DIPLOMA Show 2024 deschide sesiunea de înscrieri pentru ediția cu numărul 11, dedicată absolvenților de artă, design și arhitectură

DIPLOMA Show, festivalul noii generații de artiști, arhitecți și designeri români, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank, lansează apelul de înscrieri pentru cea de-a 11-a ediție, care va avea loc anul acesta între 4 și 13 octombrie. Absolvenții își pot înscrie online lucrările de diplomă până pe 7 iulie. 

La cea de-a 11-a ediție, DIPLOMA Show introduce schimbări importante în regulamentul de înscriere, permițând și înscrierea proiectelor de diplomă susținute în sesiunea de toamnă a anului trecut și în sesiunea de iarnă a acestui an. Această decizie reflectă structura academică a multor universități, care organizează trei sesiuni de susținere a lucrărilor de diplomă: vară, toamnă și iarnă, cât și dorința festivalului de a oferi oportunități egale pentru absolvenți.

Suntem încântați să deschidem înscrierile pentru cea de-a 11-a ediție a DIPLOMA Show, un eveniment care continuă să sprijine și să promoveze noile talente din arta, designul și arhitectura din România. Anul acesta, prin extinderea criteriilor de eligibilitate, ne dorim să oferim și mai multor absolvenți oportunitatea de a-și expune lucrările și de a se conecta cu profesioniștii din industrie și cu publicul larg” – Teodora Dinu, Director de Proiect DIPLOMA Show.

În acest sens, The Institute lansează apelul anual de înscrieri pentru DIPLOMA Show, așteptând până la 7 iulie lucrările de diplomă realizate de noua generație de artiști, arhitecți și designeri, absolvenți ai promoției toamnă 2023, dar și iarnă și vară 2024.

Absolvenții de licență și master din universitățile din toată țara, din domenii precum arte grafice, design, ceramică, foto-video, artă textilă, pictură, modă, scenografie, sculptură, arhitectură, peisagistică, urbanism și alte specializări ale facultăților creativ-vocaționale sunt invitați să se înscrie. Peste 100 de proiecte vor fi selectate de un juriu format din aproximativ 70 de specialiști din industriile creative și arte vizuale, inclusiv designeri, artiști, manageri culturali, galeriști, arhitecți, curatori și reprezentanți ai universităților.

Ediția a 11-a DIPLOMA Show își propune să aducă împreună industriile creative și să faciliteze interacțiunea între noua generație de creatori și publicul larg, dar și profesioniștii din domeniu. Festivalul va avea loc între 4 și 13 octombrie 2024, în București, iar programul DIPLOMA Show din acest an va include expoziții, conferințe, petreceri și contexte de networking dedicate comunităților creative. 

Formularul de înscriere poate fi completat aici, iar regulamentul poate fi consultat aici.

Mai multe detalii se găsesc pe canalele de comunicare Diploma Show: website, Facebook sau Instagram.

 

Diploma Show este un proiect The Institute.

Prezentat de: UniCredit Bank
Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii
Parteneri: IQOS, Rompetrol, Globalworth, Cemacon, Chateau Purcari, Kozel
Cu sprijinul: Primăriei Municipiului București, prin ARCUB, Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti

Parteneri media strategici: PRO TV, Kiss FM, Euromedia, YOOH
Parteneri media: Radio România Cultural, Igloo, Haute Culture, Revista BIZ, Revista Zeppelin, Molecule F, Designist, Modernism, B365.ro, feeder.ro, munteanurecomandă.ro, Propagarta, Revista Atelierul, IQAds, RADOR, Agerpres, Zile și Nopți, Spotmedia, PRwave, Glamour, The Woman, Happening, Arthood, Metropolis, ALIST Magazine, Dreamingof.net, Daily Magazine, EventsMax, Revista Golan.

Echipa de creație: Claudia Draghia, Sebastian Pren
Partener monitorizare: MediaTrust

Despre The Institute
The Institute promovează industriile creative din România, contribuind la modernizarea țării prin evenimente organizate de peste 25 de ani. Comunitatea creată de The Institute reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România, construind o infrastructură solidă pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ. Proiectele Romanian Design Week, DIPLOMA Show, Gala Societății Civile, Internetics și inițiativele ASAP România, Cartierul Creativ și Combinat sunt doar câteva dintre contribuțiile importante ale The Institute.



Irina Schrotter: „Pentru mine moda e un business, nu e un moft”

Irina Schrotter, unul dintre numele de referință ale industriei de modă românești, a fondat brandul cu același nume în urmă cu peste 30 de ani. Deși a studiat medicina, aceasta și-a dat seama că își dorește altceva și a pus bazele propriului business. Trei decenii mai târziu, brandul numără magazine și fabricii proprii și sute de angajați, fiind prezent în peste 17 țări.

Irina este și organizatorul Romanian Creative Week, cel mai important eveniment dedicat industriilor creative din Uniunea Europeană, pe care îl construiește din dorința de a da mai departe ceea ce a acumulat ea, alături de „breasla” din care face parte, pe parcursul timpului.

Un interviu despre RCW (Romanian Creative Week), cum a ajuns în acest punct și ce se pregătește pentru anul acesta, despre parcursul Irinei, industria de modă, business și tânăra generație. 

Credit foto: Raluca Ciornea

Romanian Creative Week este familia extinsă a Romanian Fashion Week, care este un eveniment organizat la Iași din 1999.

A trecut prin mai multe variante de denumire până a ajuns la Romanian Fashion Week, dar inițial a început la Iași ca un festival internațional de modă. S-a mizat destul de mult la momentul respectiv pe designeri mari, de talie internațională.

Au fost nume importante pe podiumul de la Iași atunci, însă organizatorii și-au dat seama foarte repede, după reacțiile publicului ieșean, și nu numai, chiar și după audiențele din televiziune, că audiențele cele mai mari și prezența cea mai mare la podium erau atunci când prezentau designerii români.

Începând cu anul 2010, a existat o pauză de Romanian Fashion Week pentru că designerii au plecat cu brandul Romanian Designers pe podiumul de la Berlin, unde au avut show-uri colective.

 

Ești sufletul și motorul Romanian Creative Week, cel mai mare eveniment dedicat industriilor creative din UE, din punctul de vedere al numărului de industrii adunate la un loc. Ce te-a inspirat să te implici atât de activ în promovarea industriei creative din România?

 

Cred că, dacă îmi amintesc bine, la prima participare pe podiumul de la Berlin, am fost 7-9 designeri pe podium într-un singur show. Am apărut la Euronews sub comentariul simplu: „școala de modă românească pe podiumul de la Berlin”. Am avut o strategie bună, ca breaslă, din punct de vedere al organizării industriei de modă în România.

Exista industria textilă, cu un istoric și cu o tradiție importantă, dar nu exista o industrie a modei, ori lumea se schimba. Tinerii, adică noi la vremea aceea, aveam un cuvânt și ne doream să ne manifestăm artistic pe zone de creație, dar piața nu era(și nici acum nu este) organizată ca afară.

Noi, cei din industria modei din România, nu beneficiem de un sistem de buyeri care să vină să contracteze ceea ce noi oferim, astfel încât și noi să ne diminuăm riscurile. Noi lucram totul pe riscul nostru. Dar am știut să ne organizăm, în primul rând, din punctul de vedere al șansei pe care noi, ca breslă, am dat-o tinerilor din industria noastră. Și asta se vede.

Am trecut împreună prin tot felul de situații nu neapărat confortabile, pentru că și în breasla noastră există foarte multe orgolii, dar am știut să le depășim cu tact și cu înțelepciune și să ajungem la un capăt de drum.

După 10 ani în care am fost pe podiumuri internaționale ca Romanian Designers, a venit momentul să ne întoarcem acasă.

Și a venit anul 2019 când am spus: „ok, este 2020, suntem după 10 ani după ce am fost pe scena internațională, putem să ne întoarcem acasă”. Aș recunoaște că a fost o idee a băiatului meu, căruia îi plăcea foarte mult Romanian Fashion Week și s-a ținut mult de mine și a spus că e păcat totuși să nu refacem evenimentul acela, care pentru el și însemna atât de mult.

Astfel am creat un format de tipul Fashion and Friends. Și ne-am invitat la prima ediție alături toate industriile creative cu care noi, cei din zona de modă, lucram de-o viață, pe care îi cunoșteam: arhitecți, artiști vizuali, artiști în media, muzică, toate zonele astea pe care noi le folosim în munca noastră de zi cu zi și în care cunoșteam partenerii și oamenii pe care îi invităm alături de noi.

E complicat să-ți imaginezi că poți să faci un asemenea eveniment fără să ai o echipă pe care să te bazezi sau sprijinul administrației locale, al instituțiilor de stat care se ocupă de cultură și aici mă refer la Ministerul Culturii, de educație și aici mă refer la Ministerul Educației. În plus, administrația locală e foarte importantă într-un asemenea demers. Noi am avut norocul să avem la Iași un primar care a simțit potențialul evenimentului și a avut încredere și în mine, dar și în tot ce am făcut noi în Iași în toată această perioadă și ne-a sprijinit nu doar cu vorba, dar și financiar.

Asta trebuia să se întâmple în 2020, dar a venit pandemia, drept pentru care am amânat un an și am avut prima ediție în 2021. Anul acesta suntem la ediția a 4-a, am crescut de la 5 zile în prima ediție la 210 zile acum, de la aproximativ 50 de evenimente la prima ediție, acum suntem la 170. Este un maraton din toate punctele de vedere, dar care pentru noi e o provocare și o bucurie pentru că noi funcționăm cel mai bine sub presiune.

Credit foto: Raluca Ciornea

Așa suntem, așa funcționăm bine și pare că se confirmă la nivel de grup că suntem capabili să funcționăm foarte bine sub presiune și sub presiune îndelungată, să livrăm la standardul pe care noi ca organizatori îl așteptăm, să fim serioși, să ne păstrăm cuvântul dat și lumea să fie până la urmă mulțumită. Pentru că lumea Romanian Creative Week nu se rezumă doar la artiști, peste o mie care sunt invitați în evenimentul de la Iași, dar înseamnă publicul de la Iași, înseamnă cetățenii orașului Iași, care prin bugetele acordate de Primăria Iași până la urmă finanțează evenimentul.

Și pentru mine, pentru noi, e foarte important ca publicul din Iași, care e un public foarte generos de altfel, să se simtă bine și să înțeleagă că banii lor sunt bine investiți și că ei un return of investment, adică primesc un lucru corect, cu respect față de comunitate, față de oraș. 

 

Cum ați descrie impactul Romanian Creative Week asupra industriei creative la nivel de România. Dar la nivel de UE?

 

Principalul impact este asupra tinerilor designeri pe care I-am și menționat anterior, dar revenind la comunitate, am propus lucruri îndrăznețe comunității din Iași, care e o comunitate conservatoare și tradiționalistă, dar în același timp deschisă și dornică să experimenteze. Sigur, cu excepții, care își au originea poate și în unele explicații mai puțin clare date publicului care ia contact cu ceea ce noi propunem, cu arta pe care o propunem sau pe care o scoatem în stradă. Aici cred că putem ușor să împărțim culpa și nu vorbesc de evenimentul nostru, deși și evenimentul nostru anul trecut, prin instalația ”A Walk in the Park” în care l-am avut invitat pe artistul ieșean Cristian Rusu, a stârnit o emoție în comunitatea ieșeană.

Dar, până la urmă, lucrurile s-au calmat, lumea a început să înțeleagă și cred că pentru comunitatea din Iași e un proces de educație continuă, care eu estimez că în maxim 3-4 ani se va simți la o scară foarte importantă în oraș. Publicul a luat contact cu tot ce înseamnă arta contemporană și new media.

Eu știu spectacole de dans contemporan, tot ce înseamnă podiumul de modă pe care Iașiul îl cunoștea și pe care-l iubea și așa mai departe, dar sunt propuneri îndrăznețe ale unei generații de tineri din zonele astea creative, care, până la urmă, trebuie să aibă un contact cu un public care e și pretențios, dar și conservator și tradiționalist, adică un public greu, pe care, dacă reușești să-l mulțumești, se cheamă că ai găsit o soluție de a ajunge la public și de a-l determina să se întoarcă și al doilea an și al treilea an să vadă, să fie curios, să pună întrebări.

Poate că în primul an publicul nu a îndrăznit să ne chestioneze foarte mult, dar iată că în al treilea an a avut și comentarii și destul de pertinente, ceea ce pe noi ne-a bucurat, pentru că, până la urmă, platforma ”A Walk in the Park” e o platformă în care noi tocmai provocăm comunitatea la dialog și sunt convinsă că, pe an ce trece, vom avea comentarii și opinii din partea comunității, care ne vor ajuta și ne vor pune pe direcția corectă față de comunitate. Pentru că ceea ce credem noi despre ceea ce își dorește o comunitate e una și ceea ce, până la urmă, își dorește comunitatea se vede doar atunci când ai contact cu ea.

Eu cred că manifestările astea sunt importante pentru comunitățile din orașe mari, cum sunt și Iașiul și Clujul și este foarte important de observat cum reacționează, pentru că, evident, și Clujul are manifestări cu tradiție, care au un istoric și au o performanță extraordinară. Și eu sunt curioasă, de exemplu, cum reacționează comunitatea din Cluj la Untold. M-am întrebat tot timpul. La Iași, de exemplu, lumea e foarte bucuroasă, comunitatea ne primește foarte frumos. Nu pleacă nimeni din oraș, dimpotrivă lumea își ia concediu, vrea să se bucure alături de artiștii noștri, să ne întâlnească pe stradă, să ne întrebe, să se bucure alături de noi. Sunt curioși.

Ediția trecută am văzut foarte multă lume care mergea cu hărțile noastre în mână pe stradă și bifa. Știți cum faci la Design Week, de exemplu, că ai traseu cu toate locațiile pe care vrei să le vezi și îți bifezi ce ai văzut? Asta se întâmpla în Iași și erau ieșenii care își propuseseră să vadă cât mai mult. Și atunci luau harta și mergeau și bifau unul câte unul din ceea ce e de văzut. 

Romanian Creative Week e în principal un eveniment educativ, atât pentru comunitate, cât și pentru artiștii tineri. Pentru că noi în eveniment avem 60% dintre invitați artiști la început de carieră. Unii la debut, alții la începutul carierei, adică în primii ani, care vin alături de seniori, de artiști consacrați, într-o încercare a noastră de a-i ajuta să sară etape. Deci, să învețe din greșelile pe care noi le-am făcut și pe care suntem bucuroși de le împărtășim, să nu le repete și ei, să le arătăm scurtături, pentru că în orice industrie există și scurtături, dar este nevoie ca cineva să aibă deschiderea și să le spună. Pur și simplu, să-i vadă presa într-un sistem organizat, pentru că altfel presa nu îi bagă în seamă pe tineri.

E complicat să atragi atenția presei, fie ea presa tradițională sau social media. Aducem echipe întregi de influenceri și instagramări și tiktokeri pe diverse generații pentru că noi încercăm să comunicăm pentru toate vârstele, începând chiar de la 10-12 ani. Avem și activități pentru copii în programul nostru, deci suntem atenți și ce creștem în spate.

Avem un eveniment în Grădina Botanică din Iași, pe dans contemporan, care are cel mai mic performer, o fetiță de 4 ani, și acolo vârsta crește până la 20 și ceva de ani. Sau avem o activare cu arhitecții de la Universitatea de Arhitectură din Iași, pe care o facem într-o piață mare din oraș, unde, invităm copiii din comunitate să fie creativi împreună cu arhitecții tineri de la Facultatea de Arhitectură. Sunt diferite forme în care încercăm să îi atragem alături de noi pe cei care poate n-au avut ocazia să experimenteze o întâlnire cu industriile creative.

 

Legat de această ediție, care este momentul pe care îl așteptați sau care este momentul care vă este cel mai aproape de suflet? 

 

Cel mai mult pot să spun că îmi place atmosfera care se creează atunci când ne întâlnim mai mulți invitați în eveniment din bresle diferite. Acela e momentul în care începem rapid să avem curiozitatea să aflăm pe cine avem în față, cu ce se ocupă, la ce proiecte lucrează și ascultând poveștile fiecăruia, vedem cum fiecare dintre noi vine cu câte o idee de colaborare cu cineva dintre restul artiștilor. De fapt, este un networking generator de idei și de proiecte noi pe care stând în bula ta, nu le poți avea niciodată.

Îmi place de la an la an să văd ce generează aceste întâlniri, pentru că noi în Romanian Creative Week discutăm ce ne propunem pentru ediția viitoare și încercăm, prin multidisciplinaritatea pe care o promovăm în cadrul evenimentului, să surprindem toată audiența. De fapt, acesta e exercițiul cel mai frumos. Când ai la masă un arhitect, un scenograf, un autor de muzică, un artist din media, un artist vizual, un designer vestimentar, niciodată nu poți să știi unde ajunge la final cu discuția.

Asta e foarte frumos și e un accelerator în sine, de care altfel foarte greu poți să ai parte. De fapt, Romanian Creative Week este o platformă de accelerare. Nu accelerăm doar cariere, cât și colaborări.

Irina Schrotter este absolventă a Facultății de Medicină Generală din Iași. A terminat chiar în anul Revoluției, în 1989. A lucrat un an ca medic, stagiar, la Chirurgie Plastică și Reparatorie, la Spitalul de Urgență din Iași și a avut ocazia și oportunitatea să prindă legea privatizării chiar de la început. A făcut un pas în afara meseriei în care se pregătise și a intrat în business.

 

Recent ați fost distinsă cu titlul de Doctor Honoris Causa de către UAD. Ce reprezintă pentru dumneavoastră această recunoaștere?

 

Dintotdeauna mi-am dorit să nu se spună despre mine că sunt cel mai bun medic dintre designeri sau cel mai bun designer dintre medici. Adică să dau în bară din ambele planuri. Ar fi complicat să spuneți despre mine că sunt un designer oricum, pentru că eu nu m-am prezentat niciodată ca designer. Am întotdeauna alături de mine, echipe de profesioniști.

Eu lucrez cu designeri, așa cum, de exemplu, unul dintre directorii artistici ai brand-ului meu a fost Lucian Broscățean, iar timp de șase ani de zile l-am avut pe Răzvan Ciobanu alături de mine. Am știut să-mi iau colaboratori care aveau pregătirea și skill-uri necesare.

Revenind la generoasa distincție pe care am primit-o, e o surpriză pentru mine, evident că e o surpriză plăcută, neașteptată, pentru că în clipa în care am făcut un pas din zona pentru care am pregătire academică, adică din medicină, nu m-am gândit că voi avea vreodată șansa de a sta în fața unui auditoriu atât de important, cum e auditoriul de la Universitatea de Arte și Design din Cluj. Este foarte plăcut să vezi că munca ta este observată și este apreciată, e un lucru care se întâmplă rar, de foarte puține ori în piață și care e cu atât mai plăcut cu cât nu ți l-ai propus.

Sincer să vă spun, eu nu conștientizez încă foarte clar dimensiunea gestului pe care UAD-ul l-a făcut față de mine. Am înțeles acest gest ca pe o răsplată și față de mentoratul pe care eu îl fac de aproape 10 ani cu studenții de la UAD. Îl iau ca pe un exemplu al faptului că dacă alegi căile corecte și nu numai etice, dar corecte din perspectiva generațională, adică dacă vrei să lași ceva în urma ta și o faci altruist și deschis și cu bunătate, lucrurile acestea se văd. Cred că așa am făcut tot ceea ce am făcut eu împreună cu UAD-ul sau împreună cu breasla de care aparțin acum.

Apoi, să vezi că o universitate de calibrul UAD oferă o asemenea distincție unui antreprenor pentru susținerea pe care a dat-o industriei în care se află e o motivație extraordinară ca mult mai mulți antreprenori să se aplece, să se uite către o industrie, către o instituție de învățământ superior și să încerce să îndrepte lucrurile în direcția câștigătoare și pentru tineri, și pentru instituția respectivă, și pentru industria în care activează.

Pentru că noi așa putem accelera lucrurile. Până la urmă, cred că acesta este obiectivul pe care ar trebui să ni-l propunem cu toții, să nu lăsăm copiii, tinerii, să facă aceleași greșeli pe care noi le-am făcut. Și asta nu poți să o faci, decât împărtășind din experiența ta.

 

Sunt sute și mii de designeri care au talent și au dorința să facă lucruri. Pe lângă aceste atribute pe care le-ați menționat, care mai sunt lucrurile de care ar trebui să țină cont pentru o carieră în acest domeniu?

 

Eu n-am fost pe podium la New York și la Milano, dar am fost în evenimente în aceste orașe. Am avut showroom în Milano, de exemplu. În urma experienței mele de peste 30 de ani în industrie, am înțeles că prezența pe un podium de acest tip: Paris, Milano, New York, Londra, nu contează, nu are nicio valoare dacă tu nu reușești să monetizezi.

Este un miraj. Degeaba faci efortul să te duci acolo, dacă tu nu ai banii să plătești o agenție care să poată să-ți facă PR-ul de care tu ai nevoie pentru a avea return of investment, adică să vină comenzi și clienți care să justifice efortul tău. Dacă vrei să faci lucrul acesta doar pentru imagine și să spui că ai fost acolo, e altceva. Eu n-am fost niciodată interesată să fac așa ceva, pentru mine moda e un business, nu e un moft, e un business în care eu dau salarii la sute de oameni și exact cum spuneam și referitor la partenerii mei, eu nu-mi permit să mă joc cu acești oameni, trebuie să fiu capabilă să plătesc salariile și toate datoriile în fiecare lună și asta nu se face cu mofturi și cu plimbări la Milano și la Paris să fac o poză lângă cineva sau pe un podium.

Când vrei să te duci la Milano, te duci într-un sistem și într-un mod în care poți să faci bani de acolo. Dacă nu poți să faci bani, stai acasă. În rest trebuie să construiești pas cu pas, să știi ce poți, când poți, cât poți, dacă poți. Nu te arunci așa cu capul înainte, te trezești că ai făcut o mulțime de datorii pe care nu ai cum să le susții ulterior. 

Și vedeți, acestea sunt informații pe care designerii care vin la Iași le pot obține, pentru că noi povestim aceste lucruri.

 

Ați primit numeroase distincții de-a lungul timpului, iar brand-ul Irina Schrotter este vândut pe multiple continente. Am putea spune că are succes și se vede foarte frumos și din online, și din presă. Totuși, sunt convinsă că au fost provocări, momente de cumpănă, momente dificile. Vă vin în minte niște exemple concrete? 

 

Da. Crizele, în care a trebuit cu toții să facem față, au fost momentele cel mai grele de încercare pentru brand-ul meu, pentru că brand-ul pe care l-am creat este unul care se adresează unui segment superior de piață, în general, femeilor puternice, antreprenori sau în funcții de conducere sau femei cu o carieră și cu realizări în spate. Și exact acest segment este cel mai sensibil la tot ce înseamnă pericol economic sau geopolitic.

Și ei sunt primul segment care reacționează. De ce spun asta? De exemplu, în 2008, eu am avut o scădere de 70% în decembrie a vânzărilor, într-o lună. 

Să reziști la un șoc de scădere de vânzări cu 70% vă asigur că e o încercare de care treci cu foarte mare greutate. Soluția pe care am găsit-o: am dat drumul unei linii inferioare, am intrat în hipermarket-uri, am intrat în rețeaua Metro și Carrefour, în momentul in care mi-am dat seama că se va vinde doar foarte ieftin. În cât timp s-a întâmplat această soluție? În trei luni am implementat-o și am început să livrez.

În industria noastră n-ai timp, reacția trebuie să fie foarte rapidă. În industria modei, schimbările sunt cele mai mari, din toate industriile care există. La trei luni de zile vrem, nu vrem, ieșim cu o altă colecție.

Noi suntem antrenați în stres și avem exercițiu. Suntem foarte flexibili și ne adaptăm foarte rapid. Altfel, nu avem ce căuta în industria asta. Pentru că la noi simți imediat când ceva nu merge în piață. Vezi că scoți o linie și nu funcționează. Poți să faci ceva cu ea, să vii cu altceva. Altfel, zilele trec, tu nu vinzi, costurile se adună. De aceea sunt și foarte multe falimente și foarte puțini designeri care reușesc să dezvolte un business mai mare, care să reziste.

Credit foto: Raluca Ciornea

România mai are un minus. Nu avem finanțatori care să mizeze pe numele nostru, care să investească în numele nostru. În străinătate, majoritatea designerilor găsesc finanțatori. Nu reușesc să dezvolte un brand din ceea ce ei produc, ci le vine în spate un fond mare care investește în ei.

În România nu suntem în punctul acela, din păcate. Poate va veni. Iar eu sper sincer că va veni, pentru că văd ce tineri în zona de design vin din spate. Cred că nu mai avem foarte mult, până când vor veni și niște fonduri care vor spune că arată bine, că ar putea investi în ei. În domeniile acestea banii ori vin foarte greu, ori vin deodată foarte ușor. Nu există linie de mijloc.

 

Antreprenoriatul. Cum credeți că ați dezvoltat acest fler? Este intuiție sau ceva ce ați învățat pe parcursul timpului? 

 

Cred că este un talent. Cred că eu cu asta m-am născut.

Sunt lucruri pe care le poți învăța, dar sunt lucruri pe care se întâmplă ca unii dintre noi să le aibă. Talentul meu este să simt încotro să duce piața, să simt încotro să duce gustul, preferințele clienților. Și atunci tot ceea ce face brandul meu urmărește până la urmă direcția pe care eu o dau, dar e pe aceste două planuri. Pentru că restul, design-ul, modelele pe care le alegem urmăresc aceste două obiective. 

Cum am rezistat eu 30 și ceva de ani în piață? Pur și simplu am rezistat încercând să îmi elimin riscurile, testând piața, încercând să înțeleg, fără să produc foarte mult pe stoc, ceea ce-și doresc femeile. Și cred că acesta e talentul pe care eu l-am moștenit de la mama mea, că și ea avea flerul acesta de a alege ce urma să fie foarte apreciat de restul femeilor.

Eu am gândit tot ce a însemnat evoluția brand-ului în short-term business, care nu era neapărat să reziste, nu să îl las moștenire, ci avea obiectivul de a face profit, ca orice antreprenor. Așa a fost startul, ca orice om care începe un business, dar care nu are neapărat pregătirea antreprenorială, pentru că pregătirea mea era cu totul alta, academic vorbind, era în cu totul altă direcție, dar am constatat repede că dacă te folosești de logică și de bun simț, lucrurile funcționează. Dacă știi să-ți respecți partenerii și să-ți ții cuvântul dat, lucrurile devin și mai ușoare.

Credit foto: Raluca Ciornea

Tot ce am construit, am construit fără să mă împrumut la bănci, am construit pe încrederea pe care am reușit să o dau partenerilor mei de afaceri. Lucrurile sunt încă simple la un anumit nivel, adică eu am parteneri cu care dacă discut telefonic și le propun ceva, oamenii nu-mi cer să semnez un contract, pentru că știu că așa e sau știu că chiar dacă mă încurc, să spunem, și nu e așa și depășesc un termen, pun mâna pe telefon și spun că am o problemă, iar în curând se rezolvă. Și atunci lucrurile funcționează. 

Asta m-a ajutat nu numai în business, asta m-a ajutat, de exemplu, să reconstruiesc o emisiune creativă, m-a ajutat ca administrația noastră locală să aibă încredere că eu ceea ce spun voi face. Poate multă lume se întreabă cum am reușit să conving Consiliul Local și administrația locală că merită să susțină evenimentul și de ce alții nu reușesc. E complicat să dai un răspuns la întrebarea asta. Pentru că lumea nu prea se gândește că un om politic calculează totul din punct de vedere electoral și pentru el este fundamental să livrezi ceea ce i-ai spus când i-ai spus. Nu ești capabil să faci lucrurile astea, nu ai valoare pentru el.

Apoi, un om politic, ca și un om de afaceri, trebuie să aibă încredere în partenerul din fața lui, că dacă tu vii și îi vinzi visul tău cel mai frumos pe care vrei să-l faci pe bani publici, cel din fața ta trebuie să creadă că ești în stare să faci lucrul acela. Chiar dacă îi place foarte mult, dacă tu nu-l convingi și el nu crede că tu vei reuși să faci asta, nu își va asuma niciodată riscul. Pentru că nici tu nu ți l-ai asuma în locul lui.  

Eu cred că în primul rând trebuie să fii corect și trebuie să fii onest și să-ți respecți cuvântul. Cred că dacă bifezi aceste trei lucruri reușești în orice îți dorești să faci, lucrurile intră surprinzător de repede pe direcția bună.  

 

Tematica aleasă de The Woman în acest an este Timeless Over Trends. Vreau să vă întreb dacă brandul Irina Schrotter a simțit, la un moment dat mai puternic influența fast fashion-ului. 

 

Da, ne afectează, dar nu avem ce face.

Din punctul meu de vedere, singura soluție este ca noi să fim mai creativi. Mereu spun echipelor mele de creație că noi trebuie să fim atât de buni, încât femeia, când vede un produs de la noi, pur și simplu să îl vrea. Dacă femeia iese din magazin sau de pe online și nu simte că îi trebuie produsul acela, am pierdut-o, nu se mai întoarce. Deci, da, ne afectează, dar, în același timp, ne și provoacă să fim mai creativi, să fim mai exigenți cu noi, să ne aplecăm mai mult asupra detaliilor, asupra finisajelor, asupra ceea ce oferim până la urmă. Noi trebuie să oferim un produs care să nu semene cu nimic din zona fast fashion.

irinaschrotter.com

În clipa în care se găsește o asemănare între oferta noastră și ceva din zona fast fashion, sunt sigură că și noi, precum clienții, vom opta pentru fast fashion. E simplu. Trebuie să te diferențiezi cu ceva, trebuie să faci clienta să spună „vreau, dacă nu am produsul acela, mor, acum îmi trebuie, acum îmi place foarte mult”.

Nu e simplu. Dar acesta este obiectivul. Dacă nu suntem în stare să livrăm așa, dispărem.

 

Peste 30 de ani în antreprenoriat în piața locală și în piața internațională. Cum vedeți evoluția industriei modei de-a lungul acestui timp? Și care sunt principalele tendințe sau schimbări după care s-a dictat în piața locală? 

 

Industria modei în acești 30 și ceva de ani, în primul rând, s-a organizat. Dar comerțul retail nu a ținut pasul cu noi. Sigur, aici există și presiunea care vine din Asia, din Turcia, din zonele mai ieftine, în care unii comercianți preferă să meargă și să facă achiziții. E și problema noastră că nu am reușit să convingem buyerii în târguri sau în evenimente de profil, să vină să cumpere de la noi.

Nu poți să te bați cu Zara sau cu H&M pentru că ei au niște volume în care fac achizițiile, cu niște prețuri care cred că sunt 10% din prețurile pe care le plătim noi, la fel și la manopere. Deci gândul măcar că ai putea să fii în competiție cu un asemenea producător, e din start perdant. Nu poți.

Poți doar să aștepți ca clientul să vadă că produsul respectiv e un produs de proastă calitate( în clipa în care îl curăță sau îl spală, îl pierde în majoritatea cazurilor). Dar pentru asta unii dintre designeri nu au timp să aștepte ca lumea să se convingă.

După cum spunea bunica mea: „e mai bine să ai un produs de calitate, decât să ai 10 proaste”. Că acela unul îl porți toată viața, mai ales dacă știi să-l alegi, pe când pe celălalt trebuie să îl arunci imediat. Societatea nu e dispusă să judece așa în acest moment. Și atunci singura formulă, singura soluție este să te diferențiezi. Asta e concluzia la care am ajuns. 

E din ce în ce mai greu, pentru că, din păcate, calitatea produselor, a materiilor prime scade în mod constant, an de an. Nu mai e cum era acum 30 de ani, când te duceai în Italia sau Franța și îți luai niște materiale și nu mai aveai mari lucruri de făcut, pentru că materialul vindea produsul indiscutabil. Acum materialele scad din punct de vedere calitativ foarte mult. Și atunci nu poți să pui în plus decât creativitate, lucru manual, tot felul de soluții care să facă produsul tău diferit.

 

Care este visul pe care îl aveți pentru viitorul industriei creative din România? Și ce rol credeți că veți juca în realizarea acestui vis, în contextul brandului, în contextul Romanian Creative Week  și a tuturor inițiativelor care s-au coagulat?

 

Ce îmi doresc eu foarte mult este să reușesc să construiesc o echipă care să poată să continue demersul Romanian Creative Week și după ce eu nu voi mai fi sau nu voi mai avea putere. Este unul dintre lucrurile la care lucrez deja.

Al doilea lucru derivă, recunosc, din frustrările mele de peste 30 de ani care sunt legate de faptul că, din păcate, pentru marile companii care sprijină creativitatea și evenimentele de acest gen, numerele contează. Și un singur oraș, de talia Iași, nu poate contracara niciodată Bucureștiul. Și atunci, un al doilea vis pe care îl am și pe care poate voi reuși să îl îndeplinesc, este să reușim să facem o platformă de conectare rapidă Iași-Cluj. Vreau să propun un sezon de primăvară, în care să se facă la Iași-Romanian Creative Week și toamna să încercăm să organizăm la Cluj.

În felul acesta, vom vorbi despre alte numere și vom fi o contrapondere importantă la ceea ce înseamnă o capitală, în speță Bucureștiul. Dacă vom reuși lucrul acesta, cred că în foarte puțin timp, artiștii din ambele zone, din Moldova și din Transilvania și din zona de vest, vor avea brusc o expansiune a pieței și a posibilităților pe care altfel de unii singuri le-ar fi aproape imposibil să o genereze.

Cred că un asemenea demers și o asemenea platformă ar fi un ajutor și pentru bucureșteni, pentru că capitalele în general suferă de autosuficiență, și atunci pentru ei lucrurile sunt mai ușoare decât sunt pentru noi și uneori pierd din ritm. Cel puțin din punctul de vedere al evenimentelor pe zona creativă, noi suntem înaintea Bucureștiului. Asta este percepția mea.

Am învățat în atâția ani că, într-adevăr, cheia succesului stă în competiție. Pentru că dacă ești unul singur, cel mai deștept, cel mai frumos, nu mai ai de ce să te chinui prea tare. Când îți suflă cineva în ceafă, începi să te gândești un pic. 

În plus, acum beneficiem de instrumente în care nu mai contează unde suntem, și când e vorba de creativitate, lucrurile se multiplică exponențial foarte ușor.

 

Revenind la femeia Irina Schrotter, dincolo de business și online, cum se descrie ea astăzi? 

Un pic obosită, însă găsesc energia tocmai în toate task-urile astea pe care le fac cu mare drag.

Credit foto: Raluca Ciornea

Editor: Crina Ciocian

Graphic Highlights – un demers DIPLOMA Show de susținere și promovare a tinerilor artiști

Spațiul Mezanin al Palatului Universul a găzduit miercuri, 20 decembrie, vernisajul expoziției Graphic Highlights, proiect inițiat de The Institute cu sprijinul Primăriei Capitalei prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, care continuă demersul de susținere și promovare a tinerilor artiști, inițiat de festivalul DIPLOMA Show și în afara celor 10 zile de festival. Expoziția poate fi vizitată de publicul larg până pe 29 decembrie 2023.

DIPLOMA Show, festivalul noii generații de artiști, arhitecți și designeri, a sărbătorit anul acesta 10 ediții de-a lungul cărora a adus în fața publicului larg lucrările de diplomă ale absolvenților de la facultățile creativ-vocaționale, a facilitat contactul tinerilor creativi cu profesioniștii din industrie, i-a susținut și promovat pe aceștia prin diferite proiecte speciale și a contribuit la creionarea viitoarei generații de artiști. Cu ocazia ediției aniversare, The Institute, prin Brennan Group, a realizat un studiu în rândul a 322 studenți și absolvenți de arhitectură și arte plastice, cu scopul de a calibra și realinia festivalul la nevoile și așteptările acestora. Rezultatele acestui studiu vorbesc despre importanța festivalului ca rampă de lansare a tinerilor creativi, dar și despre dorința acestora de a li se oferi contexte în care să interacționeze cu alți colegi de breaslă, dar și cu seniorii din industrie, expoziția actuală venind în întâmpinarea acestei nevoi și continuând misiunea proiectului de a promova tinerii artiști și în afara celor 10 zile de festival. 

Expoziția de față reunește într-un cadru restrâns o selecție de proiecte prezentate în festival de-a lungul ultimelor patru ediții, sugestive pentru interesele diverse, perspectivele originale și temele creative pe care tinerii designeri grafici le abordează în lucrările lor.  

Graphic Highlights vorbește despre spiritul creativ al noii generații de designeri grafici, despre preocupările multidisciplinare – obiect, video, ilustrație, dar și despre variatele surse de inspirație. Incluse în expoziție sunt exerciții de design editorial pe baza unor texte deja publicate sau a unor concepte originale – născute din pasiunea autorilor pentru anumite subiecte, proiecte autoreferențiale de tip jurnal, cu focus pe ilustrație, proiecte de tip de literă, dar și cărți experimentale care implică și alte medii de manifestare (cum ar fi fotografia pe film)”, spune Teodora Dinu, Director Proiect DIPLOMA Show.

Astfel, Spațiul Mezanin găzduiește lucrările de licență sau disertație expuse la DIPLOMA Show între 2020 și 2023 realizate de: Adela Aruxandei, Adelin Eliza Pîrvu, Adina Biet, Alexandra Dumitrana, Alisa Maria Matei, Andrei Albu, Cristina Crețu, Daia Grigore, Florin Enache, Maria Borțoi, Nicolae Titus Ungureanu, Silvia Dobre, Sorina Popescu, Valentin Lazăr.

Bursa Cezar Arhip

Tot anul acesta, DIPLOMA Show a decis să ofere o bursă unui tânăr absolvent, participant în cadrul festivalului din 2023. Bursa Cezar Arhip este o formă prin care The Institute își propune să susțină, de data aceasta, într-o manieră mult mai pragmatică, munca tinerilor creativi la început de drum. Bursa este acordată unui expozant DIPLOMA Show și recunoaște potențialul, talentul și determinarea de care acesta dă dovadă.

Bursa, în valoare de 3000 Euro, a fost acordată în 2023 Oanei Sas care a participat în cadrul festivalului cu lucrarea de grafică Gheruțe de ceară. Ea a fost selectată de echipa The Institute din cei 131 expozanți ai festivalului DIPLOMA Show 2023.

Oana Sas (n. 1999) a absolvit masterul de Arte Grafice din cadrul Universității Naționale de Arte București, timp în care s-a bucurat și de o bursă în Wrocław, Polonia, unde a studiat timp de un semestru, învățând printre altele și noi tehnici de gravură. În practica sa artistică recentă explorează calitățile expresive ale liniei și texturii în tehnici grafice variate, căutând să creeze spații și contexte atmosferice pe care diversele sale personaje alungite sau motivele repetitive utilizate frecvent să le poată popula. Abordând teme precum căutarea sau asumarea propriei puteri, trăirile și frământările cotidiene personale sunt analizate fiind transpuse, prin tehnici tradiționale sau experimentale, într-o formă cu caracter narativ. 

Expoziția Graphic Highlights se desfășoară în spațiul Mezanin din Palatul Universul în perioada 20 decembrie – 29 decembrie 2023. Mai multe informații despre expoziție sunt disponibile pe diplomafestival.ro, pe paginile de social media de aici și aici sau în pagina dedicată evenimentului, aici.

Un proiect Diploma Show și The Institute.

Partener strategic: Primăria Municipiului București, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București
Parteneri: Cartier Creativ, ADC, Romanian Design Week
Parteneri media: Radio România Cultural, Igloo, Revista Zeppelin, Designist, Molecule F, Modernism, Lovedeco, B365.ro, feeder.ro, munteanurecomandă.ro, Revista Atelierul, IQAds, Zile și Nopți, Glamour, The Woman, Propagarta, Spotmedia, Happ.ro, Daily News, Ziarul Metropolis, Arthood, Spațiul Construit, Alist Magazine, dreamingOF.net
Partener monitorizare: MediaTrust 

 

Credit foto: Mihai Ciobanu și Roald Aron 

 

Despre The Institute

The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 25 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA, al Galei Societății Civile, Internetics, Cartierul Creativ, combinat.ro și inițiator al ASAP România.

Peste 10.000 de persoane au admirat lucrările noii generații de artiști, arhitecți și designeri români în cadrul DIPLOMA Show, ediția a X-a

DIPLOMA Show, festivalul noii generații de artiști, arhitecți și designeri români, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank, a încheiat a X-a ediție, care s-a desfășurat între 7 și 15 octombrie. Organizat la Combinatul Fondului Plastic, festivalul a primit și în acest an vizita a peste 10.000 de persoane, ce au admirat 130 de lucrări din 16 categorii creative diferite: de la modă la pictură, arhitectură, design interior, scenografie, sculptură și multe altele. 

Expoziția centrală a DIPLOMA Show a fost printre cele mai ample din toate edițiile festivalului, întinzându-se pe aproximativ 2.000 de metri pătrați, împărțiți în 10 pavilioane expoziționale din cadrul Combinatului Fondului Plastic. 

– Printre atracțiile ediției din acest an, s-au numărat: un fashion show neconvențional, performance-urile din cadrul pavilionului dedicat scenografiei, un târg de design românesc, dar și o serie de masterclass-uri cu artiști și specialiști consacrați din industriile creative. 

Pentru al zecelea an consecutiv, DIPLOMA Show a adus în fața publicului larg cele mai bune lucrări ale noii generații de artiști, arhitecți și designeri români. Timp de 9 zile, peste 10.000 de vizitatori au ajuns la Combinatul Fondului Plastic din București pentru a vedea expoziția centrală sau pentru a participa la activitățile, evenimentele și inițiativele numeroase din cadrul festivalului. Un vârf de vizitatori a fost atins în seara vernisajului pentru public, pe 7 octombrie, când a avut loc DIPLOMA Show Opening Night

Unul dintre obiectivele noastre ca organizatori este despre cum orașul va <<adopta>> în timp proiectele The Institute, chiar cu riscul ca noi să le <<pierdem>>. Mă refer la asumarea lor de către comunitatea artistică, bresle profesionale, mediul academic sau administrația publică, din punct de vedere al brandingului de oraș, al reținerii și atragerii de talente, al diversificării audienței și accesului la actul cultural și artistic al generațiilor noi, până la transformarea unor <<scene>> în adevărate industrii creative, care să aducă plus valoare întregului oraș”, a declarat Andrei Borțun, CEO The Institute. 

La organizarea ediției din acest an, a lucrat timp de 8 luni o echipă de aproximativ 100 de persoane. Lucrările expuse au fost alese dintr-un număr record de înscrieri de un Board Creativ format din peste 70 de specialiști ai industriilor creative, practicieni și reprezentanți din mediul academic.

Printre atracțiile ediției aniversare DIPLOMA Show: un fashion show neconvențional, masterclass-uri cu artiști și designeri consacrați și un târg de design românesc

Cele 20 de creații de modă expuse în acest an la DIPLOMA Show au beneficiat și de un fashion show inedit, creat de Alina Gavrila- Bortun /Gavrilă Fashion Tellers. DIPLOMA Doors – Fashion Show a deschis ușile creativității studentesti și a vorbit despre curaj, libertate de expresie, sensibilitate, fragilitate, diversitate, despre temeri și frământări ale procesului de creatie. 

Una dintre atracțiile primului weekend de festival a fost și Hot Lagoon Fair, primul târg de printuri și tipărituri de artă care promovează noua generație a industriilor creative locale. Într-o singură zi, la ediția cu numărul #14 a târgului, s-au vândut peste 100 de obiecte de design românesc, cele mai apreciate de public fiind art printurile și obiectele vestimentare. 

O noutate a ediției din acest an a fost reprezentată de o serie de live performance-uri care au avut loc în cadrul pavilionului dedicat scenografiei, realizat printr-o inițiativă condusă de Adrian Damian. Performance-ul „The Red Thread” a recontextualizat 5 personaje feminine emblematice, propunându-și să ducă la o nouă înțelegere a acestora. De asemenea, performance-ul „Frozen” a pus în scenă două perspective asupra unei fetițe de 10 ani: una a inocenței, bucuriei și naivității copilăriei pe de o parte, iar pe de altă parte – una a denaturării și degradării la nivel de obiect a imaginii unui copil. 

Printre alte atracții ale DIPLOMA Show 2023, amintim și:

– Intrarea în universul creativ DIPLOMA Show a fost imaginată prin instalația interactivă IQOS, Together Forward, un portal care conducea comunitatea spre expoziție și o invita, astfel, să facă un pas spre viitorul ilustrat de viziunile noilor generații de artiști.

DIPLOMA GROW, program de masterclass-uri, prezentat de Globalworth, cu profesioniști cunoscuți din domeniile creative. Cei interesați să afle informații din culise de la arhitecți, designeri și artiști cu renume despre traseul lor profesional i-au putut vedea pe: Raluca Ghica, Dorin Ștefan Adam, Dragoș Buhagiar, Richard Hardy, Roman Tolici și Paul Mureșan. 

Expoziția de arhitectură, design interior și design de obiect, dezvoltată de Primăria Sectorului 1 în Spațiul The Institute din cadrul Combinatului Fondului Plastic.

– O selecție de animații prezentate de-a lungul timpului în cadrul DIPLOMA Show, proiectate în cadrul unui pop-up cinema semnat de Kozel. 

Traseul format din 10 locuri-cheie din București, parte din campania aniversară DIPLOMA 10 ALUMNI, unde vizitatorii au putut descoperi 10 lucrări expuse la DIPLOMA Show de-a lungul timpului. Cele 10 locuri de expunere au fost destinații neconvenționale, de la spații de socializare până la librării și zone de tranzit.

Ce urmează pentru DIPLOMA Show

Printre planurile de viitor ale organizatorilor, se numără dezvoltarea programului DIPLOMA GROW și aducerea în fața noii generații a mai multor arhitecți, designeri și artiști consacrați din industriile creative. 

De asemenea, începând cu acest an, The Institute acordă în premieră bursa anuală Cezar Arhip unui absolvent participant la DIPLOMA Show 2023. Artistul care va beneficia de această bursă este selectat de echipa The Institute și va primi o bursă în valoare de 3000 euro, pentru a-și continua parcursul profesional și dezvoltarea în cadrul domeniilor creative. 

Pentru a zecea oară anul acesta, DIPLOMA Show a devenit nu doar locul de întâlnire, ci și punctul de lansare și promovare a noilor talente, într-un eveniment unic în care aceștia și-au putut prezenta lucrările publicului larg și profesioniștilor din lumea artistică din România. 

Universități participante: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea Politehnică din Timișoara, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, Universitatea Națională de Arte București, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, University Of The Arts London, Avans Hogeschool, ‘s-Hertogenbosch, Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, Universitatea Națională de Artă Teatrală Și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București

Un proiect The Institute

Prezentat de UniCredit Bank

Parteneri: IQOS România, Globalworth, Kozel

Eveniment organizat cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin ARCUB

Un proiectul cultural finanțat de Ministerul Culturii

Susținut de Primăria Sectorului 1

Cu sprijinul: Liliac, Retros Gallery, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, prin Facultatea de Horticultură

Parteneri instituționali: Combinatul Fondului Plastic, Uniunea Artiștilor Plastici din România

Parteneri media strategici: PRO TV, Kiss FM, HotNews.ro, Euromedia, YOOH

Parteneri media: Radio România Cultural, Igloo, Revista Zeppelin, Designist, Molecule F, Modernism, Lovedeco, B365.ro, feeder.ro, munteanurecomandă.ro, Revista Atelierul, IQAds, Zile și Nopți, Glamour, The Woman, Propagarta, Spotmedia, Happ.ro, Daily News, Ziarul Metropolis, Arthood, Spațiul Construit, Alist Magazine, dreamingOF.net

Echipa de creație: Radu Manelici, Claudia Draghia, Sebastian Pren, Policromic

Partener monitorizare: MediaTrust 

Amenajarea expoziției este semnată de I.O.G Arhitectura.

Un fashion show de Alina Gavrilă-Borţun @Gavrilă Fashion Tellers

Makeup: Tania Cozma

Hair: Sebastian Sârghie

Foto: Andrei Sendrea

DOP: Tudor Lucaciu

MRA Models Agency: Alexandra Miroi, Anamaria Popa, Daria Nistor, Estera Istrate, Ioana Ciocalau, Irina Vochițu, Sorina Lopatnic, Veronica Constantin, Daria Postolachi, Vanessa Nicodim, Anisia Grecu, Benny Sambo, Nicholas Lazăr, Arseni Gurtovoi, Ciprian Ioniță, Eric Voinea, Letiția Lazar, Mădălina Nicolae, Maria Marin

Credit foto: Mihai Ciobanu și Roald Aron 

Despre The Institute

The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 25 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA, al Galei Societății Civile, Internetics, Cartierul Creativ, combinat.ro și inițiator al ASAP România.

 

Despre UniCredit Bank

UniCredit Bank este parte a UniCredit, bancă comercială paneuropeană simplă și de succes, cu un sistem integrat de servicii de banking Corporate și de Investiții, oferind bazei sale de clienți o rețea unică vest, central- și est-europeană. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management și UniCredit Services.

A început DIPLOMA Show: 10 pavilioane expoziționale & 130 de lucrări din 16 categorii creative diferite

DIPLOMA Show, festivalul noii generații de artiști, arhitecți și designeri români, a început sâmbătă, 7 octombrie, la Combinatul Fondului Plastic (str. Băiculești 29). Cu această ocazie a fost vernisată expoziția de arhitectură și design de obiect din cadrul festivalului, organizată de The Institute și dezvoltată de Primăria Sectorului 1.

Participanții ale căror lucrări pot fi văzute în expoziția de arhitectură și design de obiect DIPLOMA Show anul acesta sunt:

Arhitectură: Alexandru Onciuleac // Andrada-Ioana Hanca // Andreea Marian // Andreea-Alexandra Ivănescu // Bogdan Botoi // Bogdan Rădulescu // Evelina Ursatii // Catrina Ioana Ulici // Ioana Afloarei // Ioana Delia Popa // Marius Indrei // Oana-Antonia Filip // Ovidiu Hodorogea // Sebastian-Ciprian Ioan // Sergiu Tudoran // Ștefan Mocanu

Arhitectură de interior: Adriana Adam // Enver Mamut // Iulia Gogoașa // Miruna Matel // Simina Haiduc

Urbanism: Cristian-Andrei Ciocan // Elena-Cătălina Buzea // Ilona Albulescu // Raluca-Paula Lefca 

Peisagistică: Bogdan-Andrei Leca // Ruxandra-Maria Săndulescu

Design de obiect: Caliopi Radu-Gheorghiu // Cristian-Răzvan Borza // David Borovic-Ivanov // Diana-Teodora Dragomir // Laura Neagu // Maria Crasuleac // Miruna Pupăză // Tania Man // Vlad-Ștefan Ciobanu

Proiectele prezentate în expoziție au fost selectate de boardul creativ compus din arhitecți, designeri, antreprenori și pentru prima oară, anul acesta, de profesori din universitățile din București, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Timișoara.

„Pentru că susținem tinerii artiști, creatorii locali și scena culturală am organizat în cadrul acestui festival, împreună cu The Institute, expoziția de arhitectură și design de obiect. Sunt participanți care au venit cu proiecte excepționale, selectate de un board creativ compus din arhitecți, designeri, antreprenori și pentru prima oară, anul acesta, de profesori din universitățile din toată țara. Sectorul 1 a devenit un punct important pe harta artei contemporane și sunt bucuroasă să anunț că Primăria Sectorului 1 este un partener pentru generațiile de tineri artiști.”, spune Clotilde Armand, Primarul Sectorului 1.

Expoziția de arhitectură și design de obiect DIPLOMA Show dezvoltată de Primăria Sectorului 1 în spațiul The Institute de la Combinatul Fondului Plastic este completată de o altă expoziție invitată: „20 FAI”, dezvoltată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM), cu ocazia celebrării a 20 de ani de Design de Produs și Arhitectură de Interior din cadrul universității. 

Lucrăm pentru a dezvolta colaborări solide cu parteneri instituționali; și când spunem «solide» ne referim la aspecte non-financiare, la teme care să ducă la o adoptare a proiectului DIPLOMA Show de către aceste organizații, la integrarea unui astfel de proiect în propriile lor strategii, răspunzând la unele dintre obiectivele lor. Și, mai nou, avem parteneri de discuție foarte implicați, avizați și încântați de corectitudinea demersului în sine, printre care și Primăria Sectorului 1.” spune Andrei Borțun, Președintele Fundației The Institute.

DIPLOMA Show prezintă anul acesta în 10 pavilioane expoziționale 130 de lucrări din 16 categorii creative diferite. Astfel, pe lângă specializările arhitectură, arhitectură de interior, peisagistică, urbanism și design de obiect ale căror demersuri pot fi văzute în expoziția de arhitectură și design de obiect, dezvoltată de Primăria Sectorului 1, vizitatorii festivalului vor avea acces la proiecte din domeniile: artă murală, arte grafice, arte textile, ceramică-sticlă-metal, design grafic, fashion, foto-video, pedagogie, pictură, scenografie și sculptură.

Festivalul se află anul acesta la a X-a ediție și celebrează creativitatea românească printr-un mix de activități, de la expoziții până la contexte de socializare, masterclass-uri, focus-grupuri, un târg de design, un pop-up cinema și experiențe outdoor. 

Accesul la festival este gratuit, cu pre-înregistrare aici. Expoziția poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 16:00 și 22:00, iar în weekend – între 10:00 și 22:00.

Pe lângă tot ce se întâmplă la Combinat, ediția de anul acesta anunță și un traseu cu 10 locuri-cheie din București, parte din campania aniversară DIPLOMA 10 ALUMNI, unde vizitatorii se pot opri să descopere 10 lucrări expuse la DIPLOMA Show de-a lungul timpului. Harta de aici arată toate cele 10 locații. 

Accesul la DIPLOMA Show și la toate evenimentele și activitățile din cadrul Combinatului Fondului Plastic este gratuit și se face printr-o rezervare în prealabil, aici. Mai multe informații despre eveniment sunt disponibile pe paginile de social media de aici și aici sau în pagina dedicată evenimentului, aici.

Amenajarea expoziției este semnată de I.O.G Arhitectura.

*** 

Un proiect The Institute

Prezentat de UniCredit Bank

Parteneri: IQOS România, Globalworth, Kozel

Eveniment organizat cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin ARCUB

Un proiectul cultural finanțat de Ministerul Culturii

Susținut de: Primăria Sectorului 1

Cu sprijinul: Liliac, Retros Gallery, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, prin Facultatea de Horticultură

Parteneri instituționali: Combinatul Fondului Plastic, Uniunea Artiștilor Plastici din România

Parteneri media strategici: PRO TV, Kiss FM, HotNews.ro, Euromedia, YOOH

Parteneri media: Radio România Cultural, Igloo, Revista Zeppelin, Designist, Molecule F, Modernism, Lovedeco, B365.ro, feeder.ro, munteanurecomandă.ro, Revista Atelierul, IQAds, Zile și Nopți, Glamour, The Woman, Propagarta, Spotmedia, Happ.ro, Daily News, Ziarul Metropolis, Arthood, Spațiul Construit, Alist Magazine, dreamingOF.net

Echipa de creație: Radu Manelici, Claudia Draghia, Sebastian Pren, Policromic

Partener monitorizare: MediaTrust 

Foto: Roald Aron și Mihai Ciobanu

Romana Urmanczy, Designer vestimentar: „Ochiul meu și toate simțurile mele sunt într-o continuă căutare și contemplare a frumosului”

Romana Urmanczy este cea care a pus bazele Romana Couture, ocupându-se de crearea rochiilor de mireasă de peste 15 ani. Ceea ce a atras-o pe Romana la acest domeniu este chiar complexitatea acestuia, simțind că trebuie să ilustreze prin rochie tot ceea ce este viitoarea mireasă.

Fiecare creație are la bază o discuție detaliată cu viitoarea posesoare, multe întrebări adresate, iar una dintre întrebările care nu lipsește niciodată este „Ce cuvinte cheie ai vrea  atingi la nuntă?”, iar apoi Romana pornește de la aceste gânduri, mărturisindu-ne că procesul de creație este, pentru ea, cea mai frumoasă perioadă din an. În plus, Romana consideră că ineditul fiecăreia dintre creațiile sale este dat chiar de către mireasa care o poartă.

De ce a ales acest domeniu, complexitatea creării unei rochii de mireasă, de ce este nevoie dincolo de partea tehnică și o serie de sfaturi pentru viitoarele mirese sunt doar câteva dintre aspectele pe care Romana ni le-a împărtășit astăzi.

 

Romana povestește-ne puțin despre tine. Care este parcursul tău profesional și cum și când a apărut pasiunea pentru design vestimentar?

Cred mi-a fost dat am această pasiune pentru frumos, ochiul meu și toate simțurile mele sunt într-o continuă căutare și contemplare a frumosului, a mediului înconjurător, a creației.    

Deja de mai bine de 15 ani ocup de design de rochii de mireasă, este și rămâne o pasiune, un mod de exprimare al meu și sunt onorată am avut această șansa  dezvolt și fiu parte din această nișă.  

Romana Couture

Cum ai ales nișa asupra căreia să îți orientezi business-ul? De ce rochii de mireasă?

Probabil m-a atras complexitatea produsului, faptul nu este ușor de realizat și faptul fiind o ținută care în principiu, o porți doar o dată în viață, evident îți dorești cuprindă tot ceea ce tu ești.  

Apoi libertatea și creativitatea pe care ți-o conferă acest tip de produs. Mi-a plăcut și fim cunoscuți ca firmă ce crează doar rochii de mirese, cumva specializați pe asta. Până la urma dacă îți dezvolți la un potențial maxim un anumit domeniu, ai șansa de a-l stăpâni și a-l dirija mult mai competent.  

 

 

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Romana G.Urmanczy Couture (@romana_couture)

Dacă ne gândim la o rochie de mireasă, primele cuvinte care ne vin de cele mai multe ori în minte sunt eleganță, rafinament, detalii, unicitate. Cât de greu este de realizat o astfel de rochie? Câte ore de muncă sunt necesare și care este cea mai dificilă etapă din tot procesul?

Eu nu înțeleg de ce unii dintre noi cu cât este mai complicat un lucru, cu atât mai mult ne motivăm și ne ambiționăm  îl realizăm.

Am spun și eu detaliile fac diferență, dar consider cel mai greu lucru este, de fapt, cum pui cap la cap toate detaliile, aici e „atingerea” creației. Când e bine te oprești? Când acel detaliu poate strica sau dimpotrivă aduce un mare plus?

Apoi rochiile ca timp de lucru oscilează de la 60h până la..200h . Imaginați ce înseamnă faci o compoziție de dantelă pe toată rochia, decupat, pus în ace, apoi o înseilezi, o studiezi fii sigur e potrivit, echilibrul este perfect, apoi coși cam două săptămâni atât broderia, cât și pietrele de pe ea, nu mai zic de prima parte când sunt alese materialele, este croită, asamblată. Aici trebuie amintesc atelierul nostru, doamnele pricepute care zi de zi se cufundă în știința și arta croitoriei.

View this post on Instagram

A post shared by Romana G.Urmanczy Couture (@romana_couture)

Acum că a început sezonul nunților este cu siguranță o perioadă foarte încărcată. Cum este pentru tine relaționarea cu viitoarele mirese? Care ai identificat tu ca fiind aspectul cel mai important pentru o colaborare eficientă?

Îmi place cred relaționarea este cheia, viitoarele mirese au nevoie știe sunt pe mâini bune, atât pe parte estetică, cât și pe parte tehnică. Mi-e foarte la îndemăna fiu acolo pentru ele mai ales stiu trec printr-o perioadă tumultoasă, cu multe decizii pe mai multe planuri.

Când am început lucrez în acest domeniu, pe lângă creativitate și competență, rapid am realizat este nevoie de seriozitate, exact ce ne place vedem la cel de lângă noi: un om parolist. Am zis, am făcut, am programat, m-am ținut de acea dată fixă. Lucrul bine făcut, sarcina dusă până la capăt, acestea sunt imperios necesare în domeniul rochiilor de mireasă.

Care sunt ultimele tendințe în ceea ce privește rochiile de mireasă? Care sunt cele mai căutate modele? Viitoarele mirese care îți calcă pragul sunt la curent cu ultimele tendințe? Corespund preferințele lor cu trendurile actuale?

Când vorbești despre tendințe/ trenduri în materie de rochii de mireasă, recunosc am o reținere.. Da, poți aprecia se reîntoarce corsetul cu rigurozitatea-i caracteristică sau tușele rigide ale taftului sunt din nou în trend, apoi transparența și tonul jucăuș al tulurilor este la mare căutare.    Noi toți vrem ne informăm cu privire la lucrurile acestea, dar de-a lungul anilor, am realizat pentru mine rochia de mireasă este mai mult decât atât.

rog citiți un mesaj de la una dintre miresele mele care mi-a descris de curând cum și-ar dori ea rochia de mireasă: „Nu am visat niciodată la un anumit stil… Am visat-o fluidă, dar nu foarte influențabilă. Adică știe ce are de făcut, cum cadă, nu se lase dusă de vânt oricum. Tema nunții sunt aripile. Și abia după ce ți-am zis vreau capa aia și te-am auzit cu aripile m-am gândit ce coincidența faină. Vreau ca rochia spună povestea unei femei hotărâte care a știut nu vrea trăiască degeaba, ci a vrut lase ceva în urmă. Ochi ațintiți spre Cer.   Cuvinte cheie: Aripi. Vânt. Curaj. Nebunie. Blândețe. Odihnă. Îmbrățișare. Văzduh. – M.

Ei bine, acum urmează îi creez rochia pornind de la aceste gânduri.

Romana Couture (2)

Cum alegem materialele, broderia sau croiala rochiei sau un model potrivit? Ce ar trebui să avem în vedere? Există niște reguli de bază?

Am spun câteva din întrebările pe care eu le pun ca ajut procesul de alegere și găsire a rochiei:

– Ai o zonă din corp pe care vrei o evidențiezi?

– Dorești o mai mare acoperire pe umeri/ brațe? Aici pot detalia spunând diagonalele obținute din croi sunt cele care înalță silueta, linia taliei este mai accentuată dacă punctul de plecare a volumului rochiei este mai de jos, broderia aplicată trebuie aibă un crescendo, voalul cu cât este așezat în partea de sus a creștetului capului este mai bine tot pentru a înălța silueta. volumele mari în partea de jos nu sunt indicate dacă viitorul mire este de talie mai mică. pliseurile la o primă vedere avantajează, dar de fapt ele ies în relief și daca privești din mai multe unghiuri vei vedea opusul.

– Cum alegem materialele? Întrebările ajutătoare sunt: ce cuvinte cheie ai vrea atingi la nuntă? Dacă vorbim despre romantic, atunci poate ar fi bine  îți alegi materiale vaporoase, voaluri, de exemplu dantela în defavoarea broderiei.

– Unde îți vei ține nunta? – Cum vrei apari la altar în fața lui?

Mie una, răspunsurile la aceste întrebări, îmi deschid ochii înțeleg ce își dorestie fiecare viitoare mireasă. nu uite fiecare din ele rochia este doar o componentă la întregul TOT ce se numește mireasă. Este bine fie aleasă ținând cont de asta. Machiajul, părul, buchetul, adrenalina, toate contribuie la imaginea finală, așa : less is more.   Andra Krista - Romana Couture (2)

Cu cât timp înaintea evenimentului ar trebui ca miresele să se preocupe de acest aspect?

Undeva înainte cu 6-8 luni este recomandat înceapă căutările. Evident sunt și mirese last minute care vin la noi în Showroom cu o lună înainte și își caută rochia, dar cel mai bine este o facă mai din timp. 

Romana Couture

Fiecare sezon nou vine cu așteptări și cu dorințele clientelor de a vedea colecții noi. De unde te inspiri atunci când începi schițele pentru o nouă colecție? Sunt designeri la nivel internațional pe care îi urmărești sau la care te raportezi?

Da, întradevăr noile colecții sunt cele mai așteptate, este o oarecare presiune te reinventezi, autodepășești, fii cu un pas înainte față de tine, cel de anul trecut.

Cu multe luni înainte de lansarea unei noi colecții caut hotărăsc direcția pe care vreau o dau. Uneori folosesc de o temă, anul acesta am avut influența și amprenta grecească, #greekmytholgy. Alteori las influențată de timpurile pe care le trăim, a fost anul pandemic în care rochiile au devenit mai puțin sofisticate, atâta timp cât în rândul nostru, al tuturor, prioritățiile s-au schimbat, am considerat o abordare mai naturală, mai nestudiată, mai pură, ca fiind mai potrivită.

Apoi începe procesul de creație, se întinde pe o durată de câteva luni, pot spune este cea mai frumoasa perioadă din an, toată ziua sunt în atelier alături de colegele mele, găsești multă concentrare, implicare, cuvintele sunt puține, îndemănare, optimizăm tipare, muncă și iar muncă. Ne place. Cum spuneam, sunt lunile în care simt ca peștele în apă.

Dacă spunem rochii de mireasă, ne gândim automat la culoarea alb, dar poate nu ar trebui să ne limităm doar la asta. Care sunt preferințele clientelor în general? Merg pe curentul clasic sau vin cu idei noi, mai nonconformiste?

Alb. Închizi ochii și vezi frumoasa mireasă îmbrăcată în alb. Apoi îmbrățișezi culorile de pământ: crem, bej, alb lapte, argint, somon, cais, gri, plămâniu.

Râd când chiar noi vrem obținem nuanțe nedefinite și apoi tot noi nu reușim răspundem la întrebarea: „ce nuanță este rochia?”. Nonconformismul se regasete mai repede în croi decât în culoare.

Care a fost cea mai inedită creație a ta? Povestește-ne puțin despre ea.

Aș putea vorbi despre o ținută verde crud, accesorizată cu o pereche de teniși Nike, ori despre o alta făcută dintr-un in topit înfășurată doar pe trupul miresei, despre o trenă detașabilă de 5 m, le putem numi inedite, dar ineditul îl dau ele, miresele, de multe ori surprind cum urcă pe câte un munte unde numai alpiniștii ajung și acolo în bătaia vântului aruncă rochia pe ele și se lasă pozate. Recent una din miresele noastre a avut nunta la Lacul Como.

Romana Couture

Cum ai defini stilul tău de creație în câteva cuvinte: 

Rafinament, eleganță, acuratețe la detalii, sunt create într-o manieră complexă, dar simplă chiar daca sună paradoxal.

 

Flat shoes sau tocuri? – Flats forever.

Designerul tău de fashion favorit: Dior, Zac Posen, Stephane Rolland, Jerry Lorenzo, Jacquemuse.

Care este desertul tău preferat? – Mousse de ciocolată.

O amintire care îți încălzește sufletul: cred provocarea de a face rochia de mireasă a fiicei mele, apoi a nurorii mele, acestea au fost niște momente pe care nu am le uit, nu spun atunci când croiam materialul rugam, pentru viitorul lor, pentru căsnicie și apoi iar trezeam la realitate și concentram fac rochia perfectă. Nu stiu, așa sunt eu, dau valoare fiecărui moment din viață. La fel caut dau valoare fiecărui om de lângă mine, dar emoția pe care o ai când creezi rochia de mireasa pentru copilul tău..e notabilă.

Krista + Dani

Nore to self: A note to myself? nu uit visez! Trecutul și ce am cumulat până azi sunt lecțiile din care pot învață, prezentul este un dar. Am primit ziua de azi și bucur de ea, DAR e musai nu uit visez, pentru de acolo îmi vine motivația merg mai departe.

 

Credit Foto: Andra Krista Photo, Laura Bâlc, Adrian Trifa, Radu Benjamin 

 

Editor:

DIANA BOBOIA THE WOMAN EDITOR 2021-01

Beauty meets architecture: accesoriile eco beauty-travel Barceloning

Fondat în 2010, Barceloning este un studio de design și producție pentru obiecte decorative inspirate din arta și arhitectura Barcelonei. Colecțiile unesc creativitatea cu funcționalitatea, exprimate în forme, materiale și texturi diferite.

Barceloning este despre a cunoaște Barcelona sub toate formele sale urbane, a-i descoperi detaliile care îi definesc unicitatea, a iubi orașul mediteranean atât de deschis și de cosmopolit. Lucruri pe care fondatorii Barceloning le practică. Convertesc forme și detalii ale orașului în obiecte pe care le putem folosi zi de zi. Produsele Barceloning se regăsesc în propriul concept store din Barcelona, în spații exclusiviste și în magazinele unor muzee din Catalonia.

Plăcile hidraulice sunt un element reprezentativ pentru Barcelona, fundamental pentru arhitectura modernistă catalană de sfârșit de secol 19. Sunt plăci din ciment colorat care au apărut în Catalonia în anii 1850 şi s-au folosit apoi pe scară largă pentru placări interioare în țările din bazinul mediteranean, America Centrală și Orientul Mijlociu.

BARCELONING Necessaire MODERNISTA-21x11cm_s

Denumirea vine de la utilajul folosit pentru producerea plăcilor: presa hidraulică. Perioada apariţiei lor coincide cu dezvoltarea cartierului Example din Barcelona, faimos pentru organizarea sa riguroasă şi arhitecţii celebri care au construit acolo, printre care și Antoni Gaudí.

Termenul catalan Trencadís denumește tehnica mozaicului realizat din bucăți de ceramică spartă, pictată de regulă cu modele abstracte. Este o marcă a modernismului catalan și în mod particular a arhitecţilor Antoni Gaudí şi Josep Maria Jujol.

BARCELONING Necessaire ROSAS DEL BORN-21x11cm_s

Necessaire din Colecția Sgraffito.

Această colecție își propune transpunera pe obiecte a stilurilor ornamentale folosite pe fațadele clădirilor din Barcelona în timpul modernismului catalan de sfârșit de secol 19.

Designul acestui necessaire este inspirat de fațada unei clădiri din Barcelona – Plaza Comercial 1, în fața Mercat del Born.

Suprarealismul transpus în colecții nonconformiste și culori îndrăznețe

 

Catch Michelle a devenit un nume cunoscut în universul modei, reușind să surprindă prin nonconformismul colecțiilor, prin frâul liber dat imaginației și multă determinare. În interviul pe care ni l-a acordat, Mihaela Teleagă, fondator Catch Michelle,  ne-a vorbit despre începuturile business-ului, tendințe, surse de inspirație și brandul pe care îl reprezintă cu mândrie.

Care este povestea din spatele numelui Catch Michelle? Cum a început acest business?

Când aveam 13 ani mi-am propus și mi-am ales obiectivul pentru care voiam  să lupt, tot atunci alegând și numele brandului pe care doream să-l construiesc. Deja de la vârsta de 6 ani știam exact că voi ajunge creatoare de modă, fiind inspirată de filmul “A women of substance” pe care l-am vizionat în 91, un film realizat în 1985, anul în care m-am născut. După experiența trăită și anume după internshipul la Vivienne Westwood, am creat brandul Catch Michelle. Acesta a fost fondat în Londra, U.K, în 2013. Nu am vrut să cuceresc lumea cu numele meu, dar în schimb am căutat să aibă o conexiune cu numele meu, Mihaela Teleagă, dar și cu starea mea de spirit.

catch 3

Care este sfatul cel mai important pe care l-ai primit la începutul carierei de designer?

În 2011 eram in Paris, făceam parte din echipa trimisă din Londra la Paris în organizarea prezentării Gold Label, Vivienne Westood. Într-una din nopți, în showroom, în timp ce aveam castingul cu modelele și pregăteam ținutele pentru show, în jurul orei două, Vivienne Westwood a intrat. În discuția noastră aceasta m-a întrebat ce vreau să fac pe viitor și dacă am planuri să creez ceva al meu. Am spus că da, vreau. Sfatul ei a fost, citez ” să te gândești bine la ceea ce vrei să faci, să vii cu ceva nou, original pe piață și cu un concept puternic în spate”. Atunci m-a pus pe gânduri și am început documentarea în căutarea conceptului.

După un research de aproape  1 an de zile am ales să fac o conexiune între artă și modă, am început să-l studiez pe Sigmund Freud ( Interpretarea viselor ), după care am ajuns la Salvador Dali și  Hieronymus Bosch și m-am decis: Suprarealismul transpus în haine. Neavând puterea să pot utiliza fragmente, imagini din operele acestora, am decis să-mi creez propria viziune. Așa am ajuns să mă documentez din nou asupra  pictorilor și l-am găsit pe pictorul nostru suprarealist Mihai Criste, cu care am început o colaborare în realizarea operelor. Așa a luat naștere Catch Michelle și conceptul din spatele brandului .

Ce te inspiră atunci când lansezi o nouă colecție? Povestește-ne puțin despre sursele tale de inspirație.

Sunt o visătoare. Cred în vise și totodată le pun pe hârtie, tot ceea ce vedeți sunt mesaje extrase din visele mele. Visele de noapte sunt completarea viselor din timpul zilei. Sunt mereu dornică de cunoaștere, de noi culturi, tradiții și obiceiuri, artă, muzică, ca dovadă că imprimeurile transmit sursa de inspirație. Îmi aleg mereu un subiect pe care îl dezvolt în viziunea mea, din realism îl modific în suprarealism și atunci mă pot juca cu inspirația așa cum îmi doresc. Îmi dau frâu liber imaginației și nebuniei pe care o am și pe care o ador la mine.

catch 2

Care este conceptul pe care se bazează cea mai nouă colecție Catch Michelle? Care au fost provocările?

Cea mai nouă colecție pe care o vedeți vedea în curând are ca sursă de inspirație pe Charlie Chaplin. Un personaj care mie îmi transmite sute de idei. Un Chaplin colorat în viziunea mea, mă provoacă să renunț la imaginea de alb și negru și să o transpun într-un curcubeu și așa îi voi da culoare acestuia, fiind Charlie Chaplin cel colorat.

 Cum ai descrie femeia care îți poartă creațiile?

Femeia care îmi poartă creeațiile în primul rând trebuie să aibă personalitate, atitudine, să fie nonconformistă ( cu o libertate cât mai largă de a avea curajul să poarte culori ) puternică sau mai bine spus: O femeie cu valoare!

Care sunt tendințele anului 2018 în ceea ce privește designul vestimentar?

Tendințele pe 2018 sunt: paietele, tot ceea ce este strălucitor, glitter prevailed, așa cum a propus Dior, Tom Ford, Gucci, Marc Jacobs și Chanel. Checks , și anume Tartan, Prince of Wales, Glen Plaid, așa cum am văzut la Sonia Rykiel, Balenciaga și Victoria Beckham. În materie de culori, se poartă culorile pastelate, lila, roz deschis, galben lămâie sau albastru ou de rață. În tendințe se află și plasticul, impermeabilul, așa cum ne propun Chanel, Burberry, Isabel Marant. De asemenea, franjurile revin iar în această vară, volanele propuse de Alexander Mcqueen (preferatul meu ), dar și broderiile pe țesături transparente .

catch 1

Cum ți-ai propus să dezvolți business-ul pe viitor?          

Eu merg pe sistemul de branding, ceea ce mă face să visez, să am o nouă strategie pe care o urmez acum și care consider că mă va propulsa internațional așa cum îmi doresc. Același concept, dar un fast fashion pe care îmi voi pune amprenta.

Care crezi că sunt diferențele între industria de design vestimentar din România și cea din UK?

Da, într-adevăr există diferențe între industria de design vestimentar din România și cea din U.K. În primul rând trebuie urmărite tendințele pe următorul an, așa cum o fac și numele mari în modă și nu numai.Colecțiile trebuie prezentate cu un sezon înainte, pentru a avea posibilitatea de a lua comenzile și de a produce colecția în timp util. Ceea ce am observat în România este că mulți designeri ambulanți, să-i numim așa, nu au etichete de compoziție ceea ce nu este ok dacă vrei să cucerești piața modei internaționale. Sunt diferențe, dar eu tind să cred că acestea se pot rezolva pentru că avem designeri talentați cu șanse foarte mari de reușită în industria modei.

Spune-ne 3 aspecte care te definesc cel mai bine.

Este simplu: determinare , perseverență și nebunie.

Nora Călbază

Sursa foto: Douglas Bassett

Culoarea anului 2018, între mister și reflecție. Cum o integrezi în ținute și în casă

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că în fiecare an Institutul Pantone, o autoritate internațională în materie de culori, alege culoarea ce va domina anul care tocmai începe. Pentru 2018 a fost aleasă o nuanță de mov, numită de specialiști ultra violet, care potrivit presei internaționale a fost aleasă de institut deoarece este „provocatoare, invită la reflecţie și reprezintă individualitatea şi spiritualitatea”. 

pantone-ultra-violet-PAGE-2017

Trăim într-o lume în care este nevoie de inventivitate şi imaginaţie. Acea inspiraţie pentru creaţie cu care este asociată culoarea Pantone 18-3838 ultra violet, care ne ridică nivelul de conştientizare şi potenţialul. De la explorarea noilor tehnologii şi a unei părţi mai mari din galaxie, la exprimarea artistică şi reflecţia spirituală, culoarea violet reprezintă ceea ce urmează să vină”, a spus Leatrice Eiseman, director executiv al Institutului, potrivit cotidianului Adevărul.

Este lesne de înțeles faptul că această culoare va domina așadar piața modei, dar și alte domenii care implică creația. Nuanța este un catchy, iar alegerile pe care anul acesta le vom face cu siguranță vor denota o personalitate mult mai curajoasă.

91fcb3b4669a888ccf42d166c0e13233

Pentru că este suficient de îndrăzneața, culoarea aceasta poate juca ușor rolul de ,,accesoriu”. Folosește-o ca să scoți din tipare o ținută all black. Adaugă un sacou în nuanța ultra-violet sau o eșarfă satinată, de mărime mai mare pe care să o așezi peste umeri. De asemenea, poți opta și pentru combinații de bluze simple, alături de care să pui o pereche de pantaloni de costum sau o fustă ultra violet. O altă ținută poate fi chiar reversul medaliei, cu o pereche de pantaloni negri, alături de o bluză în nuanța de mov a anului.

Color-Of-The-Year-2018-Meet-PANTONE-Ultra-Violet-18-3838-3

În ceea ce privește integrarea culorii și în casa ta ultra violetul se potrivește cu mici accente atât în dormitor, cât și în camerele de zi.

50246855b87b9eba3e44f742d31ba1ac

5fb60e00703ee5164039507d01e1317b

Culoarea anului 2017 a fost de asemenea, una curajoasă, alegerea fiind atunci verde crud. Specialiștii au spus că au ales nuanța de verde crud ca simbol al noilor începuturi şi al întoarcerii la natură. În 2016 cei de la Pantone au adus o doză de surprindere, deoarece au ales  două culori: roz pal şi bleu serenity.

By Loredana Bertișan – Editor Contribuitor The Woman

2

Loredana este de profesie jurnalist, cu experiență de peste cinci ani în domeniu. A lucrat pentru mai multe publicații locale și naționale și a urmat mai multe stagii de formare în domeniu atât în țară, cât și în străinătate. Este absolventă a Departamentului de Jurnalism din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai”. Pe parcursul studiilor a descoperit că are o pasiune pentru partea de social și voluntariat, așadar a creat comunitatea Art4Education prin care se ocupă de campanii caritabile pentru copiii din satele României.

Sursa foto: deligtful.eu, Pinterest, Freepik

Masa de Crăciun- ce gătim și cum o aranjăm

Masa de Crăciun este o tradiție. Ne aduce împreună, depănăm amintiri, râdem de tot ce s-a întâmplat preț de un an. Tocmai de aceea, trebuie să acordăm o atenție aparte pregătirii ei. Anul acesta, pentru masa de Crăciun putem combina tradiționalul cu modernul, pentru ca rezultatul final să fie unul ,,wow”.

christmas-cookies_1303-4952

Ce mâncăm. De la dulce la felurile de bază

În primul rând, în România nu există sărbătoare de Crăciun fără faimosul cozonac. Cu nucă, cu mac, cu ciocolată, în funcție de preferințe, alege anul acesta să pui pe masă un cozonac într-o formă mai specială-cozonacul floare. Pudrează-l la final cu zahăr, iar floarea va arăta ca un fulg de nea.

8963eda8d305f8518a00d1517a571fea

Pentru că am împrumutat mult din tradițiile americane, nu trebuie să îți lipsească nici turta dulce sau biscuiții-fursec în formă de omuleți, stele, brăduți, fulgi de nea, clopoței. Sunt extrem de aromați, iar ornarea lor este o distracție pentru toată familia.

close-up-of-professional-confectioner-hands-cutting-gingermen_1163-2882

Dacă ești fan torturi, poți adapta un tort glazurat cu alb, pe care să adaugi turtă dulce în forme de Crăciun și chiar crenguțe de brad pentru un aspect scandinav.

3e974ed7f67ed18c7a7c11e3d3c8e60e

965ad612dee8d42b0bac55d797bad8d0

La capitolul feluri de bază pentru a mulțumi întreaga familie, combină mâncărurile tradiționale cu feluri mai ușoare. De exemplu, poți pune pe masă sărmăluțe, dar în acest caz alegi o friptură dintr-o carne mai light. De asemenea, dacă vrei să alegi friptura din carne de porc, pune alături o salată cât mai colorată și fresh, în detrimentul salatei beuf. Nu trebuie să lipsească nici aperitivele, pe care este bine să le faci cât mai diverse, pentru ca invitații să aibă de unde să aleagă.

top-view-of-delicious-christmas-dinner_23-2147716317

Dacă vorbim de designul mesei, anul acesta influențele scandinave au fost foarte în trend, așadar poți opta pentru un decor simplu, care să dea senzația de curățenie și de spațiu.

0a07dac3519df9eb49262251a5295d86

Dacă însă ești mai mult aplecată către culori (sau ai o familie cu mulți copii), atunci poți alege ceva în culorile clasice ale Crăciunului, cu mult roșu pe masă.

adfc477ed6b09a3d52e7bd84dc15cc52

By Loredana Bertișan – Editor Contribuitor The Woman

2

Loredana este de profesie jurnalist, cu experiență de peste cinci ani în domeniu. A lucrat pentru mai multe publicații locale și naționale și a urmat mai multe stagii de formare în domeniu atât în țară, cât și în străinătate. Este absolventă a Departamentului de Jurnalism din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai”. Pe parcursul studiilor a descoperit că are o pasiune pentru partea de social și voluntariat, așadar a creat comunitatea Art4Education prin care se ocupă de campanii caritabile pentru copiii din satele României.

Sursa foto: Pinterest, www.freepik.com