Când auzim cuvintele East India Trading Company, mintea ne pleacă în locuri exotice și aventuri. În fond, cel mai probabil am intrat în contact cu ea, prima oară, în seria Piraților din Caraibe.
Dar, în afară de asta și de unele practici nu tocmai plăcute în țările unde operau, căci au condus literalmente India, vreme de 100 de ani, și au provocat Războaiele Opiumului în China, The East India Trading Company, înființată în ultima zi a secolului al XVI-lea, una dintre primele corporații listate la bursă, a fost și prima entitate care a înțeles pe deplin și a aprofundat conceptul de training, implementându-l în operațiunile sale și, deschizând o școală dedicată acestuia, care există chiar și în zilele noastre: The Haileybury and Imperial Service College.
Uceniciile la această megacompanie, în acele vremuri, costau 500 de lire sterline, echivalentul, în zilele noastre, a £37,000, însă cei care plăteau acești bani erau chiar candidații, la ceea ce putea fi în acea perioadă un post, care deschidea ușile unei cariere strălucite, care să te poarte pe întreg mapamondul.
La „sediul firmei” din Londra, angajații își puteau aduce familiile, cu tot cu servitori și li se puneau la dispoziție apartamente de locuit – unde să stea familiile marinarilor plecați în călătorii lungi, confortabil și fără niciun fel de griji. Practic, un job la EIC îți rezolvă toate celelalte probleme.
Deci, dacă ideea de benefits și de motivație are cel puțin 400 de ani, nu poate să fie ceva atât de complicat nici în zilele noastre, nu? Să nu ne grăbim. Revenind la timpuri mai moderne și la joburi mai puțin exotice, este evident că, de mulți ani, toate companiile contemporane sunt preocupate de engagement și că programele de motivare au ca scop obținerea unui grad cât mai mare de implicare, de „drag de a veni la muncă”, de dedicare, de chef și productivitate din partea angajaților.
În fond, să nu mai fie nevoie să te ferești tot timpul de Jack Sparrow aduce o oarecare siguranță a jobului, dar îl și face mai puțin stimulant, nu-i așa? Pe de altă parte, creșterea recentă a ponderii angajaților tineri a complicat foarte mult ecuația engagementului, fiindcă nevoile lor nu mai erau tocmai cele cunoscute, așa încât reacțiile pozitive căutate de programele de motivare se cam lăsau așteptate.
De ani de zile, tot auzim de studii și rețete de motivat millenials și, mai ales, discutăm despre cât de diferite sunt așteptările lor. Întrebarea este: „Diferite față de ce?” Față de ce știm noi că funcționează? Față de ce vrem? Față de care normă? Răspunsul, ca de obicei, este să ne aducem aminte că vorbim cu oameni, iar oamenii, chiar dacă lumea din jurul lor se schimbă profund și continuu, răspund încă la aceleași lucruri ca întotdeauna. Care sunt acestea?
Cele mai lăudate și dorite companii din vremurile noastre, iar aici mă refer la companii de genul Facebook-ului, au căutat permanent să găsească nevoile tipului de angajați pe care îl căuta și pe care își doresc să îl atragă, oferind exact combinația câștigătoare pentru aceștia, experiența transformatoare a unui campus. Un campus relaxat, deschis și în care ai acces la toate utilitățile de care ai nevoie, ca să poți să te concentrezi doar pe ceea ce ai de făcut, pe ceea ce ai de inovat la job.
Ai toate celelalte la îndemână, cineva s-a gândit că vei vrea să mergi la manichiura rapid într-o pauză și ai în curtea sediului un salon mic și dedicat. Plătești tu, doar că este lângă birou și dai o fugă rapid. Spațiul de lucru este gândit pentru comunități și pentru colaborare, ca să nu mai spunem cât este de cool. Netflix și Zappos, companii care par că inventează roată cu practici inovatoare, nu fac decât să răspundă exact așteptărilor oamenilor.
Astăzi este perimat deja să vorbim DOAR despre employee engagement – și noul concept aplicabil este Employee Experience. Generația tânără, care a influențat și restul angajaților, dă note în funcție de cât de plăcută este experiența pe care o are. Au o experiență plăcută în discuțiile cu șefii? Cum se simt când li se dă feedback? Cum e experiența de a veni la birou? E un spațiu cool și cu un design mega modern? E o experiență de colaborare? E o experiență de învățare?
Exact așa cum vedem că sunt pline cafenelele cool din oraș, pentru experiența pe care o oferă – prin design, atmosfera, un crowd frumos, servicii corecte și niște muzică bună – așa și locurile de muncă, care oferă ecosistemul „corect”, sunt cele care au șanse să obțină notele cele mai mari. Ecosistemul la care mă refer include elementele cunoscute: engagement, cultură și managementul performanței. Chestiuni de care sunt preocupate absolut toate companiile și pe care știm că trebuie să le avem implementate și să funcționeze din ce în ce mai bine și permanent îmbunătățite.
Noua paradigmă face, însă, ca din ce în ce mai mulți manageri de companii să analizeze experiența angajaților de la intrarea în companie până la părăsirea ei, exact în același fel în care analizează „customer experience”. Și toate acestea fiindcă angajații sunt, înainte de toate, oameni, iar oamenii nu pot separa cu ușurință experiența de rezultate sau viața personală de cea profesională.
Angajatorii care realizează asta, într-un fel exact invers față de dogma din secolul trecut, încep să apropie experiența profesională de cea personală, sprijinind-o pe aceasta, amplificând-o, exact cum făcea cea mai mare corporație a lumii, acum 400 de ani.
By Oana Botolan Datki, Managing Partner at Cteam România
Oana este Managing Partner Cteam Human Capital, o companie lider de consultanță în domeniul resurselor umane, cu filiale în România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru și Slovacia. În 2016, Cteam a lansat în România școala de coaching Erickson Coaching International, cu mai multe programe deschise și in-house de certificare ICF.
Cu o experiență de peste 12 ani în HR, Oana a contribuit la creșterea pieței de consultanță în domeniul resurselor umane din România. Este membră activă a mai multor asociații de resurse umane din România și a publicat multe articole pe teme precum piața muncii, compensații și beneficii, salarii, strategie organizațională.
Sursă foto: arhivă personală Oana Botolan Datki