Tag: designer de bijuterii

Daniela Cățoi, creatoare de bijuterii: „Dacă piesele tale par frumoase, dar nu au ceva profund, înseamnă că nu au ieșit, de fapt”


Cu o pregătire artistică solidă, absolvind studiile de licență și masterat în Grafică la Universitatea Națională de Arte din București, Daniela Cățoi creează bijuterii din porțelan profund inspirate de natură. Folosind fotografia pentru documentare, se concentrează pe micile detalii adesea trecute cu vederea de privitorul obișnuit: structuri, texturi și elemente naturale.

La scurt timp după finalizarea studiilor, Daniela a lucrat ca profesor de arte plastice pentru a-și oferi timp de gândire. În 2013, a început colaborarea cu Palatul Național al Copiilor din București, unde predă ceramică încă de la început, precum și pictură pentru o perioadă. Odată cu această schimbare profesională, Daniela și-a îndreptat atenția spre cariera artistică în domeniul ceramicii, axându-se în special pe porțelan și studiind, în mod autodidact, diverse tehnici, finisaje și compoziții.

De-a lungul timpului, creațiile sale au fost recunoscute prin numeroase premii, precum Noel 2023 și 2024, Premiul ESHTE (AUTOR, 2024), Premiul Assamblage School (ROJW, 2024) sau Public Choice Award (AUTOR, 2025). Mai multe despre Daniela și parcursul ei, creațiile sale și industria de bijuterie contemporană în interviul următor:

 

Daniela, cum ai ajuns la bijuterie? Care a fost drumul tău profesional până în prezent și cum te definești tu astăzi?

 

Nu am visat de mică la o carieră anume, deși știam în ce direcție voi merge. Mi-am dorit, înainte de toate, să fiu mamă și cred că asta a lucrat în subconștientul meu. După finalizarea studiilor de licență am decis să intru în învățământ ca să îmi dau timp de gândire asupra drumului pe care aș putea să îl urmez cu grafica. Am redescoperit lutul la PNCB și tot acolo am început să lucrez cu porțelan. Nu am abandonat niciodată grafica, dar ea s-a transformat cumva.

 

Cum a influențat formarea ta în Grafică procesul de creare a bijuteriilor din porțelan? Consideri că studiile tale în acest domeniu te-au ajutat să aduci un suflu diferit în bijuteriile tale?

 

Cred că studiile de grafică m-au ajutat să gândesc fiecare piesă ca pe o compoziție. Încerc să nu fie dezechilibrate compozițional sau cromatic, să aibă detalii, dar și locuri de relaxare vizuală, să fie atent finisate sau intenționat lucrate spontan. Nu reușesc întotdeauna să țin cont de acestea, de aceea am o cutie mare cu piese pe care nu le-am finalizat și nu cred că mai pot fi continuate.

 

De ce ai ales să lucrezi cu porțelan? Ce îți place cel mai mult la acest material și ce provocări întâmpini în procesul de creație?

 

Am început să creez cu porțelan pentru culoarea lui albă. După ce l-am încercat, mi-a părut rău că am cumpărat așa mult. Nu credeam că îi pot da o formă satisfăcătoare. Dar cu perseverența și determinarea din acele momente, am reușit să îl controlez. Cea mai mare provocare a porțelanului cred că este faptul că se sparge în timpul finisării, înainte de prima ardere. Practic, așa poți pierde o piesă lucrată mult, într-o secundă.

 

Cum ai reușit să îți dezvolți abilitățile și să experimentezi diferite tehnici de prelucrare a porțelanului, având în vedere că ai fost autodidactă? Care au fost sursele tale principale de inspirație și învățare?

 

Principala sursă de inspirație și cea mai vastă este natura. Am o documentație generoasă de imagini din natură, cu detalii care, dacă nu mă inspiră, mă introduc într-o anumită stare de creație. Altfel, mă uit peste tot unde am ocazia ca să observ cum sunt alte concepte din bijuteria contemporană, indiferent de materialul cu care lucrează.

 

Ce părți din natură îți captează atenția cel mai mult și cum le transpui în designul bijuteriilor?

 

Privesc mult natura în general. Nu caut ceva anume. Nu am găsit alt loc mai propice pentru a face pauză de la tot. Într-adevăr, caut detaliile, iar cele surprinse de o lentilă macro, pe care nu ai cum să le observi cu ochiul liber, sunt geniale. Acestea mă fascinează și mă inspiră.

 

Cum alegi acele mici detalii naturale, precum texturi și structuri care, de obicei, nu sunt apreciate la prima vedere? Ce semnificație au acestea pentru tine și de ce le consideri esențiale în creațiile tale?

 

Texturile și structurile, de obicei, te intrigă și cheamă să le atingi, să zăbovești asupra lor. Sunt esențiale în partea de creație datorită posturii provocatoare în încercarea de a le reda, căci sub nicio formă nu e ușor să imiți natura.

 

Care sunt cele mai importante lecții pe care le-ai învățat în urma experimentării și a studiului propriu? Cum ți-au influențat acestea viziunea asupra bijuteriilor din porțelan?

 

Cel mai important aspect pe care l-am remarcat este faptul că e nevoie de extrem de multă muncă și răbdare pentru a obține un rezultat satisfăcător. Dacă piesele tale par frumoase, dar nu au ceva profund, înseamnă că nu au ieșit, de fapt. O floare drăguță poate face multă lume, până la urmă.

 

Cum alegi să combini porțelanul cu pigmenți și aur coloidal? Ce simbolistică sau semnificație au aceste combinații în creațiile tale?

 

Pigmenții și aurul coloidal sunt folosite de toți cei care lucrează cu porțelan, nu au o simbolistică sau semnificație în sine. Contează mult cum le folosești și dacă acestea aduc sau nu un plus piesei, dacă îți echilibrează și susțin forma, ori dacă te ajută să induci o atmosferă anume.

 

Crearea unei bijuterii din porțelan presupune un proces manual detaliat. Ce aspecte ale acestui proces îți aduc cea mai mare satisfacție și ce te motivează să continui să creezi?

 

Pe lângă feedbackul celor din jur care apreciază și poartă piesele, motivația de a continua o regăsesc în momentul în care îmi pare că o anumită piesă finalizată are profunzime. Nu pot explica mai mult, sunt foarte puține astfel de piese, dar satisfacția și entuziasmul de a crea, din nou, sunt neprețuite.

 

Ce emoție sau poveste vrei să transmită piesele tale celor care le poartă? Cum simți că detaliile pot avea un impact semnificativ asupra celor care poartă bijuteriile tale?

 

Nu cred că pot pune controlat o poveste sau o emoție anume în piese. Acestea apar sau nu de la sine, în timpul creației. Detaliile pot fi lucrul declanșator al emoțiilor în fiecare dintre noi și asta este foarte interesant de privit.

 

Procesul tău de creație este susținut de o documentare fotografică riguroasă. Cum îți alegi subiectele sau momentele pentru această documentare? Care este rolul fotografiei în procesul de creație?

 

Reiau deseori documentația fotografică doar pentru a mă delecta. De multe ori apar idei noi dintr-un singur detaliu. Oricum, posibilitatea de a găsi ceva nou de explorat din natură este foarte mare, cred că inepuizabilă.

 

Cum influențează experiențele tale personale procesul de creație? Ne poți împărtăși câteva momente sau amintiri care au avut cel mai mare impact asupra lucrărilor tale?

 

Am observat că cele mai satisfăcătoare rezultate pentru mine au apărut atunci când nu am avut presiunea de a lucra ceva anume, atunci când am avut posibilitatea să zăbovesc mult în atelier chiar și numai pentru a face ordine. Liniștea și singurătatea creează un mediu propice creației și execuției pentru mine.

 

Premiile și recunoașterea pe care le-ai obținut reflectă succesul muncii tale. Cum te simți în fața acestor realizări? Cât de importante sunt și ce influență au asupra parcursului tău?

 

Am primit aceste premii cu multă recunoștință, iar în urma unuia dintre ele am urmat un curs care mi-a readus în inimă dragostea pentru gravură. Ce sentiment extraordinar, nostalgic!

 

Cum ai simțit experiența participării la Autor International Contemporary Jewelry Fair în acest an? Ce impact a avut pentru tine și cum simți că te-a ajutat?

 

Participarea de anul acesta la Autor m-a găsit mai relaxată în interacțiunea cu oamenii. Am realizat că târgurile fizice sunt singura oportunitate de a primi feedbackul însoțit de expresie și emoție profundă, pentru care sunt tare recunoscătoare.

 

Ce reprezintă astfel de târguri pentru industria de bijuterie contemporană, pentru comunitate și pentru artiști?

 

Anul acesta chiar am reușit să schimb mai multe impresii cu colegii și persoanele din comunitate. Pentru artiști, târgul este o platformă valoroasă de vizibilitate internațională, dialog și posibilă colaborare. Pentru public, oferă acces direct la bijuteria de autor și la poveștile din spatele fiecărei piese, contribuind la cultivarea unei relații mai profunde cu obiectul artistic.

 

Cum vezi la momentul actual această industrie și cum crezi că va evolua în viitorul apropiat și pe termen lung? Care ai spune că este direcția?

 

Târgul susține și reflectă diversitatea, curajul și rafinamentul acestei forme de expresie contemporană, iar în viitor cred că va deveni tot mai mult un spațiu de dialog între bijuterie, artă, tehnologie și teme sociale. Bijuteria contemporană va continua să spargă tipare, să fie statement, să pună întrebări și cred că va fi din ce în ce mai iubită de public.

 

–

Redactor:

Georgiana Ciceo, fondator Monom & co-fondator ZAIN: „Viitorul retailului offline stă în experiența pe care acesta o oferă consumatorului”

Georgiana Ciceo este designer de bijuterii și antreprenor, punând bazele propriului studio de bijuterii – Monom, care mai târziu s-a dezvoltat și într-un concept store.

Aceasta face parte din echipa festivalului ZAIN, pe care la co-fondat împreună cu trei prieteni în anul 2014, „din dorința de a crea un cadru de întâlnire și expunere a creativilor locali”. Opt ani mai târziu, conceptul s-a dezvoltat, iar ediția din acest an va cuprinde peste 27 de evenimente conexe ale comunității creative clujene.

Modestă din fire și un om introvertit, așa cum se descrie, preferă să lase munca să vorbească despre ea, fiind foarte dedicată acesteia. Este pasionată de ceea ce face și acordă mare atenție muncii sale, fiind de părere că „că în orice domeniu lucrurile nu se întâmplă peste noapte și că efortul susținut este cel ce dă rezultate întotdeauna.”

Deși era pasionată de ceva vreme de designul de bijuterii, Georgiana a decis că este momentul să se îndrepte în această direcție în momentul în care un designer al ediției din 2016 a ZAIN nu a putut ajunge și aceasta i-a ținut locul. Piesele au fost apreciate și astfel Georgiana a pus bazele viitorului său brand.

Am stat de vorbă azi cu Georgiana despre călătoria ei profesională și proiectele sale: Monom și ZAIN, oferindu-ne câteva perspective ale vieții de antreprenor, designer și a celei de organizator de evenimente. Curând, pe Georgiana o putem regăsi în tot ceea ce înseamnă povestea ZAIN – The Future of Work, care va avea loc între 29 septembrie și 2 octombrie la Cluj-Napoca.

 

Georgiana, cum ai decis să te orientezi spre designul de bijuterii, la bază fiind arhitect? Cum a venit decizia de a pune bazele Monom? Cum ai ales numele brandului?

 

Nu a fost o decizie planificată, a fost o decizie „încercată”. Lucram ca arhitect și eram parte din echipa ZAIN. Pregăteam ediția din 2016 când am rămas fără un designer într-un proiect în care puneam împreună designeri și meșteșugari pentru realizarea de produse cu design contemporan în tehnici tradiționale. Eu cochetam de mult cu designul de bijuterie și nu găseam pe piață bijuterii care să îmi fie pe plac. Așa am decis să încerc și am făcut câteva piese împreună cu Nádudvary László și le-am expus la ZAIN 2016.

Mi-am setat singură niște repere: dacă piesele urmau să fie bine primite la ZAIN, urma să încep să învăț să fac bijuterie și să pun bazele unui atelier. Am pus și bazele brandului: nu am avut resurse la momentul respectiv pentru a lucra cu cineva pe partea de branding așa că eu am ales numele și am făcut primul logo. 

Am ales numele de monom pentru că îmi place sonoritatea și grafica cuvântului, dar și pentru că mi se părea reprezentativ ce înseamnă el: în limba română, monom înseamnă înșiruire de unul câte unul, respectiv expresie algebrică în care intervin doar semnul adunării și al scăderii. 

Care a fost investiția inițială în proiectul Monom? Cum arată acesta în cifre, astăzi?

 

Monom a pornit cu o investiție inițială de 2 000 de euro și o masă în atelierul unor prieteni. 6 ani mai târziu, avem 5 angajați, peste 300 000 euro investiți, singurul Concept Store din Cluj-Napoca și un total de 11 colecții lansate până acum. 

 

Cum ai învățat să fii antreprenor?

 

Făcând, ca să zic așa. M-au ajutat mult pregătirea în domeniul arhitecturii, multele activități de voluntariat și implicarea în activități de ordin administrativ din timpul facultății.

Dar cel mai mult înveți când ești implicat direct și pus față în față cu multiplele situații la care te expune antreprenoriatul românesc. 

 

Alături de Monom, ai pus bazele unui concept store cu același nume. Care sunt motivele din spatele acestei noi etape a Monom?

 

Când am pornit Monom, piața din Cluj nu prea cerea design românesc, însă lucrurile s-au schimbat mult în ultimii ani. Deja din 2020, aveam tot mai multe persoane în Cluj care își doreau să vină să vadă produsele, să le încerce, să ne cunoască.

Am ales să deschidem un Concept Store și nu un magazin doar de bijuterie, deoarece consider că viitorul retailului offline stă în experiența pe care acesta o oferă și pentru că locuitorii Clujului au o tot mai mare deschidere pentru produsele locale, fără să existe un astfel de magazin în oraș. 

 

Povestește-ne despre festivalul ZAIN: cum ai hotărât să pui bazele acestuia, cum s-a dezvoltat festivalul, cine sunt oamenii din spatele a tot ceea ce se întâmplă.

 

Am pornit ZAIN în 2014 din dorința de a crea un cadru de întâlnire și expunere a creativilor locali (preponderent designeri), pentru care nu exista niciun eveniment dedicat în aceasta zonă a țării. Singurul eveniment de profil era la momentul respectiv Romanian Design Week și oamenii din Cluj se întâlneau și cunoșteau la București. 

Co-fondatori am fost 4 prieteni – 3 dintre noi arhitecți, care am lucrat împreună în timpul facultății – Florina Dascăl, Razvan Luca, Alexandra Mihali și eu. Primele ediții au fost mai mult orientate înspre zona de design, însă, treptat, ne-am deschis porțile pentru tot mai multe industrii creative, astfel că ZAIN a devenit, din ZAIN – design expressions, ZAIN – Festival of Creativity. Din 2018, managing team ZAIN este formată din Alexandra Mihali, Florina Dascăl și Georgiana Ciceo. 

Alexandra Mihali a jonglat mereu între pasiunea pentru frumos și profilul de doer care o caracterizează atât de bine. A activat în mediul academic, a cochetat cu organizarea de evenimente, iar mai apoi cu producția de evenimente mari și festivaluri, domeniu în care activează de mai bine de 7 ani, fiind în prezent production manager în echipa festivalurilor Untold și Neversea. Pentru Alexandra, arta scenografică, pe care a început să o exploreze autodidact în urmă cu 2 ani, este cea care împacă cel mai bine aceste două părți ale sale. 

Florina Dascăl este cofondator al brandului de fashion Vilegiatura, Lead Architect al grupului Untold Universe, Creative Director al Neversea Festival.

 

Ce ne poți spune despre ediția din acest an? Cum va arăta povestea 2022 pentru ZAIN? 

 

Ediția din acest an a festivalului încheie proiectul Cluj Future of Work finanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Urban Innovative Actions. În acest context, ne-am întrebat cum va arăta viitorul muncii. Noi credem că este despre creativitate și ne-am decis ca, în această ediție să o explorăm în toate formele ei.

ZAIN 2022 înseamnă de la  producție și design de mobilier, meșteșug, fashion design, design de accesorii, ilustrație, graphic design, instalații interactive și lighting design la acoustic jams de cobză și caval, degustări de gin&vermouth și gourmet tasting de la producători locali. 

 

Dacă ar fi să sumarizezi experiența ZAIN în câteva cuvinte, ce le-ai spune celor interesați, și nu numai, pentru a-i convinge să participe?

 

ZAIN 2022 are un pol principal în EXPO ZAIN – care în acest an ia o altă formă decât cea cu care suntem obișnuiți atunci când vine vorba despre expunerea de produse. În Piața Unirii, într-un pavilion temporar se vor găsi 8 capsule care găzduiesc 8 instalații imersive și interactive construite în jurul creațiilor a 8 designeri aleși de echipa ZAIN. 

În același timp, ZAIN se extinde în mai multe locuri din oraș: 

– Casa TIFF găzduiește partea de Meșteșug (în) Contemporan x IARMAROC.com, o platformă online care reunește și promovează creatori locali din foarte multe domenii

– Fosta Casă Municipală de Cultură a orașului situată în Piața Unirii nr. 24 găzduiește ZAIN SHOP, unde puteți găsi împreună mai multe platforme de design din România precum E-PRETEXT, DIZAINĂR, NARATIVO, ALSENA etc. 

– tot în fosta Casă Municipală de Cultură a orașului se găsește expoziția CULTUREPRENEURS – cu produsele a 4 antreprenori locali  selectați de ZAIN în urma unui proiect-concurs realizat în vara anului trecut.

– vor fi petreceri în fiecare seară și cel puțin 27 de evenimente conexe, ale comunității creative din Cluj. 

 

Oferă-ne câteva detalii behind the scenes: situații neprevăzute cu care te-ai confruntat de-a lungul timpului, care simți că este partea cea mai complicată în organizarea unui eveniment, cum arată o zi de dinainte de începerea acestuia etc.

 

Situațiile neprevăzute apar de fiecare dată. La Fashion Show-ul din 2016 organizat în Castelul de la Răscruci, de exemplu, în mod inexplicabil doar în ziua/seara evenimentului temperaturile au scăzut brusc și au ajuns la 2 grade și a trebuit să găsim soluții de încâlzire atât pentru modelele care trebuiau să se schimbe și să stea acolo câteva ore, cât și pentru participanții la eveniment. La ediția din 2018, la fel, vremea ne-a făcut probleme – vântul a bătut cu o putere atât de mare, încât a smuls bannerele ce îmbrăcau pavilionul din Piața Unirii peste noapte. 

Cea mai grea mi se pare partea financiar-administrativă, atât obținerea de sponsorizări, cât și partea de achiziții și deconturi. 

Ziua de dinainte de eveniment este, de cele mai multe ori, atât de plină, încât nu îți amintești multe lucruri. La noi presupune foarte multe montaje, multe lucruri de așezat la locul lor, e un haos atunci, dar e plăcut să vezi cum lucrurile se așează. 

 

Cum reușești să îmbini toate aceste roluri de antreprenor, designer, organizator de evenimente? Care dintre acestea simți că ți se potrivește cel mai mult?

 

Îmi face plăcere această jonglare, nu mă plictisesc niciodată. Am activități care mă încarcă și încerc să îmi ofer timp pentru ele. Sunt într-adevăr perioade mai aglomerate în an, dar te încarci cu energia lucrurilor pe care le faci si a motivației pe care o găsești în fiecare zi când te trezești dimineața ca să continui.

Rolul de designer mă împlinește cel mai mult, deși cel de antreprenor este cel care îmi acaparează cel mai mult timp. 

 

ZAIN descris în câteva cuvinte: Creativitate. Experiență. Culoare. 

Ce te inspiră? – Tot ce e în jurul meu. 

Bijuteria preferată din colecțiile Monom: în acest moment, Cerceii CALA

Auriu sau Argintiu? – Auriu. 

Cartea de pe noptieră: Azi – Țigan Tăndări – Valeriu Nicolae.

Despre ZAIN

Cadrul pentru o comunitate creativă reală, specializată, expresivă și prezentă în viața orașului, ZAIN inițiază un dialog în jurul creativității la Cluj. Dialogul se poartă între comunitatea creativă – a cărei coagulare o susține – și publicul larg, cel care îndrăgește designul, vrea să îl înțeleagă și să îl consume deopotrivă.

ZAIN 2022 înseamnă prezentări și expoziții din mai multe domenii ale industriei creative: producție și design de mobilier, fashion design, design de accesorii, ilustrație, graphic design, aplicații interactive și lighting design.

Timp de 4 zile, Piața Unirii din Cluj va fi transformată într-un camping al expresiei prin design, pentru a reconstitui traseul de la lucrul manual la produsul digital, cu accente pe inovație, meșteșug și tehnologie. Expoziția centrală din Piața Unirii va cuprinde zona cu instalații curatoriate și alte evenimente la care este invitat să participe publicul larg. 

Sunt în pregătire 8 instalații-capsulă imersive în care vor expune duo-urile și trio-urile creative Ami Amalia x Adela Marius (E.PRETEXT), Monom x Alexandra Mihali, Lucian Broscățean & Agnes Keszeg x Mihai Plătică, Vilegiatura x Diana Papuc, Arboritm x Anda Gheorghe, Corizom, Askia și Alexandru Nimurad. Evenimentele conexe ZAIN sunt traduse prin shop-ul efemer ZAIN de la fosta Casă Municipală de Cultură Cluj – Piața Unirii, nr. 24 (unde se va găsi și o selecție Dizainăr), Small Talks – talk-uri publice pe subiecte legate de creativitate și tehnologie, la Meron Roastery sâmbătă, 1 octombrie de la 11:00.

 

Credit foto: Denisa Coman, Dan Campean | Moonlab

 

–

Editor: