele pentru care a ales artele? Spune că desenul este cea mai bună metodă prin care a avut posibilitatea să își exprime ideile și imaginația. Dar mai importantă este: „Satisfacția după fiecare proiect terminat, fiecare problemă rezolvată și, mai ales, fiecare obiect și concept adus în realitate prin intermediul designului. Designul este artă și designul augmentează lumea în care trăim. Nu există motivație mai bună!”
Mai multe despre Ștefan puteți afla de aici
Foto: Alecsandu Ilie
Hilde: „Privesc arta ca pe o defulare a trăirilor interioare, iar această libertate de exprimare pare a deveni o raritate, în special în condițiile actuale, având urmări mai puțin benefice. Însă, ca oricare altă perioadă istorică nefavorabilă, putem găsi și în această mare tragedie o formă de inspirație.
Izolarea ne aduce o oarecare eliberare de multe din îndatoririle vieții cotidiene, iar pentru creativi poate să fie o nouă formă de inspirație, dar și un nou nivel de concentrare sau pură demență
Astfel, viața în izolare devine un joc al echilibristicii între cele două, o perspectivă nouă și un prilej de evoluție personală. Greu, dar nu imposibil!”
Hilde și Ștefan: „Chiar dacă am lansat ZHELIOS DESIGN în această primăvară, acesta este un concept inițiat înaintea crizei mondiale, deci nu un produs al acesteia. Pentru ca baza proiectului nostru să fie una solidă, munca în echipă și compatibilitatea artistică au fost esențiale.
Am descoperit asta unindu-ne forțele, în urmă cu un an și câteva luni, în primul nostru proiect, un storyboard ilustrat, iar de atunci am continuat să colaborăm. Ne-am confruntat, evident, cu câteva greutăți, având ambii personalități puternice și impulsive, dar tocmai datorită laitmotivului personalităților excentrice am găsit un echilibru, ce a culminat de fiecare dată în calitate. ZHELIOS reprezintă dorința noastră de întemeiere a ceva mai mult.
Pentru viitor, ne-am propus să aducem în echipă mai mulți artiști ce împărtășesc viziunea noastră. Dorim să ne extindem și să ne depășim constant limitările ca artiști și, în primul rând, ca oameni.”
Ștefan: „Bonusul notabil pe care îl aduce adaptarea la online este publicul larg, pe care creația artistică îl poate câstiga, în special în această perioadă. Pandemia oferă o ocazie fără precedent pentru promovarea artei și a creșterii audienței pentru artiști din toate domeniile, bazată pe mass-media care este arhiprezentă în viața cotidiană. Din punct de vedere artistic, platforma online poate fi atât o binecuvântare, cât și un blestem.
Ceea ce se poate pierde este caracterul unic, deoarece opera digitală poate fi reprodusă la infinit, pericolul real fiind plagiatul.
Ca urmări, poate apărea o nevoie mai mare a normelor de siguranță, a regulilor și a restricțiilor, care pot fi în detrimentul creativității și al libertății de exprimare
În condițiile actuale, platformele online au devenit, oarecum, un colac de salvare al exprimării artistice și ceea ce ne rămâne să sperăm este faptul că îl folosim corect.”
***
Dans: Carina Breban & Bogdan Suciu/ CHIC Dance Studio
Carina și Bogdan au fondat Chic Dance Studion, din Cluj-Napoca, din dorința de a transmite mai departe pasiunea pentru dans. Practică dansul sportiv de peste 14 ani, iar împreună au reușit să cucerească importante podiumuri la competiții naționale și internaționale, de mai bine de 6 ani.
Foto: Francisc Photographer
Carina Breban este antrenor al Școlii de dans, este absolventă a Facultății de Arte și Design, din Cluj-Napoca, și a Școlii de antrenori de dans „Mirona”, din Reghin. Este pasionată de dans din copilărie, iar de-a lungul carierei a câștigat premii importante, la competiții din țară și străinătate, care au adus-o și în Lotul Național al României.
Carina ne vorbește despre cum reușește să rămână totuși creativă, în această perioadă: „Copiii devin surprinzător de creativi, atunci când fac ceea ce le place sau când se joacă cu jucăria lor preferată. Mă regăsesc mult în această reacție a lor, atât de naturală. Pentru mine, fiecare zi este asemenea unui dans, pentru că fac ceea ce iubesc. Asemenea celor mici, jucăria mea preferată este acest univers al dansului, iar de cele mai creative momente am parte după clasele online, din această perioadă.
Este minunat să simt energia pozitivă transmisă de cursanți, chiar și din spatele ecranului. Intrăm cu ei într-o lume a dansului, care ne face tuturor mult bine
În această perioadă, este și de datoria noastră să ne adaptăm și să ne aducem aportul în menținerea corpului și a minții, într-un mod cât mai benefic. Astfel, am profitat de această eră a vitezei și a mediului online, pentru a transmite starea noastră pozitivă mai departe!”
Bogdan Suciu este antrenor de dans la Chic Dance Studio și are o vastă experiență în domeniu, dar și o serie de premii și competiții câștigate, care l-au adus în lotul Național al României. De asemenea, este absolvent al Școlii de antrenori de dans „Mirona”, din Reghin, dar și al Facultății de Științe Economice, din Cluj-Napoca. L-am întrebat cum percepe diferența dintre cursanții din spatele ecranului și cei din sala de dans:
„La început, sunt multe semne de întrebare și chiar anumite reticențe, ca în orice nouă activitate. Dar, ținând cont că ne digitalizăm tot mai mult, iar acum într-un mod accelerat, se adaptează tot mai multe persoane!
Primul lucru de care nu dispunem este contactul fizic, care până la urmă este esența dansului și faptul că acesta înseamnă socializare și multă interacțiune. Însă, ne luăm doză de energie pozitivă și fiecare cursant poate să vadă și să audă explicațiile foarte bine și, chiar dacă nu a înțeles ceva, primește un rezumat al lecției.
Partea pozitivă din adaptarea la online poate fi oportunitatea de a ajunge la tot mai mulți cursanți, în același timp!”
Le-am propus să transmită un mesaj de încurajare viitorilor miri, cu care urmau să se întâlnească în sala de dans. Cei doi coregrafi au fost extrem de empatici, deoarece și ei sunt viitori miri și, practic, se află în aceeași situație cu clienții lor:
„Oarecum, și noi suntem în această situație, pentru că am planificat starea civilă pentru vara acestui an, iar nunta pentru iulie 2021. Credem că cel mai potrivit lucru e să avem răbdare și să vedem cum vor evolua lucrurile. Mergem înainte, chiar dacă într-un mod total diferit față de cum ne-am planificat.
Cel puțin, am câștigat timp, timp să învățăm lucruri noi, să investim în noi
De exemplu, viitorii miri s-ar putea gândi la acel dans mult visat și pot să-și aleagă un coregraf, care să-i îndrume chiar online, de acasă. Da, este foarte posibil și chiar eficient! Pe de altă parte, deși de cele mai multe ori când te gândești la o nuntă, îți trece prin minte un eveniment grandios cu mai mulți invitați, e necesar să analizăm care este esența căsătoriei, de ce facem asta și care sunt acele jurăminte.
Nuntă este mult mai mult decât o petrecere cu zeci sau chiar sute de persoane. Totul se va putea adapta, dar esența va rămâne aceeași!”
***
Teatru: Diana Buluga/ Teatrul Național Cluj și Create.Act.Enjoy
Diana Buluga a absolvit Facultatea de Teatru și Film, din Cluj-Napoca, secția Arta Actorului, în anul 2010. Din septembrie 2013, este actriță la Teatrul Național Cluj-Napoca. A pus bazele Asociației Create.Act.Enjoy, este coordonatorul proiectului Terapie prin artă, inițiativă unică la nivel național, dar și a proiectului educațional Luna creativă, dedicat promovării educației non-formale în rândul liceenilor.
Diana ne-a mai oferit un interviu aici.
Actrița nu asociază izolarea neapărat cu ceva toxic: „Știu că pentru artiști, izolarea a venit cu foarte multe schimbări, restricții și confuzie, însă îmi place să cred că perioada de izolare a însemnat și un timp în care să ne analizăm și poate să ne restructurăm muncă sau prioritățile artistice. Cel puțin în cazul meu, s-a întâmplat asta. Mi-a fost mai ușor să-mi dau seama ce proiecte și ce teme de căutare sunt prioritare pentru mine în prezent și în viitorul apropiat.
Foto: Crina Prida – Visual Artist
Apoi, legat de inspirație, e drept că sunt zile mai bune și zile mai proaste, în care ți se pare că nimic nu se leagă. Însă dacă aș fi stat să aștept să mă inunde o anumită stare de spirit să pot crea, nu aș fi făcut nici jumătate din proiectele de până acum. De multe ori, pofta vine mâncând. Sau mai corect spus, testând. Te arunci, chiar dacă ți-e frică sau nu ai sută la sută convingerea că ești pregătit și rămâi deschis la descoperirile și transformările pe care ți le rezervă procesul de lucru.
Am luat îngrădirea dată de izolare ca pe o provocare. Așa s-au născut diferite materiale online, pe care le-am realizat pentru Teatrul Național
Foto: Crina Prida – Visual Artist
Acestea m-au făcut să caut să învăț mai multe despre digital sau ideea de a face o serie de interviuri cu colegii mei actori, care urmează să apară în curând. Așa au apărut la Create.Act.Enjoy, campania de susținere a personalului medical, reîntâlnirile în care stăm la povești cu oameni faini din comunitate, atelierele, ideea unui spectacol online, foarte multe propuneri noi pe care vrem să le testăm anul acesta la Terapie prin Artă și chiar ședințele mult mai eficiente cu echipa internă.” ne spune Diana
Am întrebat-o cum percepe diferența dintre publicul din spatele ecranului și cel din sălile de spectacol, dar și ce se pierde și se câștigă, în online:
„E clar că se pierde emoția schimbului direct, între actor și actor, între actor și spectator, între spectator și spectator. Ca actor, te simți mult mai singur atunci când zici un text în fața unui ecran de telefon sau laptop, decât dacă l-ai spune în fața altor ochi. E un pic mai bine în cazul repetițiilor de grup pentru că ai colegii cu ține, chiar dacă nu fizic. Dar diferența râmâne imensă.
Foto: Ioana Ofelia
Cred că mai inspirat ar fi să căutăm forme noi, care să facă sens în condițiile de acum, decât să încercăm să reproducem în online teatrul, așa cum îl practicăm pe scenă
Ca spectator, am observat că receptionez mai puțin decât aș fi făcut-o într-o sală de spectacole și că îmi pierd mai ușor răbdarea. Apoi, mai intervine disciplină spectatorului, care e cu totul altă. Una e să fii în sală și altă e să te uiți la un spectacol din confortul canapelei tale, cu posibilitatea să-ți verifici notificările de pe telefon oricând, ceva de ronțăit lângă ține sau avantajul de a pune pauză la filmare.
Foto: Ioana Ofelia
Nu zic că toți spectatorii de online fac lucrurile astea, dar simplul fapt că ai libertatea să le faci modifică atenția și receptivitatea. Rămâne, totuși, un câștig. Am conștientizat mai mult ca oricând multitudinea de surse din care poți învăța, te poți inspira sau cu ajutorul cărora te poți relaxa.”
Design de bijuterie: Georgiana Ciceo/ monom
Georgiana Ciceo a absolvit Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, este arhitect, membră a echipei ZAIN – Design Expressions și, începând din 2016 se află în spatele mărcii de bijuterii minimaliste monom, un brand care „creează arhitecturi potențează atât contrastul geometric, cât și organic.” Despre Georgiana Ciceo am mai scris aici.
Foto: Andreea Bogdan
Pentru arhitect, vestea restricțiilor a presupus multe schimbări: „Pentru mine și, implicit pentru monom, această primăvară ar fi fost una plină, din martie până în iunie, 4 luni nebune, deoarece trebuia să fim prezenți la Romanian Jewellery, de la Milano Design Week, iar în mai 2020 urma să fim parte din Romanian Fashion Week.
Practic, eram pregătiți pentru 4 luni haotice, în care am fi fost mereu pe drumuri. Dar a venit luna martie, cu tot ce a adus ea…
În data de 15 am decis ca toată lumea să rămână acasă, urmând ca eu, care și locuiesc aproape de atelier, să preiau întreaga activitate pe perioada următoare, care, în câteva zile, să fie declarată ca pandemie. Evident, toate evenimentele la care urma să luăm parte s-au amânat sau s-au anulat, iar noi am rămas, ca toată lumea, acasă.
Foto: Denisa Coman
Așa am revenit la masa de lucru, iar monom a redevenit, ca la începuturile lui, un <<One Woman Show>>
Așadar, pentru mine nu a fost o izolare liniștită, pe lângă volumul mare de lucru, pentru care sunt și suntem recunoscători comunității noastre, care a fost alături de noi. Au fost și multe angoase, alimentate de situația anormală în care ne aflăm. Chiar recent discutam cu o prietenă despre evoluția noastră și despre felul în care oamenii evoluează mai degrabă în crize și nu în perioade de acalmie și de confort.
Foto: Denisa Coman
În tot acest haos, s-au legat multe sinapse, iar creativitatea mea a crescut!
Avem deja o serie de piese noi pe site și o colecție nouă în lucru pe care sper să o lansăm în următoarele câteva săptămâni. Nu e o perioadă ușoară pentru nimeni și e o situație nouă și anormală pentru fiecare dintre noi. Cel mai important este ce alegi să faci cu timpul și resursele pe care le ai.
Paradoxal, faptul că ne-am mutat cu toții online ne face pe mai prezenți și mai atenți la ceea ce apare în mediul virtual. Și asta ajută informația să ajungă foarte repede la receptori. E mult mai ușor să diseminezi informația, reacțiile din Social Media sunt mai rapide și mai numeroase.
Foto: Denisa Coman
Ceea ce se pierde e felul în care informația ajunge la cei din jur – suntem cu toții limitați în felul în care ne exprimăm, nu mai există interacțiunea umană, directă, comunicarea directă, chestiuni care, indiferent cât de antisocial și introvert ai fi, se adună și se simt.”
***
Design vestimentar: Maria Mihălțan/ POM – Port Originea cu Mine
Maria Mihălțan este absolventă a Universității Tehnice, dar și a Universității ,,Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția Comunicare și Studii Media. Este Art Director POM – Port Originea cu Mine, brandul care își propune să fie primul din România gândit să dea viață unui demers identitar, printr-un produs de îmbrăcăminte sănătos, un brand concentrat pe binele celui ce-l poartă.
Am întrebat-o pe Maria cum reușește să-și păstreze creativitatea în izolare: „Am resimțit perioada aceasta într-un mod aproape bipolar. Cu zile bune, în care m-am bucurat de percepția că timpul a încetinit, că nu mai fug dintr-o parte în alta, că am timp să mă gândesc, dar și cu zile foarte proaste, în care nu mă puteam concentra la nimic.
Motivația a rămas cumva una interioară – gândurile și ideile care vin și se cer transpuse într-o formă sau alta. Apoi, după ce intri în procesul creativ, chiar nu mai contează ce e <<afară>>!
La POM – Port Originea cu Mine a fost, de fapt, o perioadă foarte intensă. Toată echipa a lucrat foarte mult să scoatem un produs de îmbrăcăminte sănătos, la un standard etic și funcțional, pe care l-am gândit și promis.”
Călătoria a început la începutul anului 2018, când Oana Man-Kesselheim și Alexandra Urcan erau în căutarea unui brand de îmbrăcăminte local „care să exprime un ethos al locului frumos vizual, dar departe de simbolurile tradiționale găsite pe piață.” Atunci s-a născut ideea de a lansa un brand de îmbrăcăminte românesc, dar cu „viziune globală, care să ofere o alternativă la produsele de îmbrăcăminte străine.” ne spunea Alexandra într-un interviu acordat anterior:
„POM este despre omul care, asemenea POMului, crește și dă roade – a fi <p>om înseamnă să-ți conștientizezi trecutul, să trăiești prezentul și să-ți generezi viitorul.”
Prima manifestare POM este sub forma unor tricouri cu certificări de sustenabilitate, produse etic, cu grijă față de om și de mediu, peste care este aplicat un design original românesc.
În această perioadă, Maria coordonează, împreună cu Alexandra, colecția creativă pentru 2020: „Am avut privilegiul și șansa de a lucra și de a dezvolta idei creative împreună cu o mână de artiști români extrem de talentați. Abia aștept să le vedeți creațiile pe noile tricouri POM din acest an. În același timp, am lansat o campanie prin care am pus la dispoziția publicului larg cele mai cerute concepte din campania noastră de crowdfunding: tricourile ilustrate care vorbesc.
Când am gândit conceptul Nu-i capăt de lume nu credeam că va fi atât de necesar în aceste vremuri.
Vorbim de un concept care vine să te liniștească atunci când crezi că nu mai este nimic de făcut. Dimpotrivă, există tot timpul un fir de care să te agăți și care să te ajute să mergi mai departe. Indiferent de situația în care te afli, poți să găsești mereu resurse noi pentru a continua.
Un concept desenat în creion de Alexandra Sîntămărian, la a cărui variantă finală am ajuns alături de comunitatea noastră. Tot ce suntem și facem are legătură cu dimensiunea umană, așa că a venit firesc să redirecționăm întregul profit din vânzarea tricourilor către Asociația pentru Relații Comunitare pentru a susține lupta celor din linia întâi.” ne spune Maria.
Am întrebat-o cum a funcționat pentru ea adaptarea completă la online:
„Întrebarea asta îmi aduce aminte de o discuție cu un coleg despre de ce îmi mai trebuie să mă duc prin muzee, dacă le pot descoperi virtual. Ei bine, am avut șansa ca în această perioadă să descopăr câteva virtual. A fost simplu, accesibil, la îndemână și gratis. Dar. Aproape tot timpul e un <<dar>>, nu?
Emoția nu e aceeași și cred că experiența emoției trăite offline va fi foarte greu de înlocuit. În rest, arta, chiar digitalizată, continuă să bucure, să provoace, să captiveze!
***
Scopul acestui articol este de a ne aduce o contribuiție către ARTĂ și de a susține oamenii talentați, pe care îi admirăm.
By Diana Arieșan, editor The Woman Magazine
Surse foto: Alecsandu Ilie, Francisc Photographer, arhivă personală Carina Breban & Bogdan Suciu, Crina Prida – Visual Artist, Ioana Ofelia, Andreea Bogdan, Denisa Coman, eusipom.ro, arhivă personală Maria Mihălțan
Surse video: youtube.com