Drepturile femeilor au fost mult timp un subiect delicat în istorie, începând să fie luat în vedere abia în secolul XIX, odată cu discuțiile despre abolirea sclaviei sau dreptul la vot.
Nu este nou faptul că Malala Yousafzai, câștigătoare a premiului Nobel, militează pentru drepturile fetelor de a învăța. Inspirată de tatăl ei, care a înființat o școală pentru băieți și fete pentru a lupta împotriva discriminării în Pakistan, Malala a reușit din copilărie să înțeleagă cum decurg lucrurile în societate, atât în Pakistan, cât și peste granițe.
În 2009, a început să facă blogging anonim pentru BBC despre desfășurarea lucrurilor sub dominația talibană, însă la scurt timp după ce a început, toate școlile de fete au fost închise, interzicându-se dreptul la educație al femeilor.
În 2012, camionul improvizat pe care îl foloseau Malala și colegii ei de clasă a fost ambuscat de către niște bărbați înarmați, căutând-o pe Malala, care a fost împușcată în cap. După procesul de recuperare, lung și anevoios, vocea Malalei a răsunat mai tare ca oricând: „Ei credeau că gloanțele ne vor reduce la tăcere. Dar au eșuat.”, a spus Malala într-un interviu acordat UN.
„Teroriștii credeau că-mi vor putea schimba obiectivele și să-mi oprească ambițiile. Dar nimic nu mi-a schimbat viața, cu excepția faptului că a murit slăbiciunea, frica și deznădejdea, făcând loc puterii și curajului.”
Malala își continuă lupta cu campania pentru educația fetelor prin Fundația Malala (The Malala Fund), iar ziua de 12 iulie a devenit oficial „Ziua Malala”, o zi în onoarea Malalei și a fetelor și femeilor de pretutindeni.
Pentru că a petrecut mult timp în Anglia, pentru a se trata după atacul din 2012, a revenit în Pakistan după aproape 6 ani ani, lucru pe care și l-a dorit nespus, susținând că nu și-a dorit niciodată să își abandoneze țara, dar a plecat pentru că se temea pentru viața ei.
Deși luptă pentru drepturi, nu toți văd lupta ei drept o cauză bună, mai degrabă, majoritatea o disprețuiesc pentru ceea ce face, pe premisa că aceasta ar complota împotriva Islamului și Pakistanului și că Malala nu se poate numi un model de urmat pentru tinerele femei islamice, pentru că femeile ar trebui să se conformeze rolului cultural îngust pe care islamul conservator îl promovează.
Lucruri cărora nouă ni se par firești, pentru ei sunt noi linii ce vor trebui cândva, cu greu, trasate în istoria societății islamice, deoarece aceștia sunt controlați de teama că influențele vestice s-ar putea să le schimbe total stilul de viață. Este nevoie de foarte mult curaj, ca femeie, într-o țară islamică, să te ridici, să îți dorești mai mult decât propria condiție și, mai ales, de multă putere și convingere că orice se poate realiza dacă-ți dorești destul de mult.
By Codruța Filip, junior editor The Woman Magazine
Codruța este absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, secția Publicitate, în prezent fiind studentă la Master, secția Relații Publice și Publicitate. Pasiunea pentru comunicare a îndemnat-o să urmeze acest drum, însă pasiunea pentru cuvintele frumoase a determinat-o să scrie.
Sursă foto: instagram.com