60 de echipe de liceeni din 20 de județe se confruntă în marea finală „Maratonul pentru Educație Antreprenorială”, cea mai amplă competiție de planuri de afaceri din România 

Joi, 23 mai, la ora 09:30, Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei, București, se va transforma într-un hub fresh pentru 60 de echipe de liceeni calificate la marea finală „Maratonul pentru Educație Antreprenorială”- ediția a II a, competiție de planuri de afaceri, parte a programului național omonim adresat liceenilor și organizat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) în parteneriat cu Ministerul Educației, Universitatea de Vest din Timișoara, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Națională a Antreprenorilor. Programul este susținut de Auchan România (Gold Partner) și Vodafone Business (Brave Partner).

Peste 400 de liceeni câștigători ai primelor trei locuri din semifinalele organizate în 20 județe ale țării și-au antrenat energiile creative pentru a se confrunta în finala competiției care va desemna cel mai bun plan de afaceri. La semifinale au participat cca. 1.000 liceeni, care au fost instruiți pentru a se transforma din pioni în campioni autentici ai antreprenoriatului, grupați în 155 de echipe. Peste 50.000 euro reprezintă valoarea premiilor cumulate care sunt oferite anul acesta, în cadrul maratonului, tinerilor care s-au remarcat prin inovație, spirit de echipă și curaj. În marea finală echipele câștigătoare vor fi onorate cu premii generoase, un impuls vital pentru continuarea parcursului lor antreprenorial: Premiul 1 – 10.000 lei, Premiul 2 – 5.000 lei, Premiul 3 – 2.500 lei. Nu mai puțin de 30 de mențiuni in valoare de 1.500 lei fiecare vor fi acordate pentru a recunoaște și încuraja eforturile tinerilor. În plus, trei premii speciale, cumulând 14.500 de lei, vor fi destinate recunoașterii excelenței în categorii unice, subliniind diversitatea și creativitatea abordărilor antreprenoriale ale tinerilor.

La 35 de ani de democrație, CONAF dă startul „Maratonului pentru Educație Antreprenorială”, cel mai mare concurs de planuri de afaceri din România, o călătorie a liceenilor despre descoperirea de sine, despre curajul de a urma un drum autentic, despre identificarea vocației, îndrumați de profesori și de mentori voluntari, care le oferă un real suport în alegerea viitoarei cariere în care își vor valorifica abilitățile dobândite.

„Este încununarea unui demers la nivelul tuturor regiunilor României, un parcurs prin care nu doar elevii au avut de câștigat, ci și fiecare comunitate antreprenorială implicată. Educația este un schimb în ambele direcții, iar inputurile generației tinere sunt valoroase pentru dezvoltarea economiei la nivelul întregii țări.

Comunitățile locale de antreprenori au reușit o premieră fără precedent în istoria modernă autohtonă și anume o convergență trans-generațională în direcția unei dezvoltări sustenabile printr-un parcurs educațional durabil, bazat pe schimbul de idei, pe modele de bune practici, pe bucuria sintagmei „se poate!”.

Am pus capete de pod în destinele a sute de elevi direct implicați în scrierea și susținerea de proiecte și dacă acestui număr adăugam cele câteva mii de elevi, precum și cei aproape 200 de profesori participanți, avem o dimensiune reală a ceea ce acest la propriu numit maraton, a reușit.” afirmă Cristina Chiriac, președinta CONAF.

Marea finală va fi moderată de Călin IEPURE, expert în public speaking, arta influenței, improvizație, negociere și creșterea vânzărilor. Evenimentul va fi deschis de Cristina CHIRIAC, președinta CONAF și Fondator Flori de Ie. Au fost invitați președintele Senatului României – Nicolae CIUCĂ, prim-ministrul României – Marcel CIOLACU și ministrul Educației – Ligia DECA.

Momentul de inspirație va fi oferit de Virgil IANȚU, prezentator TV.

Juriul etapei naționale este format din antreprenori cu notorietate, vectori ai mediului de business la nivel național, care vor puncta ideea de afaceri, punerea în aplicare, rezultatele prevăzute prin planul de afaceri, lucrul în echipă prin identificarea rolului corect pentru fiecare membru al echipei, precum şi modalitatea de prezentare: Fondatoarea Kids in Business – Nicoleta MUNTEANU, Antreprenorul Real Estate & Urban Regeneration – Tatian DIACONU, Fondatoarea Kasper Development – Daniela KASPER, Fondatorul și Președintele Asociației Școlilor Particulare din România – Christian-Eneil COMȘA, Vicepreședintele ASIROM – Paul ZARZĂRĂ, Owner-ul Beautyone Romania – Olimpiu GALANI, Președintele City Grill – Dragoș PETRESCU, CEO-ul Auchan România – Ionuț ARDELEANU, Fondatoarea Molecule-F, Molecule PR și platforma Business Institute for Creative Industries – Mirela BUCOVICEAN, Secretarul General Auchan România – Vitalie NICULIȚĂ, Directoarea Marketing, Comunicare și CSR EDENRED – Lelia MANCAȘ, Owner-ul EM360GROUP – Adrian MĂNIUȚIU, Președintele Crucii Roşii Române – Camelia ȘUCU, Fondatoarea Mara Mura – Daciana SÂRBU, Directorul Executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) – Alina CREȚU, Fondator și Președinte Adservio – Alexandru HOLICOV, Acționar majoritar Moov Leasing – Bogdan SPEȚEANU, Președinte de Onoare FIHR – Călin ILE, CEO-ul Bucharest Promo Robots – Ana Maria STANCU, Country Director Google România – Ela MORARU, Strategic Partners Lead pe Europa Centrală Microsoft – Alexandru BĂLOI, Fondatoarea ARKEDO – Jacquelin PAVEL, Vicepreședinte pentru dezvoltarea companiei la OMV Petrom Gas & Power – Ionuț Cristian CIUBOTARU, Community Investment specialist ING – Tomina VODARICI, Partenerul fondator & CEO Energynomics – Varinia RADU.

„Asigurarea unei educații de calitate, incluzivă și echitabilă și promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții, pentru toți, definită de Națiunile Unite ca obiectiv principal al dezvoltării la nivelul întregii societăți, a fost punctul de pornire, în urmă cu mai mult de cinci ani când CONAF a semnat Pactul pentru Educație, în parteneriat cu Ministerul Educației și vreau să subliniez încă o dată importanța unei strategii pe termen lung, atât la nivel instituțional, organizațional, cât și individual.

Zeci de antreprenori au mentorat, au educat și și-au pus experiența ca unealtă de șlefuire a visului fiecărui elev.

Rata de ocupare a forței de muncă în rândul proaspeților absolvenți este scăzută și în scădere – 57,7 % față de 79,7 % în UE, procentul abandonului timpuriu al educației și formării profesionale în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani a crescut la 15,6% și este semnificativ peste media UE de 9,6 % și dacă nu ne asumăm, individual, rolul personal în conturarea unei strategii solide care să garanteze accesul tuturor copiilor la o educație adecvată nevoilor viitorului, vom pierde încă un tren în mersul istoriei.”, a declarat Cristina CHIIRAC, președinta CONAF.

În cea de a doua ediție a programului „Maratonul pentru Educație Antreprenorială”, au participat la orele de educație antreprenorială peste 15.000 de elevi din peste 130 de licee din 40 de localități din țară, din județele: Alba, Arad, Argeș, Bihor, Brașov, Brăila, București, Buzău, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Iași, Neamț, Prahova, Satu Mare, Timiș, Tulcea.

Evenimentele au fost moderate de Alexandru AGARICI, trainer și coach de public speaking/prezentation skills prin metoda proprie Expresivitatea Vorbirii; Călin IEPURE, expert în public speaking, arta influenței, improvizație, negociere și creșterea vânzărilor; Nicholas CAȚIANIS, actor, regizor și trainer pentru Adolescenți; Florin MUREȘAN, jurnalist sportiv; Dimitrii BOGOMAZ, actor, regizor și trainer dezvoltare personală; Victor Adrian ȘERBAN, actor al Teatrului Dramatic “Elvira Godeanu”, fondatorul Teatrul Georgia și Tabere Craft; Laura HULUBEI, jurnalist sportiv; Magdalena Popescu, Președintă CONAF Sucursala Vâlcea și Redactor Șef Vocea Vâlcii; Andrei ANDO, Lector Univ. Dr. la Universitatea ”Aurel Vlaicu”; Alexandra PANAIT, fondator Școala Micilor Vedete și Ciprian MORȚI, fondator Stardust Events; Ramona Gabriela NEMEȘ, specialist marketing și PR.

În calitate de membri ai juriului s-au implicat antreprenorii: Fondatoarea Flori de Ie, Președinta CONAF – Cristina CHIRIAC, Vicepreședinta CONAF, Fondatoarea Kids In Business – Nicoleta MUNTEANU, Președinta Asociației Medicale pentru Excelență în Sănătate și Președinta Patronatului Antreprenorilor din Domeniul Medical. fondatoarea E-Teledoc – Dr Adina ALBERTS, CEOul Fast Finance IFN SA, vicepreședinte la FDP-Protagoniști in Educație, Proprietar al Omni Point – Adrian COCORA, fondatorul Clinicile Medici’s Timișoara – Adrian BĂDESCU, directorul firmei de arhitectură UNITH2B Architects, Vicepreședinta CONAF – Hildegard BRANDL, directorul general al Vitas România – Cristian JURMA, antreprenorul Tatian DIACONU, președintele Grupului Eurolines România – Dragoș ANASTASIU, fondatorul EM360 GROUP – Adrian MĂNIUȚIU, fondatoarea Kasper Development – Daniela KASPER, co-fondatoarea Aquatica Experience Grup – Daniela MARIȘCU, fondatoarea Mara Mura – Daciana SÂRBU, co-fondatorul rețelei de cafenele 5 to go – Radu SAVOPOL, co-fondatorul GMP Group – Felix TĂTARU, vicepreședintele CONAF – Corneliu BODEA, vicepreședinta CONAF, membru în Comitetul Executiv Carrefour România – Alina GAMAUF, președintele Grupului Eurolines România, fondator AdWise, antreprenor în serie și business angel – Dragoș ANASTASIU, directorul de marketing, comunicare și CSR EDENRED România – Lelia MANCAȘ, CEOul ALPIN Holding Corporation – Bogdan MICU, fondatorrul Medici’s Timișoara – Adrian BĂDESCU, fondatorul și CEOul Adservio – Alexandru HOLICOV, directorul general Distribuție Energie Electrică România – Mihaela Rodica SUCIU, directorul general Dräxlmaier Satu Mare – Iuliu CADAR, CEOul Argo Security – Florența RĂDUCANU, fondatorul Beauty One România și Beauty One Bulgaria – Olimpiu GALANI, directorul general al International Alexander – Loredana APREUTESE, directorul de marketing, communications & CSR Edenred România – Lelia MANCAȘ, evaluatorul și consultantul de investiții – Sorin POPA, directorul zonal Auchan Cluj – Constantin BUZNEA, directorul de dezvoltare Integrisoft Solutions – Simona ILIE, președintele Sports HUB România și vicepreședintele CEOs ClubsRomânia – Virgil STĂNESCU, directorul Agentiei Banca Transilvania Giurgiu – George POPESCU, directorul Băncii Transilvania Sucursala Craiova – Mihaela OZUNU, directorul Sucursalei Arad – Banca Transilvania, Bogdan ANDRICA, directorul Sucursalei Constanța al Băncii Transilvania – Cristina IONIȚĂ, directorul adjunct Auchan Oradea – Ioana Andreea MUȘET, directorul de Agenție la Banca Transilvania, Sucursala Bihor – Melinda BIRINYI.

În cadrul celor 20 de semifinale participanții au beneficiat de câte un panel vocational, speakerii find: Virgil IANȚU, Andreea MARIN, liderul echipei câștigătoare a ediției anterioare – Mario VLAVIANO, contabilul șef al Portului Romanel – Nicoleta SPIRIDON, directorul regional vânzări al Autonom – Constantin NISTOR, managerul Centrului Cultural Mioveni – Alin CĂLINESCU, fondatorul Asociației YouStars – Cosmin NEACȘU, președintele Consiliului de Administrație TRANSAVIA – Dr. Ing. Ioan POPA, directorul general PEMA Electrotehnic – Laura Marieta MOGA, fondatorul IPEC din Alba Iulia – Cristian COVACIU, directorul Casei de Cultură a Studenților Alba Iulia – Gheorghe BERGHIAN, vicepreședinta CONAF Neamț, membru fondator Eturia – Daniela SHAH, fondatorul Asociației Affordhire – Doru HUȚUȚUI, artistul plastic și membru UAPO – Mihaela SURUGIU, trainerul business și make-up artist – Natalia SHPAK, campionul sătmărean, singurul pilot din lume care a terminat toate cele 20 ediții ale Red Bull Romaniacs – Emanuel GYENES, fondatoarea brand-ului Bloomy – Sabina POR, dr. Florin Ioan BĂLĂNICĂ, actorul Dimitrii BOGOMAZ, sportivul care a obținut aur, argint, dar și un record personal la Festivalul Internațional de Ultramaraton Venice-Italia, reușind să alerge 207,64 km în cursa de 24 de ore – Sorin ANDRICI, soprana pop opera – Iana NOVAC, managerul operațiuni la Genesis Biopartner – Ștefan TUDORIE, fondatoarea blogului “Femeia Secolului XXI” și a revistei de lifestyle Lace Magazine – Loredana MARIN, fondatoarea proiectului Gorjenesc și unul dintre cei mai activi tineri din comunitatea Gorj – Alexia ARDEREANU, fondatorul Life Care – Cristian ONEȚIU, fondatoarea Lyssiotis Services – Vera LYSSIOTIS, fondatorul MBAKids, PARENTX și creatorul Mindset Mastery – Răzvan VASILE, campionul Romaniei cu Astra Giurgiu si al Supercupei cu Universitatea Craiova – Valerică GĂMAN, managera Teatrului Național de Operă și Balet “Oleg Danovski” din Constanța – Daniela VLĂDESCU, directorul de dezvoltare Benvenuti – Adrian CÂZU, jucătorul echipei de polo pe apă CSM Oradea – David BELENYESI.

În program au fost implicați peste 150 de antreprenori și tot atâția dascăli din întreaga țară, precum și reprezentanți ai autorităților publice locale.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

 

Acest eveniment nu ar fi posibil fără susținerea sponsorilor: Nestle, International Alexander, Moov Leasing, Kasper Development, Adservio, Beauty One, Argo Security, EdenRed, Kids in Business, ToPrintToCut, Euro Insol, Cyclon, Moesis by Angelo, SULTAN, Safety Coffee, TEMPO

Parteneri Media: Radio România, AGERPFRES, Capital, Wall Street, Vocea Vâlcii, Financial Intelligence, The Woman, TV Brașov, Ultima oră, Media Consulta, Antena 3 Constanța, Săptămâna Financiară, La pas prin Brașov, Events Max, Energynomics, SpotMedia, Club Antreprenor, Business Mark, 365 Transilvania, Evenimentul Zilei, Revista Cariere, România Pozitivă, BIZ, Curs de Guvernare, Tranzit, EM360, Focus Energetic, City TV Constanța, Business Review, E-Femeia, Mașini Utilaje, Info Financiar, Bizzi Live, Profit TV,Chindia Media, Juridice, Obiectiv Vocea Brăilei, Observator De Timiș, KLARMEDIA – monitorizare media.

Programul este inițiat ca urmare a acordului de Parteneriat – PACTUL PENTRU EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ pentru susținerea și dezvoltarea competențelor antreprenoriale în rândul tinerilor, semnat de CONAF cu Ministerul Educației și Cercetării în anul 2019 și prelungit în anul 2022 pentru încă 4 ani.

MARATONUL pentru EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ este MARCĂ ÎNREGISTRATĂ de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin.

 

Despre CONAF

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă̆ ca urmare a necesitații de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 12 patronate, 20 asociații, 27 sucursale și peste 5.500 de companii, peste 170.000 de angajați.

CONAF organizează̆ evenimente importante pentru societatea românească̆, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale. 

Printre proiectele CONAF, amintim „Pactul pentru Tineri”, „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” „DigitalUP” „Pactul pentru Muncă” – în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială” , ”Romanian Venture Forum” seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, ce au generat pe lângă̆ ecourile în spațiul public, decizii legislative schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și celor mai bune strategii de viitor.

CONSILIUL DIRECTOR CONAF: Cristina Chiriac, Dana Nuță, Anca Damour, Alina Gamauf, Camelia Șucu, Tatian Diaconu, Marius Ghenea, Nicoleta Munteanu, Gabriela Montoiu, Hildegard Brandl, Corneliu Bodea, Amalia Năstase, Viorica Pușcaș.

CONAF organizează dezbaterea publică pentru reducerea abandonului școlar la Brașov

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) organizează joi, 9 mai 2024, la Centrul Cultural Reduta din Brașov, începând cu ora 11:00, dezbaterea publică pentru reducerea abandonului școlar care va marca evenimentul de închidere a celei de-a doua ediții a programului național „Pactul Pentru Tineri” în parteneriat cu Ministerul Educației, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și UNICEF, cu susținerea sponsorului principal OMV Petrom și a partenerului media principal Euronews România. Data de 9 mai este o zi cu conotație, un simbol al păcii și unității europene, care reflectă idealurile de solidaritate și cooperare, inspirând participanții să conlucreze pentru un viitor mai incluziv pentru toți tinerii din România. Evenimentul va fi moderat de Adriana Stoian, jurnalistă Euronews România.

În România, abandonul școlar are o dublă intensitate față de media europeană, fenomen acompaniat de un altul, extrem de îngrijorător: maternitatea juvenilă. Din păcate, situația este alarmantă și în județul Brașov. Precum plăcile tectonice ale unei crize profunde, rata abandonului școlar în județul Brașov cutremură destinele tinerilor. Această rată s-a intensificat dramatic, de la 2,4% în 2019 la 2,8% în 2021 în învățământul primar și gimnazial, și chiar mai accentuat, de la 2,5% în 2019 la 3,8% în 2021 în învățământul primar, conform datelor INS. Așa cum arată datele de la INS, numărul mamelor minore a crescut în același județ de la 686 în 2020 la 702 în 2022. Aceste date sunt ecouri ale unui viitor incert, unde fiecare procent reprezintă un vis nerealizat, o promisiune nefructificată și subliniază nevoia urgentă de acțiuni concrete pentru a stabiliza aceste fisuri care amenință fundația societății.

La dezbatere participă reprezentanți ai autorităților centrale și locale, directori de școli, profesori, părinți, antreprenori, experți în educație și politici sociale, organizații non-guvernamentale, precum și elevi. Au confirmat prezența la eveniment: Mihai GHIGIU – Șef al Cancelariei Prim-ministrului; Ligia DECA – Ministru al Educației; Adrian-Ioan VEȘTEA – Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Attila GYÖRGY – Secretar de Stat la Ministerul Finanțelor; Cătălin VIȘEAN – Secretar de Stat la Ministerul Sănătății; Rareș Petru ACHIRILOAIE – Președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție; Gabriela-Andreea NICA – Secretar General Adjunct la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; Șerban TODORICĂ-CONSTANTIN – Președintele Consiliului Județean Brașov; Mihai-Cătălin VĂSII – Prefectul Brașov; Nicoleta MUNTEANU – Vicepreședinta CONAF; Ovidiu Florin TRIPȘA – Inspector Școlar General ISJ BV; Gabriela ALEXANDRESCU – Head of Marketing & Digital Product OMV Petrom Gas & Power; Amir Al Mousawi – Vicepreședinte al Consiliului Județean al Elevilor Brașov.

Scopul dezbaterii este acela de a crea un cadru de colaborare eficient între toți actorii implicați în prevenirea și combaterea abandonului școlar. Ideile inovatoare și bunele practici vor fi împărtășite și adaptate la specificul comunităților din județul Brașov, astfel încât fiecare tânăr să aibă acces la educație de calitate și la oportunități echitabile de dezvoltare personală și profesională. 

După încheierea celei de-a doua ediții a programului, va fi întocmit un raport tehnic exhaustiv, care va evidenția soluțiile identificate și măsurile propuse pentru reducerea fenomenului de abandon școlar. Acest raport va reprezenta o sinteză a dezbaterilor și a ideilor exprimate în cadrul celor șase dezbateri oferind ministerelor de linie un ghid concret pentru acțiuni viitoare în combaterea abandonului școlar.

Pactul pentru Tineri, prin amploarea sa, a devenit o oglindă a sistemului educațional românesc, un program național care a scos la suprafață vulnerabilitățile României, servind astfel guvernanților și mediului de afaceri nu doar soluții concrete, ci și o lecție de responsabilitate! 

Suntem în plină campanie electorală, cu un război la granița României, și pare că agenda publică este mai plină ca niciodată, dar în același timp mai săracă decât a fost vreodată.

Când vine vorba despre generația de mâine, se vorbește extrem de mult, cu afirmații pompoase, și standarde înalte, inserate în programe de guvernare îndrăznețe, cu orașe verzi, tehnologie avansată și concepte revoluționare, ocolindu-se însă, de multe ori, realitatea crudă. Aproape un sfert din România este „desculță” (24,3% din populație a fost afectată de deprivare materială și socială severă și 6,5 milioane persoane se află în risc major de sărăcie sau excluziune socială). 1 din 10 copii nu are în continuare suficientă mâncare și se duce seara flămând la culcare iar speranța de a trăi mai bine este din ce în ce mai mică.

Departe de a fi ajuns la un final în rezolvarea abandonului școlar, Pactul pentru Tineri a reușit un lucru incredibil: a adus în prim plan problemele grave cauzate de consumul de substanțe interzise, mamele minore, violența, violul și infracționalitatea, atrăgând atenția într-un mod serios și declanșând o serie de dezbateri la nivel național. Dacă pentru a crește un copil este nevoie de tot satul, pentru a reduce abandonul școlar este nevoie de întregul ecosistem! Ratele de abandon școlar prematur pe regiuni sunt relativ constante în ultimii 10 ani peste tot în România, ceea ce arată că intervențiile statului pentru a reduce fenomenul au eșuat și a rămas în puterea societății civile să găsească soluții de ridicare din coada clasamentului european.”, a declarat Cristina Chiriac, președinta CONAF.

Dezbaterea va fi urmată de atelierele situaționale în cadrul cărora elevii, profesorii, psihologii și părinții vor intra în pielea celor afectați de abandon sau aflați în risc de abandon școlar. Această experiență de înțelegere profundă le va permite să elaboreze propuneri inovatoare, destinate să readucă în bănci acei elevi care se confruntă cu situațiile redate în studiile de caz. Toate propunerile rezultate vor fi centralizate și ulterior transmise în cadrul comitetului interministerial pentru a fi analizate, decantate și translatate în modificări legislative în scopul reducerii abandonului școlar.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Pentru mai multe detalii accesați site-ul www.pactulpentrutineri.ro.

 

Despre Pactul pentru Tineri

#PactulPentruTineri este programul național pentru reducerea abandonului școlar, inițiat de CONAF în parteneriat cu Ministerul Educației, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și UNICEF, cu susținerea sponsorului principal OMV Petrom.

Parteneri: Asociația SAMAS, Asociația pentru Valori în Educație, Asociația WeHelp, Asociația Un Pas Spre Educație, Căminul Felix, Asociația Educație și Viitor, Uniunea Studenților din România, Fundația pentru Educație și Vocație, Asociația Părinților Isteți, Asociația Fii Om, World Vision România, Consiliul Național al Elevilor.

Parteneri media: AGERPRES, Antena 3 Constanta, Antena3 Valcea, Profit News TV, Msnews.ro, Realitatea.NET, Capital România, AUTO BILD, BiziLive.tv, CursDeGuvernare.ro, Chindia Media, City Press TV, Clubantreprenor.ro, e-femeia.ro, EM360, Evenimentul Regional al Moldovei, Focus Energetic, Infofinanciar Romania, Televiziunea GRUP IUBIM Brașovul – TV IBv-Channel, La Pas Prin Brașov, Masini si Utilaje pentru Construcții, Revista Biz, Revista CARIERE, Săptămâna Financiară, Transilvania 365, Ultima oră, Vocea Vâlcii, Wall-Street.ro, Revista PSYCHOLOGIES, Energynomics, Transilvania Business, Financial Intelligence, Spot Media, Trafic Media și GOVNET, Fonduri Structurale, Itsy Bitsy.

 

Despre CONAF

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai importantă confederație din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă̆ ca urmare a necesitații de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 12 patronate, 20 asociații, 27 sucursale și peste 5.500 de companii, peste 170.000 de angajați.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească̆, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale. 

Printre proiectele CONAF, amintim „Pactul pentru Tineri”, ”Romanian Venture Forum”, „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” „DigitalUP” „Pactul pentru Muncă” – în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială” și seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, ce au generat pe lângă̆ ecourile în spațiul public, decizii legislative schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și celor mai bune strategii de viitor.

CONSILIUL DIRECTOR CONAF: Cristina Chiriac, președintă; Dana Nuță, prim-vicepreședintă; Anca Damour, vicepreședintă; Alina Gamauf, vicepreședintă; Camelia Șucu, vicepreședintă,; Tatian Diaconu, vicepreședinte; Marius Ghenea, vicepreședinte; Nicoleta Munteanu, vicepreședintă; Gabriela Montoiu, vicepreședintă; Hildegard Brandl, vicepreședintă; Corneliu Bodea, vicepreședinte; Amalia Năstase, vicepreședintă; Viorica Pușcaș, vicepreședintă

Cristina Chiriac, fondatoarea CONAF România: „Un antreprenor trebuie să gândească mereu câteva mișcări înainte”

Cristina Chiriac este antreprenor, fondatoarea Flori de Ie și CONAF România. 

Promovând egalitatea de gen și de șanse, identificând, analizând și căutând soluții pentru problemele mediului de business de la noi din țară, apărând drepturile și interesele antreprenorilor și susținând antreprenoriatul feminin, CONAF a organizat de-a lungul timpului numeroase evenimente, dezbateri publice și inițiative pentru a-și îndeplini misiunea, aceea de a deschide noi orizonturi.

Cristina ne-a făcut o radiografie a mediului de business din România, ne-a vorbit despre cum construim un business sănătos și ce rol poate avea leadershipul feminin în cadrul acestuia și ne-a descris importanța de a fi parte dintr-o asociație de profil și cum își îndeplinește CONAF, zi de zi, misiunea. 

 

Antreprenoriat feminin în România

 

Există o imagine aproape clasică a domeniilor dominate de femei, confirmată de realitatea statistică. Astfel educația, industria textilă, industria ospitalității, turismul, îngrijirea sănătății sau saloanele de înfrumusețare sunt domeniile dominate de femei. În ultimii ani însă economia a creat mai multe oportunități de antreprenoriat pentru femei în sectorul serviciilor și în tehnologia informației. Evident vom găsi mai puține antreprenoare în industriile de producție, petrol și gaze, dominate de bărbați, dar dacă observăm numărul mare de femei cu pregătire academică de specialitate în aceste domenii, nu putem exclude o intensificare a interesului antreprenoarelor de implicare în viitor și în aceste domenii. 

Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (European Institute for Gender Equality — EIGE), înființat la nivelul Uniunii Europene, a elaborat un indice al egalității de gen (IEG). Decalajul de salarizare este poate singurul criteriu pozitiv la care România conduce, într-o tendință pe care unii specialiști o văd declanșată de trecutul comunist, dar ce trebuie să luăm în calcul este o analiză complexă a decalajelor existente între femei și bărbați în șase domenii de bază — muncă, bani, nivel de cunoștințe, timp, putere și sănătate, iar România rămâne pe ultimul loc, cu aproape 60 de puncte din 100, la nivel european. 

Inițiativa antreprenorială feminină trebuie susținută atât pentru diversitate, dar și pentru un echilibru social real.

 

Contribuția stilul de leadership feminin la succesul unei business

 

În esență însăși presupunerea că există un stil de leadership feminin descrie persistența stereotipurilor care separă cele două lumi, cea a femeilor lider de cea a bărbaților. Ideea era că femeile sunt percepute ca fiind mai riguroase, mai organizate și mai puțin dispuse să-și asume riscuri, ca atare ar fi mai puțin ambițioase ca bărbații, dar mai corecte. Însă un studiu care acoperă mai multe țări, publicat de McKinsey, arăta că femeile lider, aflate în funcții de conducere în companii, au reușit să obțină rezultate spectaculoase. 

Veniturile au crescut, profitabilitatea s-a mărit, implicarea angajaților a fost mai mare, în condițiile în care aceștia au arătat fidelitate față de companie.

Femeile lideri reușesc să stimuleze inovarea, deoarece stăpânesc arta de a impulsiona creativitatea, într-un context al logicii afacerii pe care o conduc. Această rigoare face ca obiectivele de afaceri să fie realizate cu respectarea termenelor limită. Un studiu al companiei Deloitte confirmă această idee: șansele unei companii de a fi inovatoare cresc de șase ori dacă are o cultură incluzivă.  

Femeile sunt mai empatice și își susțin echipa, iar această atitudine creează un avantaj în afaceri. În plus, au abilități de comunicare eficiente, excelează în team building, își motivează echipele, care răspund prin loialitate față de companie.  

Și aș mai observa că femeile lider evită jargonul tehnic în comunicarea cu echipa, reușesc să simplifice problemele cu scopul înțelegerii și rezolvării lor și al evitării blocajelor. Pandemia de COVID-19 a spulberat multe stereotipuri privind modelul de lider. Rezistența afacerilor conduse de femei în timpul pandemiei descrie impunerea unui stil de conducere diferit, mai puțin tradițional, mai empatic și mai atent cu problemele angajaților și cu cerințele clienților. În esență femeile lider își construiesc o strategie și o execută eficient, cu echipe motivate și loiale.

 

Misiunea CONAF ÎN 2023

 

Sintetizând, noi la CONAF, ne-am propus să „Deschidem Noi Orizonturi”. Să identificăm, să analizăm problemele mediului antreprenorial românesc și să propunem soluții pentru rezolvarea lor. Evident, ne-am propus să promovăm egalitatea de gen și de șanse pentru susținerea inițiativei private și dezvoltarea ecosistemului de afaceri. Să apărăm drepturile și interesele sociale, economice, financiare, juridice ale antreprenorilor din România în relațiile cu autoritățile publice și pentru dezvoltarea unor rețele de afaceri eficiente. Însă CONAF nu este doar o platformă în care asociațiile profesionale ale femeilor colaborează pentru a-și consolida și extinde expertiza și afacerile. O mare încărcătură emoțională acompaniază colaborarea noastră. Unul dintre citatele mele favorite este cel în care Estée Lauder spune „Nu am visat niciodată la succes – am muncit pentru el”. Împreună, în CONAF femeile lider muncesc pentru succesul în afaceri al tuturor antreprenorilor, încurajează femeile antreprenoare în devenire în noile lor întreprinderi, ajută companiile existente să se extindă, oferindu-le sprijin necesar pentru a-și atinge obiectivele

Pot spune deci că proiectul național „Digital UP. Dezvoltare antreprenorială pentru IMM-uri”, inițiat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) a fost un succes, în sensul că am convins antreprenorii de necesitatea transformării digitale, am identificat problemele lor pe acest traseu și am așezat la aceeași masă  peste 1000 de antreprenori, peste 100 speakeri și specialiști, miniștri, secretari de stat, primari, președinți de consilii județene, autorități locale și autorități centrale. 

Sigur, am schițat reperele misiunii noastre cu gândul la antreprenori, însă realitatea românească ne-a determinat să ne lărgim perspectiva, depășind obiectivele inițiale, când am înțeles că viitorul contează la fel de mult ca prezentul. Am continuat proiectul național „Maratonul pentru Educație Antreprenorială”, în care antreprenorii i-au inițiat pe elevii de liceu în tainele afacerilor. Însă latura sensibilă a antreprenoriatului feminin ne-a făcut să ne implicăm în rezolvarea uneia dintre marile probleme ale viitorului nostru: rata înaltă a abandonului școlar și numărul mare de mame minore, care își întrerup studiile. Am continuat „Pactul pentru Tineri”, un proiect complex inițiat de CONAF și derulat în parteneriat cu asociații neguvernamentale, cu implicarea Guvernului, a mediului privat, a administrației centrale și locale și în colaborare cu UNICEF și Banca Mondială, cu scopul de a evalua și de a analiza fenomenul abandonului școlar, impulsurile care l-au amplificat și strategiile care îl pot elimina.

 

Cum construim un business sănătos

 

N-aș insista asupra tehnicalităților care duc la construirea unei afaceri sănătoase, nici n-aș evalua sintagma „business sănătos” doar în termenii actuali, ai atenției pentru sustenabilitate. Succesul în afaceri este un obiectiv care poate fi cântărit cu măsuri extrem de diferite. 

Putem evalua succesul cu standarde financiare și atunci măsurăm câți bani ne aduce afacerea și ce visuri și nevoi finanțăm cu ei. Putem măsura succesul prin menținerea controlului asupra afacerii, obsesie care însă poate ține departe un business de listarea la bursă. Sau succesul include transmiterea afacerii tale copiilor. Dar uneori o afacere de succes este cea care poate avea obiective morale, valori cum ar fi filantropia, donațiile de caritate sau pentru susținerea culturii. Am fi știut astăzi cine a fost Krikor Zambaccian dacă nu și-ar fi donat colecția de artă? Sau am fi știut cine a fost Jacques Elias, dacă nu ar fi donat spitalul Elias, mai ales că banca a cărui președinte și acționar a fost, Banca Generală Română, a dispărut? 

În funcție de propria definiție a succesului, de obiectivele urmărite, se recalibrează și proiectele de afaceri. Există repere clasice privind stabilirea obiectivelor, cunoașterea domeniului în care deschizi afacerea, înțelegerea contextului economic și evaluarea competiției. 

Succesul însă depinde de intensitatea muncii, de perseverență și de realismul planificării afacerii. 

 

Viziunea asupra unui plan de business

 

Aș face o observație, inspirată de gambitul damei, vedeți, rămân în contextul spațiului antreprenorial feminin. Gambitul damei, o deschidere legendară de șah, documentată pentru prima dată în 1490, are ca obiectiv dominarea centrului tablei de șah. Dar este un avantaj pozițional care se obține cu sacrificii. Dacă analizezi o afacere cu imaginea gambitului damei în minte, înveți două lucruri utile în business: primul că un avantaj apărut din senin poate fi o capcană, nimic nu e gratis, și al doilea că uneori e nevoie de sacrificii pentru a obține un avantaj strategic. Depinde cu ce piese joci, cu cele albe sau cu cele negre. Dar șahul ne mai dă o altă dimensiune a căilor de dezvoltare a unei afaceri. Ca un jucător de șah, un antreprenor trebuie să gândească mereu câteva mișcări înainte. Este de altfel o idee pe care am căutat să o transmitem în proiectul „Digital UP”. Antreprenorii trebuie să înțeleagă și să adopte transformarea digitală, dacă se gândesc la viitorul afacerii. Sigur, acum nu pare o urgență, însă o decizie de afaceri depinde de anticiparea viitorului. Lansarea unei afaceri are nevoie de un plan care să acopere primii doi ani de activitate, însă dezvoltarea ei impune o viziune în timp, iar cât de amplă este imaginea viitorului depinde de obiectivele antreprenorilor. 

 

Susținerea business-urilor prin intermediul asociațiilor de profil

 

Continui în teritoriul anticipării viitorului, care, iată pare dominat de crize, de incertitudini și rămâne imprevizibil și care este dincolo de controlului unui antreprenor. De aceea decizia unui antreprenor de a intra într-o asociație profesională este o modalitate prin care poate înțelege problemele din mediul de afaceri, le poate evalua și rezolva în colaborare cu ceilalți membri. Dar prin activitatea sa în asociațiile patronale poate deveni relevant în mediul de business, poate avea o voce care să transmită avertismente încă nerostite și neauzite oficial. Conferințele CONAF, de pildă, au pus față în față antreprenorii și problemele lor cu autoritățile centrale și locale și cu experții internaționali și astfel, unele probleme și-au găsit soluții. 

De regulă, asociațiile profesionale oferă membrilor instrumentele de care au nevoie pentru afacerile lor și prezintă oportunitățile și provocările care se profilează înainte. 

Apartenența la o asociație profesională te ține la curent cu standardele profesionale din diferite domenii, livrează informații statistice și despre cele mai bune practici în domeniu. Asociațiile profesionale consolidează credibilitatea unor antreprenori și încrederea partenerilor în ei, fie și pentru că au coduri etice care descriu practicile recomandate și acceptate în afacerile domeniului pe care îl acoperă. Nu în ultimul rând, asociațiile însemană networking, esențial pentru obiectivele de afaceri. Crearea de conexiuni este extrem de importantă, iar aderarea la o organizație profesională creează relații cu mediul de afaceri, ajută la lărgirea bazei de clienți și îi conectează pe antreprenori, atât la nivel local, cât și la scară națională.

 

3 sfaturi pentru o tânără care dorește să pășească în lumea antreprenoriatului în România

 

Sintetizând, recomand tinerelor care vor să devină femei de afaceri să aibă încredere în abilitățile lor, deci să deschidă un business într-un domeniu pe care îl stăpânesc conceptual și profesional. Să își planifice atent afacerea, să își gestioneze eficient timpul și resursele.  

Să își asume riscuri și să acționeze rapid, dar să se înconjoare de partenerii și angajații potriviți, în care să aibă încredere și pe care să îi respecte. Va fi un exercițiu răsplătit prin reciprocitate. 

Să investească timp și energie în construirea de relații cu profesioniștii din domeniu, să participe la conferințe și să se alăture organizațiilor profesionale. Și să nu ezite să ceară sfaturi de la oamenii de afaceri întâlniți în cadrul asociațiilor. 

Însă în ciuda sentimentului supraevaluat că instinctul ar fi o cheie a succesului în afacerii, să evite deciziile impulsive. Reamintesc ideea antreprenorului cu mentalitatea unui jucător de șah: „adesea facem mișcări impulsive atunci când o analiză atentă ne respinge planurile. Ne îndrăgostim de planurile noastre și refuzăm să admitem noi dovezi împotriva lor”, avertiza Garry Kasparov, legendarul campion de șah. E valabil și în afaceri. De ce? Am explicat în material și aș vrea să mă asigur că nu e citit pe sărite.

 

Materialul a fost publicat în Ediția Print The Woman 2023, care poate fi comandată aici.

 

Credit foto: Caseta Studio

 

Editori: Crina Ciocian și Mara Rusu

Cristina Chiriac, președintă CONAF: „Impozitul pe cifra de afaceri: o taxă inadecvată, cu accente imorale”

Economiștii îndrăgesc o zicală neatribuită cuiva, dar plină de realism: cifra de afaceri este vanitate, profitul este sănătos, însă fluxul de numerar este realitate. În acest moment în România impozităm vanitatea, iluzia succesului economic, dacă sănătosul profit fie nu există, fie pare prea mic, camuflat prin costuri. Evident rațiunea care a impus impozitarea cifrei de afaceri a companiilor mari și a băncilor este nevoia de a finanța cheltuielile în expansiune ale statului. Însă acest model de impozitare creează prejudicii fiscale companiilor, investitorilor, angajaților, poate frâna economia și are toate șansele să intensifice inflația.

În plus, impozitarea cifrei de afaceri devine o povară fiscală greu de gestionat, iar în cazul farmaciilor, de pildă, este o soluție imorală. De altfel, nici statul nu are certitudinea că trage lozul câștigător atacând cifrele de afaceri cu impozite, deoarece poate da astfel startul unei încetiniri masive și nedorite a economiei și ar putea fi obligat să plătească mai scump împrumuturile de la băncile pe care le suprataxează. În esență, taxarea cifrei de afaceri este un impozit inadecvat. 

Ne îndreptăm spre finalul unui an plin de provocări și incertitudini pentru mediul de afaceri românesc, care așteaptă schița bugetului de stat pentru 2024. Statul și-a construit deja un suport suplimentar pentru a-și finanța cheltuielile prin majorarea poverii fiscale a companiilor. Primele afectate au fost afacerile mici și mijlocii, apoi însă a urmat un val de măsuri excepționale, care presupun impozitarea cifrei de afaceri a companiilor mari și a băncilor. Ca atare companiile care au afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă suma plătită prin impozitul de 16% pe profit este mai mică decât cea rezultată din taxarea globală a afacerii. Băncile vor plăti un impozit suplimentar de 2% din cifra de afaceri. 

Scopul clar al acestor măsuri este alimentarea bugetului statului, afectat de cheltuieli mai mari pentru rambursarea împrumuturilor și tensionat de presiunea creșterii salariilor și a pensiilor într-un excepțional an electoral. 

Va fi atins acest scop fără victime colaterale, sau fiscalitatea agresivă va deteriora afacerile țării și va afecta creșterea economică? 

 

Context economic precar

 

Trebuie să spunem că România nu este singura țară în care guvernele încearcă să acopere deficitele mari provocate de ratele mărite ale dobânzilor și de cheltuielile mai mari, prin taxe excepționale aplicate companiilor și, pe alocuri, băncilor. Ungaria, de pildă, a taxat suplimentar băncile, companiile de asigurări și afacerile farmaceutice încă din 2022, cu scopul de a-și finanța cheltuielile bugetare. Nu putem ignora însă posibilul efect al acestei presiuni fiscale asupra evoluției economiei sale, care are toate șansele să marcheze o recesiune în acest an. 

Impozitarea cifrei de afaceri este o măsură cu un probabil efect psihologic liniștitor exercitat asupra contribuabililor deja excesiv fiscalizați, însă a ignorat efectele distructive pe care le poate avea asupra unei economii care încetinește deja într-un ritm care depășește prognozele celor mai sceptici analiști. 

Este de altfel vestea proastă recent afișată de Institutul de statistică, care anunță o creștere globală a produsului intern brut (PIB) cu 1,1% după trei trimestre în 2023, în timp ce estimarea cea mai pesimistă, dată de analiștii ING Bank, a fost de 1,8%. 

Pentru anul viitor estimările de creștere a economiei transmit și ele semnale de prudență. Analiștii ING prevăd o creștere cu numai 2,8% a economiei românești, cei de la Erste Bank de 3,3%, iar Comisia de Prognoză impune bugetului o estimare de 3,4%. În ecuația bugetară fiecare procent are costurile sale, ceea ce se poate observa deja în acest an, când încetinirea economiei amplifică deficitul. 

Aritmetica bugetară, bazată pe fiscalitate extinsă poate sugera o acoperire satisfăcătoare pentru cheltuielile statului, însă economia unei țări este mișcată în sus sau în jos de evoluția afacerilor sale. 

Iar amplificarea presiunii fiscale asupra companiilor are ca efect inhibarea investițiilor (deși aparent acestea sunt protejate), menținerea unei presiuni inflaționiste și înghețarea salariilor, sau, pe alocuri în zonele cele mai afectate, reducerea personalului. 

 

Victime colaterale

 

Una dintre dilemele economiștilor este răspunsul corect la întrebarea cine suportă povara economică a majorării impozitelor asupra afacerilor: acționarii, prin scăderea randamentelor, consumatorii, prin scumpirea produselor și serviciilor sau angajații, prin înghețarea salariilor și concedieri. Toți acești actori ai economiei vor suporta un adevărat prejudiciu fiscal, rezultat al impozitării excesive, însă cei mai vulnerabili sub povara oricărei taxe sunt angajații și consumatorii. 

Capitalul este mobil și cel mai bun exemplu este eficiența cu care Irlanda a atras afaceri din toată lumea, deoarece acestea pot profita de cota de impozitare a companiilor de numai 12,5%. Firmele mari, care consideră că fiscalitatea românească își menține cu încăpățânare imprevizibilitatea își pot vinde afacerile. 

În acest sens avem deja primele semnale: Ahold Delhaize, care deține lanțul de magazine Mega Image a anunțat că va cumpăra retailerul de produse alimentare Profi Rom Food SRL (Profi) de la MidEuropa. De notat că Profi a afișat pierderi în primele nouă luni ale anului. În acest caz dilema prejudiciului fiscal este destul de clară: retailerul care va fi înghițit de Mega Image are peste 13.700 de angajați și o reducere de personal este previzibilă. Multe magazine ale celor două lanțuri se concurau reciproc, fiind amplasate unele lângă altele, iar menținerea acestora în continuare nu are sens economic. 

Dar suprataxarea companiilor prezintă riscuri majore de relocare a afacerilor din tehnologie, unde impozitul total urcă la 31%, avertizează analiștii de la Delloite. 

Și industria auto, principalul exportator al României, va fi intens afectată de impozitul pe cifra de afaceri, înregistrând o povară fiscală globală estimată de analiștii Deloitte la 30%. Interesant este că această industrie, stâlp al comerțului exterior, este deja afectată de blocajele de aprovizionare cu componente și, dacă ne uităm în datele Ministerului Finanțelor, observăm că afișează pierderi masive în primele nouă luni ale anului. În contextul recesiunii principalului partener comercial, Germania, și al încetinirii economiilor europene, care provoacă o scădere a cererii de importuri de la industria auto din România, ne putem aștepta la efecte negative multiple pentru economie. Pierderile se vor traduce într-un impuls scăzut al acestui domeniu asupra creșterii economice, iar reducerea exporturilor afectează direct deficitul de cont curent al României, acea diferență negativă între valuta care intră în țară și cea care iese din ea. Împreună cu deficitul bugetar, cel al contului curent pune o presiune pe ratingul țării și pe moneda ei. 

 

Un parfum imoral

 

Noile măsuri fiscale vor crește rata efectivă de impozitare a farmaciilor până la 29%, potrivit calculelor analiștilor de la Deloitte. Impozitul pe cifra de afaceri a farmaciilor are însă un parfum imoral, deoarece acestea au deja dificultăţi financiare din cauza amânării plății banilor pentru medicamente compensate sau gratuite. Uneori statul livrează banii cu întârziere mai mare de trei luni pentru aceste medicamente pe care farmaciile le cumpără la un preț și le vând cu 90% mai ieftin. De altfel la începutul anului fiscal 2023 statul avea o datorie de 1,4 miliarde de lei față de farmacii și este aproape imoral să taxezi suplimentar un partener social față de care nu-ți achiți la timp datoriile. 

 

Taxarea băncilor are și un efect de bumerang

 

În sistemul bancar, băncile mici, care au o abilitate mai mică de a gestiona costurile presiunii fiscale vor fi cele mai afectate de taxa suplimentară de 2% pe afaceri. De altfel două bănci au fost deja preluate. Alpha Bank a fuzionat cu Unicredit Bank, iar americanii de la fondul de investiţii J.C. Flowers, au vândut First Bank România italienilor de la Intesa Sanpaolo. 

Însă în cazul băncilor prejudiciul provocat de fiscalitate va fi interesant. La o primă vedere angajații ar putea fi victime colaterale, deoarece băncile vor încerca să reducă din costurile cu personalul. De asemenea, comisioanele asociate diverselor operațiuni bancare s-ar putea majora. 

Însă taxa suplimentară ar putea avea un efect pervers asupra bugetului de stat, deoarece băncile sunt cel mai important finanțator. Este posibil ca băncile să fie dispuse să împrumute statul doar la costuri mai mari, ceea ce deja s-a întâmplat. Băncile și investitorii străini au arătat un interes scăzut pentru ultima licitație a Ministerului Finanțelor pentru titluri de stat scadente în 2038. Finanțele căutau să împrumute 400 milioane de lei, însă băncile și investitorii au licitat doar pentru obligațiuni în valoare de 195 de milioane de lei. În plus investitorii care s-au arătat interesați de plasamente în titlurile de stat respective au cerut randamente mai mari pe care Finanțele nu le-au acceptat. 

Desigur reticența finanțatorilor față de obligațiunile României ar putea izvorî și din incertitudinea privind bugetul de stat pentru anul viitor, care poate prezenta riscuri majore de derapaj al deficitului într-un an electoral în care presiunile de creșteri de salarii sunt mari și majorarea și recalcularea pensiilor poate depăși estimările optimiste ale guvernanților. 

În esență pentru multe companii impozitarea afacerii poate face diferența între supraviețuire și eșec. Impozitarea vânzărilor poate inhiba investițiile, în ciuda portiței fiscale care nu le impozitează. De altfel, companiile mici și mijlocii sunt deja dezavantajate de impozitarea afacerii. În special companiile noi, care au intrat recent în piață sunt descurajate să facă investiții majore deoarece pot înregistra pierderi amplificate și de majorarea dobânzilor, reducerea cererii și reticența băncilor de a finanța afacerile noi. 

În plus România demonstrează încă o dată că fiscalitatea ei este impredictibilă, chiar dacă instituțiile financiare internaționale susțin luarea unor măsuri fiscale excepționale, cu argumentul stabilizării deficitului la o cotă suportabilă. Statele din jurul nostru sunt într-o competiție acerbă pentru investiții străine, mai ales pentru relocarea investițiilor din Asia către Europa. Anul trecut România a atras 69 de proiecte de relocare în 2022, un salt de 86% față de 2021, potrivit sondajului EY European Investment Attractiveness. Polonia rămâne însă destinația favorită, iar Ungaria are probleme rezultate din efervescența cu care a taxat suplimentar afacerile, ceea ce poate fi o lecție ignorată, deocamdată. 

Din păcate impozitarea cifrei de afaceri a companiilor transmite și un mesaj investitorilor care observă piața de la distanță și cântăresc opțiunile de investiții. O companie listată la New York sau la bursa din Londra poate fi descurajată să investească într-o țară în care peisajul fiscal este imprevizibil și incomod, dezavantaj care poate fi fructificat de vecinii noștri cu politici economice mai coerente. 

Este foarte adevărat că efectele măsurilor fiscale pot fi atenuate de speranța atragerii miliardelor de euro din fonduri europene, ceea ce ar relaxa nervozitatea companiilor mari. 

În esență cifra de afaceri dă o imagine a amplitudinii unui business, iar dimensiunea poate da o impresie de forță, cu profilul vanității. Profitul descrie sănătatea unei afaceri, succesul ei. Fluxul de numerar face diferența între eșec și succes, mai ales în viitor. În logica economică, uneori supermarketurile care rulează miliarde pot fi considerate adevărate forțe ale unei economii. Și chiar sunt, pentru că amprenta lor fiscală depășește limitele unui impozit pe profit sau chiar pe vânzări, de vreme ce colectează și virează statului taxa pe valoare adăugată, principala sursă de alimentare a bugetului. Ele însă cheltuiesc mult și au pierderi constante din deteriorarea produselor. Companiile din tehnologia informației au un profil extrem de atractiv pentru piețele bursiere, deoarece, în ultimii ani domină autoritar clasamentele dividendelor, și evoc aici doar Google sau Apple. Farmaciile din România au început anul 2023 cu un flux de numerar din care lipseau 1,4 miliarde de lei, deci realitatea dură a pieței le-a restrâns abilitatea de a afișa profituri pe măsura afacerilor derulate. Iată de ce numerarul e realitatea unei afaceri. Zicala: ”Revenue is vanity, profit is sanity, cash flow is reality” sau „Cifra de afaceri e vanitate, profitul e sănătate și fluxul de numerar e realitate”, sintetizează felul în care o afacere trebuie evaluată, analizată și taxată.

 

Despre CONAF:

 

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă̆ ca urmare a necesitații de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 9 patronate, 19 asociații, 27 sucursale și peste 5.500 de companii, peste 170.000 de angajați.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească̆, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale. 

Printre proiectele CONAF, amintim „Pactul pentru Tineri”, „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” „DigitalUP” „Pactul pentru Muncă” – în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială” și seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, ce au generat pe lângă̆ ecourile în spațiul public, decizii legislative schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și celor mai bune strategii de viitor.

CONSILIUL DIRECTOR CONAF: Cristina Chiriac, Dana Nuță, Anca Damour, Alina Gamauf, Camelia Șucu, Tatian Diaconu, Marius Ghenea, Nicoleta Munteanu, Gabriela Montoiu, Hildegard Brandl, Corneliu Bodea, Amalia Năstase, Viorica Pușcaș.

Peste 100 de antreprenori s-au reunit la conferința națională #ITforENERGY

Peste 100 de antreprenori s-au reunit la conferința națională #ITforENERGY – Zilele Smart Industry – Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe în domeniul IT, organizată de Federația Patronală Petrol și Gaze și Patronatul Femeilor Antreprenor – membru fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), la Aiud (judeţul Alba).

Conferința #ITforENERGY – Zilele Smart Industry a fost o oportunitate pentru cei prezenţi – antreprenori, reprezentanţi ai administraţiei publice şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, preşedinţi de asociaţii şi organizaţii – să dezbată şi să găsească soluţii ale problemelor critice pentru promovarea unei abordări eficiente a digitalizării în România. Aceștia au subliniat importanţa digitalizării ca instrument de dezvoltare durabilă, impactul pozitiv pe care aceasta îl are asupra angajaţilor şi companiilor, precum și importanţa atragerii de fonduri europene în eforturile de digitalizare. 

Digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii a fost o temă amplu dezbătută, în schimbul de idei și bune practici fiind punctată importanţa strategică.

Cristina Chiriac, preşedinta CONAF, moderatorul conferinței, a subliniat că proiectul #ITforENERGY reprezintă un pas semnificativ în eforturile de a sprijini antreprenoriatul și de a promova digitalizarea ca motor în dezvoltarea economică și crearea de valoare adăugată.  „Piața muncii este într-o continuă schimbare și dacă educația antreprenorială în ansamblul ei este o soluție demonstrată, digitalizarea oferă soluții punctuale. Este timpul să acceptăm fenomene majore, cărora Uniunea Europeană le caută soluții. Îmbătrânirea demografică, creșterea mediei de vârstă cu 7 ani în următorii 20, conform Rethink și INS, sunt consecințe grave ale unei natalități scăzute la nivel global. Nu poți activa pe piața muncii, dacă nu deții competențe digitale actualizate continuu. Vârsta medie va fi de 49 de ani în 2050 și asta spune tot. Nu ne mai putem ascunde de internet, de fintech, de soluțiile unei lumi în care nu toți suntem nativi. Transformarea digitală reprezintă un poces continuu, cu obiective flexibile, care se pot adapta, schimba, modifica sau elimina, în funcţie de o multitudine de factori printre care inovaţiile tehnologice, situaţiile de criză, dezvoltarea economică, atât la nivelul inițiativei private, cât și la cel al administrației publice.  Implementarea unor instrumente digitale reduce costurile organizațiilor pe termen lung, iar resursele economisite pot fi investite pentru dezvoltarea companiilor, dar şi pentru dezvoltarea resurselor umane și o să spunem direct, la nivelul individului.”

Deputatul Ion-Alin-Dan Ignat a accentuat necesitatea unei abordări consolidate a digitalizării în serviciile publice, subliniind că aceasta este un element fundamental în creșterea eficienței și îmbunătățirea experienței cetățenilor. „Cea mai importantă componentă când vorbim despre automatizare este digitalizarea instituțiilor publice și a relației instituției cu cetățenii.” 

Primarul municipiului Aiud, Oana Badea, a evidențiat importanța finanțărilor europene în eforturile de digitalizare și a prezentat exemplul aplicației City Alert, care permite cetățenilor din Aiud să transmită problemele întâlnite în oraș către primărie. Aceste sesizări beneficiază de un termen limită pentru rezolvare, contribuind astfel la eficientizarea serviciilor publice locale și la implicarea activă a cetățenilor în procesul de îmbunătățire a comunității lor.

„Administraţia locală din Alba şi mediul de afaceri din judeţ au colaborări de succes care au contribuit la creşterea economică în clasamentul naţional. Digitalizarea este un domeniu care ne preocupă în mod deosebit. Consiliul Judeţean Alba are mai multe proiecte, printre acestea aflându-se şi cel referitor la îmbunătățirea sistemului informatic al instituției, prin accesarea de programe de formare de competențe digitale avansate pentru funcționarii publici, cu scopul de a sprijini digitalizarea serviciilor interne”, a spus Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba.

„Fără o colaborare și o strategie strânsă între cele trei entități – mediul de afaceri, partea de cercetare și administrațiile locale – o comunitate nu se poate dezvolta”, a declarat Ioan Oleleu – vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Marius Poșa, Subsecretar de stat la Ministerul Digitalizării, a transmis: ”Consider că în era digitalizării și a eficienței energetice este esențial să explorăm noi soluții și inovații pentru a îmbunătăți modul în care utilizăm resursele energetice. Prin intermediul tehnologiei putem optimiza procesele industriale, putem dezvolta sisteme inteligente de monitorizare și control al energiei și putem contribui la reducerea amprentei de carbon.”

Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei (CRE), a subliniat importanța conferinței #ITforENERGY- Zilele Smart Industry şi a arătat că schimbul de bune practici şi dezbaterile oferă cadrul necesar pentru explorarea aspectelor cruciale pentru digitalizarea industriilor vitale, precum cea energetică. 

„Sistemul energetic trece printr-o transformare fundamentală. Ne îndepărtăm de sursele de energie bazate pe combustibili fosili pentru a ne adapta schimbărilor climatice. Pentru a face față acestei transformări avem nevoie să schimbăm fundamental modul în care suntem obișnuiți să producem, să distribuim și să folosim energia. Aceasta presupune digitalizare și specialiști”, a explicat Corneliu Bodea.

În intervenţia avută, Tatian Diaconu, antreprenor, a subliniat importanța unei viziuni în direcția unei dezvoltări durabile, a integrării factorului uman în organizații cu o componentă virtuală puternică, dar și despre provocările pe care concepte noi, precum regenerarea urbană, le pun pe masa antreprenorului de astăzi. „Cu toții ne luptăm cu arierate grele, sedimentate în ani de criză și provocări. Presiunea uneori direct financiară nu trebuie lăsată să umbrească viziunea în direcția unei dezvoltări durabile, sustenabile pentru o companie care materializează nu doar dorința de profit, dar și nevoia de implicare într-o comunitate locală sau extinsă. Regenerarea urbană, Green Deal-ul European, dar și mobilitatea forței de muncă sunt concepte care trebuie integrate și implementate trans-sectorial. Proiectele de dezvoltare implică comunitațile de steakholderi și instrumentele de profit se integrează în 2023 printr-o viziune care trebuie tradusă ca anticipare și participare colectivă, pe termen lung.”

La conferinţa #ITforENERGY, desfăşurată la sfârşitul săptămânii, au mai participat Izabella URSALEȘ – Inspector şef Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba, Mihaela SUCIU – Director General DEER, Roxana MIRCEA – Managing Partner REI Grup, Nicoleta MUNTEANU – Fondator Kids in Business, Hildegard BRANDL – Lider al proiectului Antreprenoreşti – Adoptă un Sat şi al Asociaţiei Țară Faină, alţi antreprenori.

Titlu proiect: #ITforENERGY – Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe în domeniul IT pentru angajații IMM 

PROIECTUL ITforENERGY ESTE COFINANȚAT DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN PRIN PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN 2014 – 2020, COD SMIS 142732

Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți 

Obiectivul tematic 8: Promovarea unei ocupări sustenabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă 

Prioritatea de investiții 10.iii: Îmbunătățirea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate grupurile de vârstă într-un cadru formal, non-formal sau informal, actualizarea cunoștințelor, a aptitudinilor și a competențelor forței de muncă și promovarea unor căi de învățare flexibile, inclusiv prin orientare profesională și prin validarea competențelor dobândite 

Obiectivul specific: 3.12.: Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe/ competențe/ aptitudini aferente sectoarelor economice/ domeniilor identificate conform SNC și SNCDI ale angajaților

 

Despre Federația Petrol și Gaze:

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), este înființată în baza Legii Dialogului Social, este reprezentativă la nivelul sectorului de activitate ”Energie, Petrol și Gaze și Minerit Energetic” și prin intermediul companiilor afiliate, reprezintă peste 95% din producția internă de petrol și gaze naturale, sectorul de transport petrol și gaze naturale, furnizare gaze naturale precum și o parte semnificativă din activitățile de rafinare, comercializare și distribuție de produse petroliere din România. 

FPPG susține constant principiile stabilității, predictibilității și competitivității cadrului legislativ aplicabil domeniului energetic din România, precum și responsabilitatea companiilor din sector în ceea ce privește siguranța, sănătatea și securitatea operațiunilor și a personalului.

 

Despre CONAF:

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă̆ ca urmare a necesitații de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 9 patronate, 15 asociații, 27 sucursale și peste 4.000 de companii, peste 170.000 de angajați.

CONAF organizează̆ evenimente importante pentru societatea românească̆, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale. 

Printre proiectele CONAF, amintim „Pactul pentru Tineri”, „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” „DigitalUP” „Pactul pentru Muncă” – în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială” și seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, ce au generat pe lângă̆ ecourile în spațiul public, decizii legislative schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și celor mai bune strategii de viitor.

CONSILIUL DIRECTOR CONAF: Cristina Chiriac, președintă; Dana Nuță, prim-vicepreședintă; Anca Damour, vicepreședintă; Alina Gamauf, vicepreședintă; Camelia Șucu, vicepreședintă,; Tatian Diaconu, vicepreședinte; Marius Ghenea, vicepreședinte; Nicoleta Munteanu, vicepreședintă; Gabriela Montoiu, vicepreședintă; Hildegard Brandl, vicepreședintă; Corneliu Bodea, vicepreședinte; Amalia Năstase, vicepreședintă; Viorica Pușcaș, vicepreședintă

Chiria vs. achiziționarea unui apartament, în contextul actual

Cine intenționează să cumpere o proprietate probabil știe deja că opțiunea de credit ipotecar poate fi o soluție pentru această investiție importantă. Însă dobânzile pentru astfel de credite au crescut considerabil în ultima perioadă, ceea ce a dus la o scădere cu peste 23% a vânzărilor din primele trei luni ale 2023. 

Dobânda medie pentru un credit ipotecar nou a ajuns la 8% în luna martie, dublă comparativ cu nivelul de 4% din decembrie 2021. Această scumpire a creditării poate explica de ce apetitul românilor pentru împrumuturi ipotecare a scăzut, iar ca efect imediat cererea solvabilă este, la rândul ei mai mică, ceea ce duce, inevitabil, la o corecție a prețurilor la imobiliare. 

„Ce trebuie luat cu adevărat în calcul la decizia de cumpărare a unui apartament, nu sunt contracțiile pieței sau inflația anuală, ci mai degrabă retrospectiva ultimilor 15-20 de ani. Este o realitate că investiția într-o locuință nu satisface numai nevoia de proprietate a românilor, dar este și un instrument generator de venit constant și solid, pe termen lung.

Impredictibilitatea este nota dominantă a economiei românești din ultimii 30 de ani și realitatea este că, în comparație cu anii 2000, proprietățile s-au scumpit. Este cale lungă până la alinierea la UE, dar direcția este clară.” a declarat Cristina Pisaltu, președinta Patronatului Agenților Imobiliari din România (PAIR)*.

Reticența în acordarea creditelor și înăsprirea condițiilor de acordare a împrumuturilor face ca majoritatea să ia în calcul opțiunea de închiriere a unei proprietăți. În afară de faptul că nu trebuie să se îngrijoreze cu privire la ratele unui credit, clienții pot alege să locuiască într-o zonă mai bună sau într-o proprietate mai spațioasă, fără să fie nevoiți să facă o investiție majoră. 

Orașele României sunt încă în expansiune și deținătorii de capital au apetență pentru investiții considerate sigure, dar la nivelul populației cu venituri medii, scăderea capacității de a deține propria locuință și în lipsa protecției financiare a băncilor, cheltuielile cu chiria pot deveni factor de decizie în a schimba chiar locul de muncă, alegerea de a părăsi țara în favoarea unor economii mai predictibile, lăsând astfel un gol în piața muncii.

 

Cristina Pisaltu susține că decizia de a închiria sau cumpăra cu credit ipotecar, poate influența fenomene masive din societatea românească, inclusiv migrația, educația și piața muncii în ansamblu:

„Precauția excesivă a băncilor românești, poate evita o criză a sistemului bancar, dar poate împinge economia în recesiune. Dinamica pieței imobiliare include nu doar deținătorii de proprietăți, dar și o multitudine de domenii conexe. 

Proprietar sau chiriaș, poate părea sinonim la nivelul sumelor alocate lunar, dar face o diferență uriașă în predictibilitatea pieței muncii, în presiunea pusă pe sistemul de pensii și chiar pe viitorul familiilor. Chiria poate părea o alternativă într-un stat ai cărui cetățeni beneficiază de protecție socială solidă, însă în contextul actual, sistemul bancar trebuie privit ca un instrument pe termen lung, nu doar ca și colector de dobânzi. Comunitățile de proprietari tind să crească valoarea unui imobil și atât timp cât prețurile nu ating nivelurile europene, consider cumpărarea, o investiție sustenabilă pe termen lung”.

 

La rândul său, Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF** a arătat strânsa corelare între domeniul imobiliar și fluctuațiile economice la nivel global.

„Dinamica pieței imobiliare este un barometru pentru economiile naționale. Fluctuațiile prețurilor reflectă nu doar inflația, dar și trendurile mondiale în ecosistemul bancar și în economia mondială în ansamblu. Investițiile imobiliare pot proteja lichiditățile de inflație, iar tendința de creștere a prețurilor imobiliare în România, pe termen lung, indică o aliniere la nivelul european.

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor arată o populație rezidentă în scădere cu 1,1 milioane locuitori și se impun măsuri corelate la nivel de strategie națională, pentru a stopa fenomenul migrației. 

Conform datelor Eurostat, România este pe ultimul loc în UE când vine vorba despre mărimea locuinței, măsurată după numărul mediu de camere per persoană și trebuie să înțelegem că pe lângă prețul de achiziție și cuantumul ratelor pentru o astfel de investiție, sustenabilitatea pe termen lung atât la achiziționare dar mai ales la construirea imobilelor noi, este crucială”

 

*PAIR – Patronatul Agenților Imobiliari din România este primul patronat dedicat reprezentării intereselor agenților imobiliari, în raport cu autoritățile și mediul antreprenorial autohton. PAIR militează pentru egalitate de gen și crearea unui cadru profesional recunoscut, la cele mai înalte standarde, luptă pentru un ecosistem imobiliar profesionist, bazat pe valori europene și respect și susține dialogul deschis, în scopul de a găsi soluții pentru o dezvoltare de business sustenabilă, cu beneficii directe pentru membrii săi.

PAIR este membru al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin CONAF și al Federației Patronatelor Femeilor Antreprenor – FPFA

 

**Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă că urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 10 patronate, 5 asociații, 24 sucursale și peste 3.700 de companii.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltăm și finalizăm proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale. 

A șasea ediție din cadrului proiectului „Digital Up – Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri” are loc astăzi

A șasea ediție din cadrului proiectului „Digital Up – Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri”, parte a unei serii ce o vom extinde la nivel național în majoritatea județelor din România, va avea loc marți, 23 mai, începând cu ora 10:30, la Timișoara Convention Center din Timișoara

Dezbaterile proiectului Digital UP sunt o platformă de participare, interacțiune, schimb de experiență și cunoștințe între antreprenorii firmelor mici și mijlocii, reprezentanții guvernului și ai autorităților locale, specialiști și experți internaționali și cadre universitare, în domeniul vast al transformării digitale. 

Obiectivul său este de a explora modul în care progresele tehnologice pot fi valorificate pentru a oferi afacerilor un avantaj competitiv și pentru a expune schimbările în comportamentul digital al consumatorilor. 

„Rămân în atmosfera acestor zile, care domină Timișoara, acest oraș european cu o intensitate culturală splendidă, și vă dezvălui o idee, veți vedea, familiară: transformarea digitală este și o schimbare culturală intensă. Succesul transformării digitale, care asigură eficiență și competitivitate, depinde într-o măsură foarte mare de abilitatea antreprenorilor de a înțelege schimbarea și avantajele ei. O cultură digitală este esențială: transformarea digitală și cultura merg mână în mână pe tot traseul afacerii. Transformarea digitală oferă antreprenorilor oportunitatea de a-și asuma riscuri calculate, de a inova, dar ingredientul secret al reușitei este adoptarea unei culturi digitale. Dezbaterile noastre sunt de fapt un prim pas al antreprenorilor în imensa bibliotecă virtuală a culturii digitale.” a spus Cristina Chiriac, președinta CONAF.

Evenimentul va explora o gamă largă de subiecte, inclusiv strategii de adaptare la transformarea digitală, implementarea aplicațiilor, dezvoltarea și consolidarea afacerii în mediul digital. Experți respectați din industria tehnologiei și informației vor vorbi despre rolul critic al tehnologiei în afaceri. Proiectul „Digital Up” rămâne un suport care a generat idei interesante, a conectat antreprenorii și liderii industriei digitale din România și a oferit o platformă pentru analiza scenariilor de adaptare a afacerilor astfel încât acestea să profite de beneficiile inovației digitale

„Fără îndoială toți cei interesați de proiectul Digital Up sunt conștienți că afacerea lor nu poate supraviețui fără adaptarea la noile tehnologii, tendințe și provocări ale societății și economiei din aceste vremuri. Digitalizarea nu mai este doar o opțiune, este o necesitate, nu mai asigură doar un avantaj competitiv, e o strategie de supraviețuire într-o lume în schimbare, într-un mediu economic și social dominat de crize și incertitudini. Misiunea pe care și-a asumă CONAF prin proiectul Digital Up este de a permite tuturor antreprenorilor să cunoască și să accelereze adoptarea noilor tehnologii digitale care răspund provocărilor din lumea reală și stimulează competitivitatea viitoare”, a conchis Cristina Chiriac.

Proiectul „Digital Up. Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri” este inițiat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF)* împreună cu Patronatul Femeilor Antreprenor (PFA), în parteneriat cu Visa, NOD și Wingate Project, susținut de Vodafone Business și moderat de către jurnalistul Alessandra Stoicescu.

Evenimentul va fi deschis de doamna Cristina Chiriac, Președintă CONAF, iar speakerii evenimentului vor fi: domnul Marius Poșa, Subsecretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, domnul Ben-Oni Ardelean, Deputat, domnul Ilian Nistor, Regional Sales Manager, Soho, Vodafone Business, doamna Nicoleta Munteanu, Fondatoare Kids in Business și Vicepreședinta CONAF, domnul Adrian Mariciuc, Director General Adjunct ADR VEST, doamna Claudia Cruceru, Business Development Lead CEE, Visa, domnul Adrian Pășcuță, Director Executiv A.I.M.M.A.I.P.E. Timişoara, domnul Ciprian ABER, Business Solutions Manager NOD, doamna Ligia Ardelean, Operations Head of Data Centers and Hosting Practice, Atos Romania, domnul Cosmin Enache, Prorector UVT, responsabil cu strategia financiară și de digitalizare, doamna Ionela Mitran, Head of Sales – Global Payments, domnul Sabin Totorean, Country Senior Officer Nokia Romania, domnul George Leca,  Cofondator Asociația pentru Valori în Educație, doamna Claudia Stanciu, CEO Algoritm și domnul Cătălin Niță, Director executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze – FPPG.

Printre temele care vor fi abordate în cadrul evenimentului se vor regăsi importanța digitalizării în contextul competitivității europene, educația digitală, fonduri europene, digitalizarea IMM-urilor, granturi pentru IMM-uri, tehnologii digitale, efectele digitalizării asupra pieței muncii,creșterea competențelor  digitale ale angajaților din servicii care lucrează pentru sectorul de energie.

 

*Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 10 patronate, 5 asociații, 24 sucursale și peste 3.200 de companii.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltăm și finalizăm proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale. Printre proiectele noastre, amintim „Pactul pentru Muncă”, în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială”, seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, proiectul național și seria de dezbateri „Pactul pentru Tineri”, ce au generat pe lângă ecourile în spațiul public, decizii legislative și schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, au încercat să găsească soluțiile optime și cele mai bune strategii de viitor.

„Suntem în era în care nu mai putem trăi fără digitalizare” | Cristina Chiriac, președinte CONAF

„Proiectul național „Digital Up – Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri” a pornit de la realitatea că implicarea mediului privat în procesul de transformare digitală a afacerilor românești este esențială, dar, pentru a fi eficient, exercițiul trebuie să asigure colaborarea cu autoritățile guvernamentale, locale, cu industria tehnologiei informației”, a declarat doamna Cristina Chiriac, președinta CONAF*, în deschiderea dezbaterilor de la București. 

Proiectul „Digital Up. Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri” este inițiat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF)* împreună cu Patronatul Femeilor Antreprenor (PFA), în parteneriat cu Visa și Wingate Project, susținut de Vodafone Business și moderat de către Alessandra Stoicescu.

Impactul proiectului Digital Up, după cea de-a patra conferință, se apropie de 900 de reprezentanți ai companiilor românești și peste 80 de speakeri (autorități publice, locale, antreprenori de succes).

Doamna președintă CONAF a punctat faptul că transformarea digitală a IMM-urilor trebuie să depășească un set de bariere plin de complexități și nuanțe, cum ar fi discrepanțele economice, sociale și culturale între oraș și sat, între zone cu dezvoltare diferită.  

„Suntem în era în care nu mai putem trăi fără digitalizare. Există afaceri care au cucerit mapamondul din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social. Cu toate acestea, România pare țara discrepanței, spun „pare”, pentru că îmi doresc să risipim împreună această ambiguitate. Dacă ne uităm la indicele de digitalizare al Uniunii Europene (DESI), aflăm că suntem ultimii în ceea ce privește gradul de digitalizare a economiei și a serviciilor publice.

Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în mediul rural, în România, și cât de mult înțeleg cetățenii români despre importanța bancarizării și care este indicatorul care ne situează cu mai mult de 26% în urma mediei Uniunii Europene, ar trebui să ne spună extrem de mult despre parcursul digital pe care România l-a avut până acum. Sunt primării care nu au un website. În continuare, avem primari care folosesc adresele personale în interesul public. Dacă ar fi să tragem o linie și să spunem cât de mult este prezentă digitalizarea în mediul urban mic, o să vă spun cu tristețe că este aproape deloc sau inexistentă. Sunt sute, zeci de localități în România în care nu există un bancomat.”, a observat Cristina Chiriac, președinta CONAF. 

 „Firmele mici și mijlocii sunt „coloana vertebrală a economiei”, produc jumătate din produsul intern brut cumulat al Uniunii Europene și sunt piloni ai tranziției către o economie sustenabilă și digitală.”, a declarat Excelența Sa, Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România. 

„Aș vrea să amintesc recenta inițiativă „Green Deal Industrial Plan”, un pachet de măsuri anunțate chiar săptămâna trecută, care contribuie la creșterea competitivității economiei, în tranziția verde și digitală, prin simplificarea cadrului legislativ, finanțarea acțiunilor economice necesare și asigurarea unui comerț internațional și deschis în beneficiul tuturor. Contextul în care ne aflăm astăzi este unul de decizie, deși situația este cu siguranță mai bună.”, a observat Excelența Sa, Ramona Chiriac. 

„Economia digitală este una dintre cele șase priorități ale agendei politice a Comisiei Europene, iar o Europă care corespunde erei digitale presupune abilitarea oamenilor cu o generație nouă de tehnologie. Pentru ca piața unică a Uniunii Europene să corespundă acestei ere digitale este necesară eliminarea barierelor de reglementare inutile și trecerea de la piețele naționale individuale la reglementare la nivel de UE. Această piața unică digitală spre care tindem, ar putea contribui cu 415 miliarde de euro la creșterea economică, stimulând locuri de muncă, concurență, investiții și inovare. Această strategie a pieței unice digitale este construită pe trei piloni – accesul, mediul, economia și societatea.”, a conchis Excelența Sa, Ramona Chiriac. 

Principalul motor de transformare digitală nu este statul, ci mediul privat, a declarat domnul Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, într-o intervenție video din sala de ședințe a Guvernului. „Inițiativa, de fapt, vă aparține dumneavoastră, CONAF, mediului privat, companiilor și, desigur, societății civile, ONG-urilor, asociațiilor, celor care promovează transformarea digitală a țării. Știm, conform indicelui DESI că suntem pe ultimul loc prin prisma digitalizării mediului privat, deci abordați o temă actuală și vitală pentru dezvoltarea țării. De asemenea, știm din experiența altor state că Guvernul nu poate să fie singurul care promovează digitalizarea mediului privat. De multe ori, digitalizarea unor servicii private forțează statul să se digitalizeze.”, a spus domnul ministru Sebastian Burduja. 

 

„Noi, astăzi, anunțăm în premieră lansarea aplicației ghișeul.ro, care va putea fi descărcată de fiecare dintre dumneavoastră, care are anumite funcționalități inspirate din aplicații ale unor actori privați. De exemplu, din zona de banking sau din zona de telefonie mobilă. De asemenea, ministerul nostru are în implementare o investiție importantă din PNNR, de 36 milioane de euro, pentru competențe digitale avansate la nivelul IMM-urilor.

Suntem în plină desfășurare cu această investiție și, practic, ea va fi gestionată de mai mulți administratori, care vor avea formatori în zona de blockchain, de internet of things, de inteligență artificială, practic reușind să transmită competențe digitale avansate la nivelul IMM-urilor din România. Vă rog să urmăriți această schemă, să vă implicați și să participați la implementarea ei cu succes. Sigur că sunt și alte programe de digitalizare, vorbim de niște programe de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru dotarea IMM-urilor cu sisteme digitale, cu aplicații digitale și un efort  conjugat al Guvernului României de a promova transformarea digitală a țării și, încă odată, în mod special prin ceea ce dumneavoastră faceți la nivelul sectorului privat românesc.”, a declarat domnul Sebastian Burduja.

 

Adaptarea IMM-urilor la cele mai înalte standarde de performanță în domeniul tehnologiei informației este o preocupare pe agenda Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat domnul ministru Ioan Marcel Boloş

„Lucrăm intens la pregătirea a două apeluri de proiecte. Un apel de proiecte care va fi lansat în curând, denumit „proiecte mici de digitalizare”, ceea ce înseamnă granturi alocate între 20.000 de euro și 100.000 de euro pentru digitalizarea activităților curente și a fluxurilor tehnologice pe care le implementează IMM-urile. Un al doilea apel de proiecte, în parteneriat cu firme din tehnologia informației, prin care să putem să implementăm cu adevărat, să automatizăm și să robotizăm fluxurile de producție de bază pe care IMM-urile le desfășoară.

Fiind preocupați de acest domeniu și știind importanța pe care digitalizarea IMM-urilor pentru ceea e înseamnă competiția acestora la nivel național și european avem o preocupare și suntem alături de IMM-uri în susținerea eforturilor acestora de a-și implementa tehnologiile de digitalizare cele mai avansate și a fi alături de IMM-uri ca să-și poată implementa, cum am menționat, din fonduri externe nerambursabile, proiectele de digitalizare pe care le gândesc.”, a declarat domnul Ioan Marcel Boloș. 

 

„Transformarea digitală este o tendință globală certă, deși România a rămas în urma multor state europene în domeniul adoptării tehnologiei informațiilor, are cel mai ridicat procent de femei active în domeniu.”, a observat domnul Sabin Sărmaș, Președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților.

„Este un procent la care stăm bine și anume, procentul de femei care sunt active în tehnologia informației. Suntem pe locul 2 în Europa și arată direcția în care România merge. Cred că în Europa sau la nivel mondial sunt trei lumi. România este în a treia. Sună destul de dur, dar asta arată datele din toate clasamentele europene sau mondiale.

Pentru că România încă este într-un proces să digitizeze totul, cu atât să sufere o transformare digitală a serviciilor publice sau o transformare digitală a companiilor românești. Apoi există o a doua lume, unde se află țările cu un avans tehnologic destul de bun, țări europene precum Olanda sau Estonia și este o altă lume spre care ar  trebui să ne uităm, e lumea bazată pe a patra revoluție industrială, e Metaverse.”, a spus domnul Sabin Sărmaș. 

„Am fost la Davos anul acesta și credeți-mă că nu mai este vorba despre economie, ai senzația că este un forum de tehnologie. Pentru noi este un semnal de alarmă, că toate marile companii se uită la Metaverse, se uită la blockchain, se uită la AI și știu că o replică a economiei lor va exista în acest Univers.”, a adăugat domnul Sabin Sărmaș.

„Ministerul Finanțelor, „cel mai mare administrator și furnizor de date și de digitalizare în România”, intenționează să-și modernizeze infrastructura digitală.”, a declarat Secretarul de Stat, Mihai Diaconu. 

„Administrăm volume uriașe de date, avem interacțiuni cu probabil aproape toți cetățenii României. Și avem cea mai complexă infrastructură digitală din România, însă recunoaștem că suntem în urmă. Încercăm să reducem decalajul prin dezvoltarea de concepte noi. Am propus Guvernului României conceptul de Centru de Excelență în Tehnologie. Nu am înființat structuri noi, nu am angajat personal nou, ci am folosit personalul existent, dar am făcut-o exact pentru motivul pentru care am venit aici. Avem nevoie de parteneri ca să recuperăm decalajul. Și nu reușim cu pixul în mână, reinventând roata. Durează. Avem inclusiv parteneriate cu state dezvoltate din Europa, cum a fi Danemarca.”, a spus domnul Mihai Diaconu, Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor.

 

Domnul Dragoș Petrescu, Secretar General al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor (HORA) semnalează apariția antreprenorului digital în România, care este conștient că afacerea sa nu poate crește fără digitalizare. 

„Ce se întâmplă anul acesta, în 2023, este un boost de 10 ani concentrați într-un an, în ceea ce înseamnă tehnologia. 2020 a însemnat un pas uriaș, nu numai pentru România, ci pentru toată planeta, în ceea ce privește digitalizarea. Mie mi se pare că România merge pe un drum foarte bun. Cum este România astăzi, este foarte diferită de cum era în 2019, atât ca servicii publice, cât și ca banking, ca orice. România a făcut un progres extraordinar.”, a spus domnul Dragoș Petrescu. 

Florin Valentin Ștefan, Directorul General al Poștei Române, a evocat dimensiunea afacerilor companiei naționale pe care o conduce și necesitatea de a crește profitabilitatea acesteia prin investiții în digitalizare. 

„Compania națională Poșta Română are o cifră de afaceri de 300.000 de milioane de euro, suntem una dintre companiile mari ale țării, avem 8 milioane clienți unici. Avem 23.000 de mii de angajați, iar principalul nostru rol este de servicii financiare. 5% din masa monetară a țării trece prin conturile noastre. În realitate, trebuie să creștem profitabilitatea.

Așa că trebuie să ne mutăm de la un grad de 80% din buget pe salarii la o eficientizare mai mare a resurselor noastre. Trebuie să fim mai profitabili. Investim în tehnologie. Am cumpărat, după 15 ani, server. Mii de calculatoare, mii de scannere, tot ce e nevoie în companie. Miza este ca indiferent ce se întâmplă după ce noi ne terminăm mandatul să creăm un bolovan atât de mare încât nimeni să nu îl mai oprească. Tot ce înseamnă șansa companiei de a merge înainte și a rămâne relevantă pentru societatea românească este aceasta a modernizării și a digitalizării.”, a declarat domnul Valentin Ștefan. 

 

Domnul Florin Vișoiu, National Sales Director la Vodafone Business a avertizat asupra contextului economic actual extrem de complicat și turbulent, care impune schimbări esențiale în afacerile care vor să reziste și să se dezvolte.    

„Lumea în continuă mișcare forțează antreprenorul să se adapteze, să își formeze noi aptitudini. Să fie mai rezilient, să devină mai profitabil, mai productiv, mai eficient. În cadrul unui studiu realizat de Vodafone în mai multe țări europene, am observat că gradul de digitalizare al companiilor este direct proporțional cu succesul pe care acestea îl au, mai ales în contexte dificile.

Cu cât ești mai digitalizat, cu atât vei identifica mai multe oportunități. Noi, la Vodafone, înțelegem provocările și nevoile pe care le au antreprenorii și încercăm să fim un partener de încredere în procesul de digitalizare al companiilor lor. Prin divizia internă, V-Hub, dezvoltăm planuri de digitalizare care să răspundă nevoilor specifice fiecărei afaceri, încercând în același timp să educăm mediul de business asupra beneficiilor pe care le aduce tehnologia.”, a declarat domnul Florin Vișoiu.

Doamna Elena Ungureanu, Visa Country Manager în România, a descris o schimbare a comportamentului consumatorilor români, cu o accentuată preferință pentru plata online, iar antreprenorii trebuie să o analizeze și să-și adapteze afacerile la tehnologia digitală. 

„În ultimii trei ani, comportamentul consumatorului s-a schimbat radical și plățile online au crescut foarte mult. Datele de la Banca Națională menționează faptul că peste 40% din toate tranzacțiile efectuate la comercianți în România sunt efectuate online, iar creșterile, privind tranzacțiile cu cardul sunt foarte mari. În primul semestru din 2022 avem creșteri cu 33%. Suntem o industrie care este privilegiată. În general, nu vezi creșteri de acest gen, pentru că piețele sunt mult mai așezate. Odată cu schimbarea comportamentului consumatorului, IMM-urile au trebuie să se reinventeze. Nu numai să supraviețuiască, ci să își poată crește profitul, în toată această perioadă.”, a spus doamna Elena Ungureanu.

Digitalizarea nu este un proces foarte simplu. Sunt nenumărate bariere, dar, în primul rând, este lipsa de cunoștințe. Spre exemplu, un sondaj pe care l-am făcut anul trecut evidențiază faptul că  jumătate din cei care nu acceptă cardul cred că adoptarea plăților digitale este dificil de implementat. Și ajungem la partea de educație. Practic, informația necesară nu ajunge la clientul țintă. Industria încearcă  în permanență să depășească diverse situații. De exemplu, 24% din totalul consumului populației este pe card. Media europeană este de peste 40%.”, a adăugat doamna Elena Ungureanu.

Domnul Alexandru Băloi, Global Partner Solutions Director la Microsoft România, a descris situația inconfortabilă a poziționării României pe ultimul loc în clasamentul european DESI, (Indicele Economiei și Societății Digitale), dar a observat că această criză ascunde un avantaj, care va putea fi impulsionat de banii europeni destinați domeniului. 

„România este țara extremelor. Suntem pe ultimul loc în DESI, toată lumea știe asta. Deci de aici putem merge doar în sus, nu mai putem merge în jos. Digitalizarea Guvernului atârnă foarte greu, chiar dacă, poate câteodată nu este recunoscut lucrul acesta. În realitate, ca să schimbi ceva, trebuie să accepți. Inclusiv Bulgaria a urcat în top, datorită faptului că Guvernul s-a digitalizat. Ușile se deschid foarte larg și în România.

Avem foarte mulți bani care intră în țară, dar ideea e să reușim să îi folosim cum trebuie. În continuare, sunt antreprenori care se întreabă ce presupune digitalizarea afacerii mele. În momentul acesta, dacă citești ghidul de aderare la digitalizare a IMM-urilor, înțelegi ce înseamnă. De la site, la magazin online, până la sisteme ERP și alte lucruri mai complexe. Această problemă de discutat despre digitalizarea IMM-urilor din România o sa mai dureze cel puțin 10-15 ani, pentru că generația de antreprenori care vine, care azi sunt adolescenți, ei sunt antreprenorii care s-au născut cu tehnologia în mână. Pentru ei nu mai e o dilemă dacă digitalizarea îi ajută sau nu.”, a declarat domnul Alexandru Băloi. 

 

„Am vrut să facem ceva palpabil. Așa am lansat „IT4Energy” împreună, FFPG și Patronatul Femeilor Antreprenor (PFA), parte din CONAF, un proiect pe fonduri europene de creștere a competențelor digitale a angajaților și am ales domeniul energie și management de mediu. Derulăm deja proiectul de câteva luni și ne propunem să educăm angajații.”, a explicat Cătălin Niță, Director Executiv la Federația Patronală de Petrol și Gaze.

 

Doamna Ramona Jurubiță, Country Managing Partner KPMG România, a vorbit despre evaluarea preferințelor clienților, indicator important al perspectivelor unei afaceri.  

„La KPMG, încă dinainte de pandemie, am adus în România o metodologie pentru un studiu  care măsoară excelența în experiența clientului. Îl facem anual, pe o metodologie online, deci avem interacțiune cu un client educat, în ceea ce privește mediul digital și ceea ce a rezultat în anul 2022, în privința experienței clientului, a demonstrat că aceste presiuni pe costuri, inflație, și așa mai departe, a pus foarte mult accent pe cât de repede ajunge să folosească produsul/serviciul respectiv.

Analiza a fost făcută pe sectoarele principale ale economiei și nu este de mirare că cei care au câștigat au fost cei din sectoarele: restaurant, logistică, fast-food, sectorul nealimentar și cel financiar-bancar. Avem trei branduri care au câștigat cele mai multe voturi din partea acestor consumatori.”, a spus doamna Ramona Jurubiță.

Incertitudinea care domină o economie globală confruntată cu tensiuni geopolitice, inflație, dobânzi mărite și problemele lanțului de aprovizionare, va continua și în acest an.În acest context, digitalizarea afacerilor mici și mijlocii nu este o opțiune cu scopul de a obține un avantaj competitiv, este o necesitate și, uneori, o problemă de supraviețuire. Transformarea digitală a IMM-urilor, un impuls al productivității și eficienței, este în acest context necesară pentru a face față incertitudinilor. Cu cât amprenta digitală a firmelor mici și mijlocii este mai mare, cu atât mai mare va fi reziliența și șansele lor de dezvoltare.

Într-un anume sens, IMM-urile sunt piatra de temelie a economiei noastre și, deși nu se află în centrul strategiilor de creștere economică, beneficiază de susținerea unor programe guvernamentale și de oportunitatea utilizării unor sume mari de bani europeni. În esență, proiectul național „Digital Up” nu se rezumă doar la coagularea energiilor și eforturilor  celor mai importanți actori ai scenei economice, autorități, experți și antreprenori vizionari. Ca de obicei, dezbaterea de la București a discutat problemele și soluțiile potențiale care vor influența sectorul IMM-urilor în viitor.”, a concluzionat președinta CONAF.

Speakeri: Cristina CHIRIAC, Președintă CONAF, Ramona CHIRIAC, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Sabin SĂRMAȘ, Președintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, Mihai DIACONU, Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor, Sebastian BURDUJA, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării , Ioan-Marcel BOLOȘ, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Csilla Hegedüs, Secretar de Stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș PETRESCU, Antreprenor, Secretar general al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor (HORA), Florin VIȘOIU, National Sales Director la Vodafone Business, Elena UNGUREANU, Visa Country Manager în România, Alexandru BĂLOI, Global Partner Solutions Director la Microsoft România, Mihnea COSTOIU, Rectorul Universității Politehnice din București, Florin Valentin ȘTEFAN, Directorul General al Poștei Române , Ramona JURUBIȚĂ, Country Managing Partner KPMG România, Marius POȘA, Subsecretar de Stat în ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Florin BOBOC, Managing Partner UnifiedPost, Nicoleta MUNTEANU, fondator Kids in Business, Vicepreședintă CONAF, Dan DOROFTEI, Președintele BFTAS, Bogdan CHIRIPUCI, Manager Politici și Programe pentru Agricultură pentru Clubul Fermierilor Români, Cătălin NIȚĂ, Director Executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze – FPPG, Petru POPA, Fondator Zetta Storage.

Boardul CONAF este format din: Cristina Chiriac, Daniela Nuță, Tatian Diaconu Camelia Șucu, Alina Gamauf, Amalia Năstase, Anca Damour, Alina Paul, Corneliu Bodea, Hildegard Brandl, Gabriela Montoiu, Nicoleta Munteanu, Viorica Pușcaș, Marius Ghenea.

Următorul eveniment va avea loc pe 8 februarie, la Timișoara.

*Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 10 patronate, 5 asociații, 24 sucursale și peste 3.200 de companii.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltăm și finalizăm proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale. Printre proiectele noastre, amintim „Pactul pentru Muncă”, în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială”, seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, proiectul național și seria de dezbateri „Pactul pentru Tineri”, ce au generat pe lângă ecourile în spațiul public, decizii legislative și schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, au încercat să găsească soluțiile optime și cele mai bune strategii de viitor.

Atragerea capitalului de risc, un impuls necesar dezvoltării economiei

Mai sunt doar două zile până la debutul primului forum internațional de venture capital din România! Eveniment ce a stârnit încă de la anunțarea lui un interes deosebit în ecosistemul startup-urilor românești, Romanian Venture Forum este primul forum internațional dedicat pieței de venture capital din România, startup-urilor, fondurilor de investiții și întregului ecosistem antreprenorial românesc. Bucurându-se de prezența a nu mai puțin de 5 fonduri de investiții regionale, peste 250 de startup-uri din domeniul tech și green, aproximativ 600 de antreprenori, evenimentul își va face debutul miercuri, 7 decembrie, la Opera Națională, București. Intrarea este liberă, pe bază de înscriere la: rsvp@conaf.ro.

Fiind un eveniment de mare amploare, ce oferă extrordinare oportunități de dezvoltare la scară globală a business-urilor aflate la început de drum, dinamica și inteligența românească primesc astfel atenția Europei, având alături fonduri de investiții nu doar din România ci și din Austria, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Serbia. Pe lista de participare a celor ce și-au arătat interesul de a ne fi alături, se află invitați de top, unii la prima apariție în evenimente de acest gen, organisme internaționale relevante și reprezentanți ai ministerelor de resort, la cel mai înalt nivel.

„Evoluția economiei românești în contextul imprevizibil și dificil al crizelor actuale, depinde masiv de abilitatea mediului de afaceri de a rezista, de a se reinventa și de a găsi finanțare pentru dezvoltare”, consideră Cristina Chiriac, Președinta ANAA. Problema cea mai acută rămâne finanțarea acestei dezvoltări. Bugetul României are o capacitate limitată de susținere a afacerilor mici și mijlocii. Accesarea banilor europeni este un exercițiu dificil pentru antreprenori și presiunile inflaționiste au scumpit costul creditării și au îngustat accesul la împrumuturi pentru multe afaceri.

,,Pentru startup-uri, atragerea capitalului de risc care asigură fonduri pentru inovare, este o soluție care trebuie introdusă pe agenda dezvoltării. Sursele oarecum tradiționale de finanțare, împrumuturi de la bănci, fonduri guvernamentale, granturi europene, sunt greu accesibile la început de drum, dar nici atragerea investițiilor alternative nu este un exercițiu simplu”, a spus Cristina Chiriac.

,,Ecosistemul de investiții venture capital se dezvolta rapid în România și în regiune, iar Bucureștiul poate deveni un hub regional de investiții pentru companiile cu potențial mare de creștere, în special din zona de IT, dar și din alte sectoare, cum ar fi Clean Tech, Life Sciences sau industriile creative. A devenit astfel oportună organizarea unui prim Venture Forum pentru România la București. Ne bucurăm să vedem că participă nu doar fonduri de investiții și companii din țara noastră, dar și din alte țări din Europa de Sud-Est, iar Catalyst România este unul dintre susținătorii acestui eveniment”, a declarat Marius Ghenea, Managing Partner Catalyst Romania.

În România, capitalul de risc este o industrie embrionară, în expansiune, care, după câteva investiții în startup-uri de anvergură, caută oportunități de plasament cu rentabilitate ridicată.

,,Piața românească oferă acum exact aceste oportunități de investiții cu rentabilitate mare firmelor care au o componentă tehnologică, pregătită să satisfacă, de exemplu, nevoile imense de transformare digitală a firmelor mici și mijlocii. O piață, la rândul ei în expansiune, care caută servicii specializate”, a observat Președinta ANAA.

,,Asociația Națională a Antreprenorilor salută prezența la acest Forum a fondurilor străine de capital de risc, care pot stimula prin investiții atât apariția unor noi lideri de piață, cât și dezvoltarea unei culturi a startup-urilor, care să-și înțeleagă potențialul, să caute soluții alternative de finanțare și să-și rafineze gestionarea transformării ideilor în afaceri”, a declarat doamna Cristina Chiriac.

,,Interesant: crizele au născut și oportunități. De pildă, criza semiconductorilor, apărută în timpul pandemiei de Covid-19, a schimbat tendința de a externaliza (offshoring) producția la distanțe mari, în favoarea transferului în vecinătate (nearshoring). România a intrat pe lista primelor 20 de destinații pentru nearshoring și offshoring într-un clasament (Nearshoring Index) alcătuit de experții de la Savills. Calificarea în indexul vecinătății depinde de legături bune de transport, de existența unor universități puternice, o forță de muncă foarte productivă, de apartenența la Uniunea Europeană, de stabilitatea politică și de o piață a proprietății industriale bine dezvoltate. Mai depinde și de predictibilitate fiscală și legislativă. De aceea, am invitat la Forum și membri ai Guvernului României, pentru a ne asigura că vom lucra împreună la atragerea capitalului pentru finanțarea dezvoltării economiei românești”, a mai spus Cristina Chiriac.

„Dezvoltarea economiei românești a depins masiv de capitalul străin, dar în viitor trebuie să intensifice atragerea investițiilor locale și a fondurilor europene către afacerile mici și mijlocii”, a declarat Horia Manda, Președintele Romanian Private Equity Association (ROPEA).

,,În ultimii 22 de ani, din scurta ei istorie capitalistă post-comunistă, România a realizat o performanță remarcabilă de a crește PIB cu aproximativ 800%, iar acest fapt se datorează în bună măsură investițiilor străine. Cred că în viitor ar trebui să schimbăm paradigma atât la nivelul politicilor publice, cât și la nivelul actorilor privați, pentru a crea un mediu propice creșterii semnificative a investițiilor din resurse locale. ROPEA, asociație non-profit ce reprezintă interesele fondurilor cu capital de risc de tip private equity sau venture capital active în România, susține această idee prin proiectele pe care le promovează. Contextul local și european este definit de o serie de programe multianuale investiționale: PNRR și InvestEU ce reprezintă finanțări publice, disponibile pe o serie de vectori ce vor încuraja dezvoltarea unui mediu antreprenorial, competitivitatea sectorului IMM, inovația și digitalizarea în România. Succesul acestor programe va depinde și de abilitatea mediului privat de a se alătura acestor resurse pentru a le potența. Considerăm că piața de private equity și venture capital ar putea câștiga un impuls important prin implementarea cu succes a Componentei 9 din cadrul PNRR și anume, crearea Fondului de Fonduri de Capital de Risc pentru Redresare (REF), administrat de Fondul European pentru Investiții. Ma aștept ca REF să susțină, prin cele 400 milioane de euro capital alocat și prin resursele private adiționale anticipate, înființarea de noi fonduri cu capital de risc ce vor putea cataliza investiții semnificative în economia României, sprijinind întreprinderile mici și mijlocii, companiile cu capitalizare medie, proiectele de eficiență energetică și energie regenerabilă, creând astfel un ciclu virtuos cu impact economic și social benefic“, a observat Horia Manda.

În acest context favorabil, succesul atragerii finanțării alternative este condiționat de crearea unei culturi a startup-urilor, care trebuie să cunoască oportunitățile, să înțeleagă mecanismele de evaluare ale investitorilor în capitalul de risc și să-și adapteze ideile și afacerile pentru a avea acces la finanțare.

,,Impactul implicării capitalului de risc în viața unui startup este complex, permite crearea unei companii, îi asigură expansiunea și atingerea în timp record a unei valori de piață de neimaginat la începutul colaborării. Un exemplu clasic al acestui impact este Facebook, care s-a lansat în 2004, a atras atenția Accel Partners, un investitor de risc, în 2005. S-a listat la bursă în 2012 cu o evaluare de 100 de miliarde de dolari. În timp, relația dintre startup-uri și investitorii de risc s-a rafinat, însă ea depinde puternic de abilitatea antreprenorilor de a-și evalua ideile, resursele și de a-și crea o viziune clară de dezvoltare”, a adăugat Cristina Chiriac.

Intensificarea atragerii capitalului de risc în ecosistemul startup-rilor românești poate avea și un impact puternic asupra Bursei de la București. În arhitectura unei investiții de capital de risc, ieșirea dintr-o companie de portofoliu de succes se face printr-o ofertă publică inițială (IPO), care necesită o bursă activă, interesată și dezvoltată.

,,Prin prezența la Forum, Bursa de la București arată că privește cu real interes furnizorii de capital de risc care o vor folosi ca mijloc de marcare a profitului investiției. Această colaborare poate fi o șansă a investirii capitalului de risc în afaceri limitate la piața locală sau regională, care nu au anvergura globală necesară listării pe Wall Street”, a mai spus Cristina Chiriac.

Dacă vom reuși să atragem și investițiile alternative, vom avea șansa să depășim crizele actuale și să fructificăm oportunitățile existente în economia europeană, a conchis președinta ANAA.

Romanian Venture Forum este inițiat de Asociatia Nationala a Antreprenorilor (ANAA)*, în parteneriat cu CONAF – Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, susținut de Opera Națională București, Catalyst Romania**, ROPEA***, WINGATE-project și Belgrad Venture Forum, sponsorizat de OMV Petrom și Banca Transilvania.

Evenimentul va fi moderat de către Adrian COJOCARU, jurnalist. Cu mare interes, așteptăm și prezența domnului Nicolae Ionel CIUCĂ, Prim-Ministrul României, ce și-a arătat interesul pentru primul Romanian Venture Forum. Speakerii invitați la eveniment vor fi: Cristina CHIRIAC, Președintă CONAF și ANAA, Doctor în Economie, Antreprenor, Autor, Marius GHENEA, Managing Partner Catalyst Romania, Antreprenor, Angel Investor, Autor, Ramona CHIRIAC, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Sebastian BURDUJA, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Horia MANDA, Președinte ROPEA, Jacques DARCY, Director al Departamentului de Management al Mandatelor la European Investment Fund (EIF), Radu HANGA, Președinte Bursa de Valori București, Camelia DRĂGOI, Senior Mandate Management-Equity EIF, Adrian STĂNCULESCU, Partener, Head of Romania la Abris Capital Partners, Omer TETIK, CEO Banca Transilvania, Andrei PITIȘ, CEO & Fondator VectorWatch, Fondator Simple Capital, Adrian ERIMESCU, Cofondator & CEO Imobiliare.ro & Growceanu Angel Investment, Mircea CĂPĂȚÎNĂ, Cofondator SmartBill.ro, Ana-Maria STANCU, CEO Bucharest Promo Robots, Ionuț Cristian CIUBOTARU, Vicepreședinte OMV PETROM Business Development, , Alexandru BOGDAN, CEO RocaX, , Mălin ȘTEFĂNESCU, Președinte TechAngels, Radu GEORGESCU, Fondator Gecad Ventures, , Dan MIHĂESCU, Founding Partner GapMinder Venture Partners, Alin STANCIU, Partener Catalyst Romania, , Aleksandar BIJELIĆ, Președintele Boardului Serbian Venture Network, Pekka MAKI, Managing Partner 3TS Capital Partners, Peter TANCZOS, Managing Partner EuroVentures, Valeri PETROV, Partener Eleven Ventures, Carmen SEBE, CEO Seedblink, Karol LASOTA, Principal Inovo Capital, Agnes PUSKAS, Lead Poject Manager of Wingate (Hungary), Lotte FROST, Communication Manager, Wingate (Norway), Nicoleta MUNTEANU, Vicepreședintă ANAA (Romania). În plus, ni se vor alătura ca membrii ai juriului în competițiile de pitching: Cristian NEGRUȚIU, Founding Partner Sparking Capital, Antonela DRAGOMIR, Investment Manager Catalyst Romania, Gabriel BIRIȘ, Co-Managing Partner Biriș Goran, Alexandru BURCIU, Partener Fortech Investments/Transylvania Angels Network, Alexandru AGATINEI, CEO HowToWEB, Andrei DUDOIU, Fondator Seedblink.

Parteneri media: Agerpres, WallStreet.ro, E-Femeia, Transilvania Business, Spot Media, Psychologies, Fonduri Structurale, Monitorul de Suceava, The Woman, La Pas prin Brașov, Revista Cariere, Ultima Oră, EM360, RADOR, Money.ro, Young Professionals și Bucowina Plus.

* The National Association of Entrepreneurs (ANAA) is a founding member of the National Confederation for Female Entrepreneurship (CONAF) – the strongest confederation in Romania, that brings together the interests of entrepreneurs, in the European spirit of gender equality and equal opportunities. CONAF was born following the need to create a modern, sustainable and fair entrepreneurial culture, not only for female entrepreneurship, but also for the entire business environment. CONAF has in its composition 2 federations, 10 patronages, 5 associations and over 3,000 companies. ANAA, together with CONAF, organizes important events for e the Romanian society, focused on continuous education and learning, awareness and finding solutions for problems and areas of a wide range of public interest. The association develops and completes national projects with a strong impact, both for society and for the development strategies of central and local authorities.

**Catalyst Romania is one of the leading technology-focused venture capital firms in Romania and targets investments in exceptional, high growth SMEs from Romania and from the region, that are founded by outstanding management teams. Its investees are either proven businesses becoming local leaders or truly innovative global challengers the broader TMT sectors including Technology & Internet (Software, Hardware, Mobile, Ecommerce, etc.), Media & Communications (Digital Media, Operators, etc.) and Technology-Enabled Services (Consumer and Business Services, Healthcare Services, etc.). Catalyst Romania’s two Funds have a total capitalization of over €60 million, the main investors being the European Investment Fund, Banca Transilvania alongside other institutional and private investors. The Catalyst team consists of highly qualified experts, with entrepreneurial and financial background, from several European countries and USA. Catalyst Romania contributes to scaling and development of its portfolio companies through know-how, resources, business partners and co-investors from Europe, America and Asia.

***ROPEA is an independent, non-profit organisation, promoting the interests of the Romanian Private Equity and Venture Capital industry. We collaborate to provide capital, unlock potential, grow businesses and deliver enhanced returns to investors. ROPEA’s mission is to interconnect the Private Equity and Venture Capital community, assist in the development of Private Equity and Venture Capital industries and represent their interests. We also aim to improve the efficiency of the sector by increasing its awareness and widening access to it, proving the positive role of our industry in the Romanian economy.

Reducerea birocrației și extinderea educației sunt vectorii transformării digitale

Ultima ediție din acest an a proiectului „Digital UP: Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri” a avut loc pe 22 noiembrie la Congress Hall Palas, Iași. Conferința a consolidat încrederea antreprenorilor în eficiența unui model de afaceri bazat pe tehnologia digitală cu ajutorul oamenilor de afaceri care și-au descris experiențele personale. Reprezentanții autorităților publice și locale înțeleg că tehnologia digitală are potențialul de a redefini industrii și servicii și sunt pregătiți să susțină mediul de afaceri.

Proiectul „Digital UP: Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri este inițiat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF)* împreună cu Patronatul Femeilor Antreprenor (PFA), susținut de Vodafone Business și moderat de către Alessandra Stoicescu.

Agenda proiectului „Digital UP” a deschis capacități enorme de dialog și colaborare, a pus bazele construirii unui ecosistem în care autoritățile publice și locale, liderii industriei tehnologice și antreprenorii vor trebui să colaboreze îndeaproape pentru a crea lanțuri valorice care să permită IMM-urilor să prospere, a observat Cristina Chiriac, Președinta CONAF.

„Proiectul „Digital UP” este un maraton de forțe și a demonstrat că digitalizarea poate revoluționa economia românească. Acum nu ne putem imagina un viitor fără instrumente digitale. Cred cu tărie că dacă businessurile tradiționale nu se vor adapta noilor instrumente, viitorul lor va fi pus în pericol. Nu pentru că ar face ceva greșit, ci prin inerție, prin neadaptare, businessul lor va fi depășit. Trebuie să transformăm toate aceste avantaje, instrumente digitale, în noi modele de afaceri”, a declarat Cristina Chiriac.

În paralel cu eforturile de consolidare a unei viziuni comune asupra mecanismelor, pârghiilor necesare pentru a spori impactul tehnologiilor digitale asupra afacerilor mici și mijlocii, este nevoie de investiții, a observat Cristina Chiriac, care a transmis participanților și invitația la primul Forum de Venture Capital în România, organizat în data de 7 decembrie, la Opera Română din București, de Asociația Națională a Antreprenorilor (https://anaa.ro/) cu susținerea CONAF și Catalyst România, fondul de capital de risc axat pe tehnologie.

Alfabetizare și utilizare digitală

Înțelegerea impactului digitalizării este esențială, mai ales într-o economie dominată de contraste, a declarat Alexandru Băloi, Global Partner Solutions Director la Microsoft România.    

 „România este pe locul doi în Europa de Est cu cei mai buni ingineri în IT, peste 200.000 de ingineri. Estimăm că în 4-5 ani va fi nevoie de 500.000 de ingineri. În momentul de față, explodează digitalizarea. Explodează programarea. Asta înseamnă că estimăm, între trei și cinci ani, orice SRL din România va avea nevoie în companie de un expert în IT”, a punctat domnul Alexandru Băloi.

Utilizarea tehnologiei digitale este direct proporțională cu gradul de alfabetizare digitală și atât la nivelul funcționarilor, cât și la cel al mediului privat, trebuie intensificată educația digitală, a spus Marius Poșa, Subsecretar de Stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

„Ușor, ușor, scăpăm de dosarul cu șină. Grea este, în schimb, alfabetizarea funcționarului public, dar și în mediul privat avem oameni care se adapează foarte greu. Mai mult decât atât, am observat că am trecut de la dosarul cu șină în modul fizic, la dosarul cu șină în online. Acum, dacă te duci undeva, îți cer documentele scanate. Iar toată povestea asta ține de educația și de transformarea digitală. Trebuie să învățăm ce înseamnă digitizare alături de companii private”, a avertizat domnul Marius Poșa.

Tehnologia digitală este o adevărată revoluție în economie, nu poate fi ratată și are capacitatea de a reduce intensitatea birocrației, consideră Mihai Chirica, Primarul municipiului Iași.

„Este o mare provocare pentru autoritățile locale. Digitalizarea este ireversibilă, deci nu cred că mai există cineva care se îndoiește că digitalizarea va pătrunde în toate sferele de activitate ale omenirii. Digitalizarea, din punctul meu de vedere, trebuie să devină principala formă de combatere a birocrației. Cred că tehnologia a luat-o cu mult înaintea celor care trebuie să o utilizeze. Este ca o mașină cu un motor foarte puternic, pentru care ai nevoie de foarte multă pricepere, îndeletnicire și experiență. Această tehnologie, care ne este pusă din ce în ce mai ușor la dispoziție, pentru că devine din ce în ce mai acesibilă, chiar și din punct de vedere financiar, poate deveni un vehicul foarte puternic pe o stradă pe care nu o stăpânești foarte bine”, a declarat primarul Iașului.

Reziliența în calea șocurilor

„Investițiile în digitalizare sporesc abilitatea companiilor de a rezista în contextul unor șocuri externe, al unor crize suprapuse, care pot schimba peisajul global al afacerilor”, a declarat Florin Vișoiu, National Sales Director la Vodafone Business.

„În cadrul Vodafone, am făcut un studiu, la care au participat peste 1000 de antreprenori, și am încercat să identificăm problemele pentru care antreprenorii au succes sau nu au succes în această perioadă dificilă. Ce am descoperit noi este că gradul de digitalizare influențează capacitatea de reziliență a antreprenorului sau capacitatea de a identifica noi businessuri. Este o concluzie cu care noi rezonăm foarte mult și ne-am propus să depunem cât mai mult efort și să ne implicăm în cât mai multe evenimente care să susțină comunitatea de antreprenori să se digitalizeze. De ce este important să investim în digitalizarea antreprenorilor? Pentru că IMM-urile în România generează jumătate din valoarea economiei și concentrează două treimi din forța de muncă actuală. Este extrem de important să ne implicăm în astfel de proiecte și să sprijinim antreprenorii, să îi informăm, să îi ajutăm să conștientizeze beneficiile digitalizării”, a declarat domnul Florin Vișoiu.

Adrian Răulea, Secretar de Stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a invitat antreprenorii să acceseze fondurile programelor europene de finanțare a proiectelor de digitalizare și a recomandat atenție în pregătirea acestora.

„În ceea ce privește IMM-urile, avem două programe mari care pot finanța această componentă de digitalizare. Vorbim despre Planul Național de Redresare și Reziliență și Planul Operațional de Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare. Cumva, cele două programe se completează și combinate, sunt aproape 3 miliarde de euro disponibili pentru digitalizare. Bineînțeles, și pentru IMM-uri și pentru autorități publice și toți beneficiarii. Avem un cadru în care chiar există bani disponibili pentru componenta de digitalizare și cred că cel mai important este să avem proiecte pregătite, mature, care să fie realizate cu acest sprijin”, a declarat domnul Adrian Răulea.

„Companiile din energie sunt complet adaptate la noile tehnologii, dar există o nevoie acută și constantă de creare a competențelor digitale, iar angajații trebuie instruiți pentru a utiliza tehnologia digitală”, a declarat domnul Cătălin Niță, Executive Director la Federația Patronală Petrol și Gaze.

„Pe lângă digitalizare, este nevoie și de educație, mai ales că nu toți am avut acces la această tehnologie. Proiectul IT for Energy a fost gândit ca o soluție pentru IMM-urile din sectorul energetic și management de mediu pentru creșterea competențelor digitale. Dintr-o nevoie, ne-am dat seama că avem nevoie de o soluție și așa a luat naștere proiectul comun, pe care îl avem alături de Patronatul Femeilor Antreprenor, parte din CONAF, de creștere a competețelor digitale pentru IMM-urile din sectorul de energie și management de mediu”, a declarat Cătălin Niță.

„Semnătura digitală a fluidizat gestionarea proiectelor, dar încă mulți antreprenori consideră că afacerile clasice ar fi mai stabile. Dacă am de semnat niște documente și sunt într-o delegație, intru imediat pe laptop, am semnatura digitală și imediat trimit documentele înapoi la cei care trebuie să le introducă în sistem”, a spus Vasile Daniel Văideanu, Director Executiv Adjunct, OIR PECU regiunea Nord-Est.

Emanuel Guțan, Country Manager Europa Centrală și de Est la ECOLAB România, a descris efectul pozitiv pe care soluțiile digitale îl pot avea asupra afacerilor, uneori depășind așteptările inițiale.

„Ceea ce facem noi se axează pe 4 direcții majore. Ar fi digitalizarea proceselor de vânzare, digitalizarea proceselor de suport tehnic, pe care le oferim partenerilor noștri, digitalizarea producției și digitalizarea proceselor administrative. Toate aceste elemente au început a fi discutate undeva prin 2004. Discutăm despre o perioadă destul de lungă, în care am evoluat și bineînțeles, a existat reticență din partea colegilor și partenerilor în a accepta soluții digitalizate, dar cu mult efort și răbdare cred că se poate face”, a spus domnul Emanuel Guțan.

Revoluția digitală cere calificare digitală profundă

„Este important ca antreprenorii interesați de automatizare sau de roboți să aleagă exact tenologia adecvată afacerii lor”, a declarat doamna Ana Maria Stancu, CEO Bucharest Promo Robots.

„Avem o problemă în zona IMM-urilor care fac vânzări online. Nu toți fac vânzări online. Toată lumea are ceva de vândut. Fie că ești o florărie, fie că ești un hotel. Trebuie să ne folosim foarte mult de canalele de vânzări online atât pentru promovare, cât și pentru a face profit. De aceea, ne-am gândit noi, să venim cu o soluție de digitalizare în care să integrăm tot ecosistemul și am adus marketplace-urile, am adus curierii, SMS-urile, și e-mailurile într-un singur loc”, a declarat Ciprian Cazacu, co-fondator și CEO Easy Sales.

Tranziția către transformarea digitală dispune de fonduri europene, însă birocrația excesivă este un obstacol în accesarea acestora de către antreprenori, a avertizat Roxana Mircea, Fondator Rei International Consulting.

„Avem mulți bani pe masă. România încă mai are bani din 2014-2022. A venit PNRR, unde granturile sunt estimate la 12 miliarde. Vin fondurile structurale, 30 de milioane. Avem anumite programe. În câteva luni, vom avea sesiuni deschise și oamenii trebuie să se pregătească. Trebuie să ne respectăm promisiunile, să nu mai stăm în evaluare 6 luni, 8 luni sau un an. Să ne debirocratizăm”, a declarat doamna Roxana Mircea.

„În esență, pentru a contribui la construirea unui ecosistem în care startup-urile și IMM-urile să prospere, va fi nevoie de intensificarea eforturilor și de acțiuni multiple din partea mediului de afaceri, a autorităților publice și locale și de asemenea, din partea companiilor de top din piață. Dar a devenit clar că transformarea digitală înseamnă mai mult decât tehnologie. Este, de asemenea, o schimbare culturală, în care oamenii, funcționarii, angajații și antreprenorii sunt permanent ajutați să înțeleagă, să accepte și să aplice inteligent instrumentele de lucru ale tehnologiei digitale. Educația este esențială pentru a înțelege, a accepta și a utiliza tehnologia digitală. La Iași, am mai primit o lecție de maximă utilitate: transformarea digitală fără educație riscă să creeze capcane în interiorul exercițiului de digitalizare, cum ar fi menținerea în viață a dosarului cu șină, un simbol al birocrației excesive și inutile”, a conchis doamna Cristina Chriac.

Evenimentul a fost moderat de Alessandra STOICESCU, iar speakerii prezenți la cea de a treia conferință „Digital UP: Dezvoltare Antrenorială pentru IMM-uri” au fost: Cristina CHIRIAC, Președintă CONAF, Mihai CHIRICA, Primarul municipiului Iași, Marius POȘA, Subsecretar de Stat în ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Adrian RĂULEA, Secretar de Stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Florin VIȘOIU, National Sales Director la Vodafone Business, Cătălin NIȚĂ, Executive Director la Federația Patronală Petrol și Gaze, Doina CEPALIS, CEO Te-Rox Prod, Vasile Daniel VĂIDEANU, Director Executiv Adjunct, OIR PECU regiunea Nord-Est, Emanuel GUȚAN, Country Manager Europa Centrală și de Est la ECOLAB România, Raluca RADU, Country Manager Answear România, Alexandru BĂLOI, Global Partner Solutions Director la Microsoft România, Nicoleta MUNTEANU, fondatoare Kids in Business, Vicepreședintă CONAF, Alexandru HOLICOV, fondator și CEO Adservio, Ana Maria STANCU, CEO Bucharest Promo Robots, Ciprian CAZACU, co-fondator și CEO Easy Sales, Roxana MIRCEA, Fondator Rei International Consulting.

*Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 10 patronate, 5 asociații, 24 sucursale și peste 3.200 de companii.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltăm și finalizăm proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale.

Digital UP 0.1 Constanța: o demonstrație pragmatică despre transformarea digitală

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF)* a lansat luni, 12 septembrie, la Constanța, proiectul „Digital UP – Dezvoltarea Antreprenorială pentru IMM-uri”, care a reunit antreprenori români, factori de decizie din administrația centrală și locală, companii multinaționale furnizoare de soluții digitale și specialiști reputați în tehnologia informației.

Un obiectiv esențial al conferinței a fost informarea antreprenorilor locali privind necesitatea transformării digitale a afacerilor, lămurirea unor concepte, informarea privind activitatea autorităților și sprijinul pe care-l pot obține antreprenorii pe traseul digitalizării, a observat Cristina Chiriac, președinta CONAF.

„Când vine vorba să înțelegem conceptul de digitalizare, am observat că avem cu toții noțiuni diferite. Chiar dacă România este codașă la multe categorii, este și de datoria noastră să schimbăm statisticile Uniunii Europene. Astfel, am venit cu această provocare, pentru că am înțeles că acest proces de transformare poate fi un instrument extrem de util, dacă este suficient de bine înțeles. Trebuie să aducem în fața autorităților soluții punctuale pentru o dezvoltare sustenabilă a unui potențial uriaș pe care inteligența românească îl are.” a declarat Cristina Chiriac.

Sabin Sărmaș, președintele Comisiei de IT&C din Camera Deputaților a observat că omenirea trece printr-un proces de tranziție către noua economie, către economia 4.0, către economia digitală, iar în această competiție, economiile mici sau cele în tranziție vor rezista dacă se vor transforma digital.

„Digitalizare înseamnă supraviețuire. Companiile românești au ratat șansa de a se transforma digital ieftin, astăzi IT-iștii sunt extrem de scumpi, dar prețul supraviețuirii trebuie plătit. Cred că avem această șansă: o parte din mecanismele din PNNR care se adresează mediului privat pot fi un bun vehicul de transformare digitală a României. Avem acești experți care știu să digitalizeze companiile non-IT, pentru că ele sunt baza economiei digitale. Nu companiile din IT sunt baza economiei digitale, ci transformarea digitală a companiilor care există deja pe piața din România. Asta înseamnă digitalizare: supraviețuire. Cine nu se transformă digital nu va supraviețui”, a declarat Sabin Sărmaș, președintele Comisiei de IT&c din Camera Deputaților.

Președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, a remarcat necesitatea digitalizării în toate domeniile, a reamintit faptul că sunt fonduri din PNNR care pot finanța digitalizarea și a felicitat conducerea CONAF pentru inițiativa creării proiectului Digital UP.

„Necesitatea digitalizării nu este bine înțeleasă, nici în mediul economic, nici în administrațiile publice și locale. Cred că acum, cu această ocazie, dumneavoastră demonstrați pragmatic ce înseamnă digitalizare. Având atâția oameni cu experiență în domeniu, profesioniști, cred că este un început care va da semnalul că în România acest fenomen de digitalizare va fi introdus în absolut orice zonă, fie ea economică, socială sau politică. Am garanția că acest proiect va fi o reușită deoarece este implementat de CONAF.”, a declarat Mihai Lupu, președintele CJ Constanța.

Marius Poșa, subsecretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a declarat că există încă o nevoie de înțelegere corectă a digitalizării, a avantajelor acesteia atât în mediul privat, cât și în spațiul public și apoi de o colaborare amplă între reprezentanții mediului de afaceri și cei ai administrației.

„Digitalizarea nu se poate face decât într-o simbioză între mediul privat și administrația publică. Puși împreună la masă, acești doi actori pot să dea o soluție, altfel va fi un dialog al surzilor”, a declarat Poșa.

Florin Vișoiu, National Sales Director Vodafone Business, a remarcat inițiativa CONAF de a lansa proiectul Digital UP și răspunsul antreprenorilor locali, care arată interesul pentru transformarea digitală a afacerilor.

„Noi considerăm că implementarea digitalizării ajută antreprenorii spre a atinge obiective de competitivitate, reziliență, identificarea a noi surse de venituri, eficiență și productivitate. E o schimbare de mentalitate, de gândire, este o deschidere pe care antreprenorii trebuie să o îmbrățișeze. Nu este complicat, sursele de finanțare sunt extrem de multe în această perioadă, soluțiile și sursele de informare sunt și ele foarte multe. Îndemn la colaborare, la interacțiune în această călătorie spre digitalizare”, a declarat șeful diviziei de soluții pentru antreprenori a Vodafone.

Alexandru Băloi, director Global Partner Solutions, Microsoft România, a vorbit despre avantajele României în competiția regională, în ciuda unor poziționări modeste în clasamentele care evaluează digitalizarea.

„Cred că acest proiect este un început care va da semnalul că în România transformarea digitală se va extinde în orice domeniu din societate, economie și politică. Noi vedem România ca pe un hub de digitalizare și de inovație în Europa și în lume, pentru că avem capabilități. România trebuie să ajungă să nu mai exporte forță de muncă, să exporte inovație. Digitalizarea și tehnologia vor oferi locuri noi de muncă. E un val în care România poate urca, fiecare să-și asume rolul pe care-l are, dar trebuie să lucrăm în echipă”, a declarat Alexandru Băloi.

Evenimentul a fost moderat de Alessandra Stoicescu, iar speakerii prezenți au fost Sabin Sărmaș, președintele Comisiei IT&C, Camera Deputaților,  Marius Poșa, subsecretar de stat în ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Tudorița Lungu, secretar de stat la ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Mihai Lupu, președintele Consiliului Județean Constanța, Florin Vișoiu, National Sales Director Vodafone Business, Alexandru Băloi, Global Partner Solutions Director Microsoft România, Ana Maria Stancu, CEO Bucharest Promo Robots, Cristian China Birta, fondator Kooperativa 2.0, Nicoleta Munteanu, vicepreședintă CONAF și fondator Kids in Business,  Ionuț Cristian Ciubotaru, vicepreședinte business development OMV, Cristian Covaciu, administrator IPEC, Bianca Muntean, Co-Founder Transilvania Digital Innovation Hub, Daniela Cireașă, fondator Netspace, președintă CONAF Brăila, Alexandru Cartoafă, fondator Juridiq și  Irina Zamfir, chief revenue officer EasySales.

După Constanța, proiectul va ajunge pe 19 octombrie la Brașov și pe 2 noiembrie la Iași.

„Digital UP – Dezvoltarea Antreprenorială pentru IMM-uri” reprezintă un proiect național inițiat de CONAF și susținut de Vodafone Business.

Parteneri media: AGERPRES, Alo, Iași, Antena 3 Constanța, Antena 3 Vâlcea, Autobild, BiziLive, Capital.ro, Curs de Guvernare, Chindia Media, City Press Constanța, Club Antreprenor, E-Femeia, EM360, Evenimentul Regional al Moldovei, Focus Energetic, Gold FM, Iași TV Life, Infofinanciar, Iubim Brașovul, La pas prin Brașov, Litoral TV, Mașini și Utilaje, Obiectiv Vocea Brăilei, Profit TV, Radio Hit Iași, Realitatea.net, Revista Biz, Revista Cariere, Săptămâna Financiară, TeLeM Iași, Transilvania 365, Ultima Oră, ViaCluj TV, Vocea Vâlcii, Wall-street-ro, Psychologies, Energynomics, Transilvania Business, Financial Intelligence, Radio România Actualități, Radio România Brașov, Radio România Iași, Radio România Constanța  și Govnet.

*Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 10 patronate, 5 asociații, 19 sucursale și peste 3.000 de companii.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltăm și finalizăm proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale.

Printre proiectele noastre, amintim „Pactul pentru Muncă”, în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială” și seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, ce au generat pe lângă ecourile în spațiul public, decizii legislative și schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, au încercat să găsească  soluțiile optime și cele mai bune strategii de viitor.

Promovarea pe scară largă a evenimentului și implicit a partenerilor noștri, atât pe canalele mass-media, în cadrul evenimentului cât și în comunitatea de business, va genera un plus valoare semnificativ pentru toate părțile implicate. De-a lungul timpului, evenimentele organizate de CONAF au avut un impact mediatic foarte mare. Cele peste 40 de comunicate de presă transmise, cele 1150 de preluări în mass media doar în 2021 și cele câteva zeci de speakeri prezenți în proiectele noastre naționale, arată atenția sporită pe care am acordat-o agendei publice, transmițând punctele noastre de vedere.

„Responsabilitatea socială ține de noi toți, nu reprezintă un trend”|Cristina Chiriac, fondator Conaf România și Flori de Ie

Cristina Chiriac este antreprenor, ambasador, mentor și fondator Flori de Ie și Conaf România.

Fire curajoasă și perseverentă, Cristina a reușit să bună bazele primei confederații din România care sprijină antreprenoriatul feminin care acționează pentru apărarea drepturilor și intereselor sociale ale antreprenorilor din România în relațiile cu autoritățile publice și pentru dezvoltarea unor rețele de afaceri eficiente.

De asemenea, prin brandul său Flori de Ie, un brand care a luat naștere din iubire față de țară, de tradiție, cultură și iubire de frumos, Cristina dorește să insufle tinerilor autenticitatea, simplitatea și frumosul românesc, cum un aspect care ţine de trecut, ocupă un loc atât de important în prezent.

La un simplu search pe Google al numelui tău te găsim ca antreprenor, președinte de asociație, ambasador și mentor. Cum este Cristina pentru cei care nu te cunosc personal, dincolo de ce se vede-n online?

Sincer, nu sunt o altă persoană decât cea care apare la emisiuni TV sau în mediul online, nu se ascunde niciun alt om în spatele Cristinei Chiriac; sunt aceeași persoană de la televizor, de pe Instagram, de la birou, de acasă, președintă CONAF, antreprenor, ambasador sau mentor.

Pentru mine, ceea ce fac e realitatea cotidiană, nu mi-am pus întrebarea „cum m-aș descrie?” Cred că așa:curajoasă, de neoprit, perseverentă, emoțională (cu bune și cu rele), cu mintea și sufletul pline de întrebări fără răspuns sau în căutarea raspunsului corect! Îmi place să mă opresc și să zâmbesc atunci când simt că nu mai pot pentru ca apoi să constat că mai pot puțin!

Ce reprezintă CONAF? Care este povestea confederației?

La trei ani de la înființare, povestea CONAF este una care pentru mulți antreprenori reprezintă o speranță că dialogul dintre mediul privat și autorități se bazează pe principii clare și transparente, că vocea antreprenorilor se face auzită și înțeleasă și că măsurile venite din partea lor pot reprezenta soluții viabile la problemele din economie.

Am reușit performanța să reunim peste 2000 de antreprenori din toată țara și din diferite sectoare economice și să creăm cea mai mare platformă de dezbateri la nivel național. În urma consultărilor cu mediul privat, am reușit să identificăm măsuri de flexibiliarea pieței forței de muncă și am creionat cu ajutorul partenerilor, cadrul necesar schimbării de paradigmă în rândul autorităților publice centrale și locale, venind în sprijinul lor cu măsuri punctuale prin care să contribuim la dezvoltarea economică viitoare.

Povestea noastră nu se oprește aici: avem multe de făcut și cred că este rolul nostru să ne implicăm activ și să construim împreună punți de legatură între mediul de afaceri și autorități. Doar printr-un dialog continuu și constructiv și un parteneriat echitabil vom reuși să clădim încrederea în economie.

cc4

Ce te-a determinat să pui bazele unei confederații dedicată femeilor antreprenor din România?

Dintotdeauna, femeile au reprezentat un segment special, iar egalitatea de gen și egalitatea de șanse nu este doar o poveste. Noi am transformat povestea în realitate și am reușit să creăm o confederație, singura din România care reprezintă antreprenoriatul feminin la acest nivel.

Acest lucru nu înseamnă însă că sunt excluși bărbații. Nicidecum! CONAF cuprinde antreprenori, femei și bărbați deopotrivă, arătând astfel că parteneriatul poate fi echitabil și câștigător de ambele părți.

CONAF este organizația agilă, proactivă și întreprinzătoare, puternic concentrată în identificarea, centralizarea și propunerea soluțiilor, pe termen mediu și lung pentru problemele reale și de maximă urgență din mediului antreprenorial românesc.

Care este scopul CONAF? Ce obiective doriți să atingeți?

CONAF este confederația patronală din România care reprezintă cea mai amplă mișcare din ultimii 100 de ani din istoria noastră, coagulând forțele antreprenoriale din România pentru susținerea și promovarea antreprenoriatului feminin.

Acționam ferm pentru apărarea drepturilor și intereselor sociale, economice, financiare, juridice ale antreprenorilor din România în relațiile cu autoritățile publice și pentru dezvoltarea unor rețele de afaceri eficiente.

Desfășuram cel mai amplu program de conștientizare și responsabilizare pentru educație și o piață a muncii echilibrată,  ca resurse principale în dezvoltarea mediului de afaceri și a societății din România.

Pe lângă implicarea pe care o ai în tot ce înseamnă activitățile patronale, mai ești și ambasadorul propriului brand. Care e povestea Flori de Ie? De unde pasiunea pentru portul popular?

„Flori de ie”este un alt copil al meu, o poveste brodată cu alte zeci de povești. Iubesc România și ale ei taine autentice, obiceiuri și tradiții nemuritoare. Povestea ultimilor ani este presarată de nenumarate provocări, visuri împlinite, oportunități și oameni frumoși. Am străbatut continente, țări și orașe și am reușit să cuceresc oamenii cu frumusețea portului popular românesc.

Podiumuri celebre din Paris, Barcelona, Copenhaga, New York, Shanghai sau Abu Dhabi au fost martorele lansării colecțiilor „Flori de ie”.Și ca să răspund la întrebare, povestea„Flori de IE” s-a născut din iubire. Iubire de țară, de port național, de tradiție, cultură și civilizație, iubire de frumos și dorința de a insufla generațiilor tinere autenticitatea, simplitatea și frumosul românesc.

cc5

Ai afirmat într-un interviu acordat unei publicații online că „ia reprezintă o energie cu totul aparte”. Care sunt valorile pe care vrei să le transmiți prin Flori de Ie?

Este important ca din când în când să ne reamintim de valorile care ne definesc, pentru a vedea unde suntem acum şi unde ne dorim să fim. Este surprinzător cum un aspect care ţine de trecut- ia românească – ocupă un loc atât de important în prezent, dar acest lucru îşi găseşte explicaţia prin faptul că nostalgia conţine un spectru mai larg de valenţe.

Pe lângă emoţionalitatea pozitivă infuzată de lipsa de griji asociată tinereții, nostalgia scoate la iveală şi un disconfort faţă de prezent. Pe de o parte, ne vorbeşte despre nevoia românilor de ancorare în siguranţa inspirată de trecut în contrast cu imprevizibilitatea adusă de abundenţa de opţiuni ce pictează realitatea de astăzi, sub amprenta revoluţiei digitale.

Mai știm că pe lângă dorința de a promova valorile naționale, brandul tău mai are și un scop social. Ce beneficiu le aduce acesta femeilor din zonele rurale? Cum urmărește să le ajute?

Responsabilitatea socială ține de noi toți, nu reprezintă un trend, ci o realitate, iar implicarea în comunitate și construirea de pârghii care să susțină zona rurală creionează un tablou la care fiecare dintre noi avem obligația morală de a contribui.

Femeile din zonele rurale autentice și implicate au înțeles cât de important este rolul pe care l-au moștenit: conservarea și transmiterea tradițiilor, obiceiurilor, portului popular și fac acest lucru cu naturalețe. Practic, ele reprezintă „zestrea noastră strămoșească”.

cc3

Am văzut că acorzi o foarte mare atenție în ceea ce privește tinerii și modul în care România le permite să se dezvolte și să evolueze, motiv pentru care te-ai alăturat inițiativei ReThink România. Ce reprezintă mai exact acest proiect? Care este misiunea echipei ReThink ?

ReThink România este un think tank fondat de mai mulți antreprenori, care cred că în ultimii 30 de ani, România nu și-a atins potențialul. Pentru ca următorii 30 de ani să fie diferiți, ReThink România își propune să pună în discuție transformarea mentalităților care au generat România de astăzi.

Credem că putem schimba acest model de țară prin dialoguri inclusive și colaborative între mediul de afaceri, clasa politică, societate civilă, mediul academic sau cultural, astfel încât, următorii 30 de ani să fie mai coerenți, iar viitorul copiilor noștri mai sanatos. Știm că România 2050 poate să arate mai bine pe câteva din coordonatele fundamentale care definesc o țară mai armonioasă pentru oamenii ei: mentalitate, educație, demografie, bunăstare.

Am mai citit într-un interviu acordat de tine faptul că nu crezi în afirmația – ,,Am o idee de afaceri, dar nu ţi-o spun ca să nu mi-o furi!”. De ce consideri asta? Ce sfat le-ai da tinerilor care vor să intre în lumea antreprenoriatul?

Nu cred în sintagma de mai sus și îți dau un exemplu simplu pe care îl întâlnim la fiecare pas: vedem farmacii una lângă alta și totuși sunt pline de clienți.Ce înseamnă acest lucru? Că fiecare are nișa lui, are clienții lui și este extrem de importantă amprenta ADN-ului fiecărui antreprenor.

Tinerii care vor să intre în antreprenoriat trebuie să nu se teamă de eșec. Dacă pleci pe drumul antreprenoriatului de la ideea ca ai putea eșua, atunci șansele sunt chiar crescute. Niciodată nu esti prea tânăr ca să începi un business iar dacă cauți o idee inovatoare, atunci succesul e garantat.

Tinerii trebuie să își evalueze riscurile și să fie cu adevărat hotarâți dacă vor să se lanseze în business. De asemenea, nu trebuie să uitam că antreprenoriatul se învață. Nu te-ai născut antreprenor sau altfel spus, puțini sunt cei care s-au născut să fie antreprenori așa cum puțini sunt cei care s-au născut să fie leaderi. De aceea, este indicat ca tinerii să facă un curs de antreprenoriat, vânzări, networking, public speaking, orice îi ajută în această sferă. Și nu în ultimul rând, un plan de afaceri bine structurat poate fi cheia unui business de succes.

Cristina, acum că ne-ai prezentat puțin din activitățile tale zilnice, am mai vrea să știm un lucru. Cum reușești să le faci pe toate? Cum arată o zi obișnuită pentru tine? 

Nu știu dacă reușesc să le fac pe toate, știu însă că încerc. Cred că este foarte importantă intenția, apoi lucrurile dacă trebuie, se așează de la sine. Atunci când îți place ceea ce faci și, evident, faci din pasiune toate lucrurile și cu dăruire, nimic nu este greu sau imposibil. Sunt zile când simt că ziua ar trebui să aibă 28 de ore cel puțin, însă sunt și zile când îmi rezerv timp doar pentru mine. Cred că dacă păstrezi un echilibru în toate, reușești!

Cum arată o zi obișnuită pentru mine? În primul rând trebuie să îți spun că nu am o relație bună cu obișnuința, o alung cât pot de mult pentru că îmi ucide puțin câte puțin dozele de creativitate, apoi trebuie să îți mai spun că sunt dependentă de acea ceașcă de cafea cu lapte, de telefon și de dragoste. Restul zilei se construiește atipic, în fiecare zi.

cc2

Care sunt primele 3 sfaturi pe care le-ai oferi unui tânăr antreprenor?

Cred că cel mai important sfat este: să aibă curaj!, și curajul se molipsește de la oamenii frumoși din viața noastră așa că natural, al doilea sfat ar fi să își aleagă un mentor.

Nu există „nu se poate”! Acesta ar trebui sa fie motto-ul fiecărui tânăr antreprenor. Un antreprenor trebuie să facă ceea ce îi place. Un tânăr om de afaceri trebuie să poată utiliza inteligent toate resursele pe care le are la dispoziţie si să ştie ceea ce face, şi să facă ceea ce ştie.

Apropo de timp, antreprenorul știe să își organizeze timpul, pentru că acesta înseamnă bani pentru el. Pentru cineva la început de drum cred că un mentor își are rolul și locul său.

Poți să ne dezvălui puțin din planurile tale de viitor?

Tot ceea ce am construit până acum a fost datorită inspirației pe care am primit-o de la oamenii speciali din viața mea. Deși se spune că este bine să știi ce vei face în următorii 5 ani, eu îmi doresc să contribui la construcția unui viitor mai bun pentru generațiile care vin și îmi voi folosi toată priceperea să fac ca acest lucru să se întâmple în următorii 30 de ani.

 

Călătoria ta în antreprenoriat în ultimii 5 ani, descrisă în 3 cuvinte: pasiune, curaj, responsabilitate.

Dacă ai avea puterea să schimbi lumea, care ar fi primul lucru pe care l-ai face? Din pacate, nu cred că lumea se poate schimba doar printr-un act dar cred că dacă am fi mai responsabili altfel ar arăta viitorul planetei.

Cafea sau ceai?  Categoric,  cafea.

Cartea de pe noptieră: sunt de fapt cărțile, dar ca să nominalizez una: „Prețul inegalității”, Stiglitz.

Note to self: zâmbește, ziua de astăzi nu se mai întoarce.

 

Editor:

DIANA BOBOIA THE WOMAN EDITOR 2021-01