Cu bicicleta până la „capătul lumii”!

Gabriel Bota și Rudolf Nyari, ambii organizatori ai Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT) vor călători până la „capătul lumii”, pentru a convinge românii, prin puterea exemplului, să citească și să facă sport, în cea de-a treia ediție a proiectului „Read&Ride”, de data aceasta către „El Fin del Mundo”. 

În anul 2017, Gabriel Bota, directorul FICT se urca pe bicicletă să parcurgă 5000 de kilometri, prin zece țări europene și să citească în acest timp zece cărți. A reușit, motiv pentru care în anul 2022 a pornit într-o nouă aventură, de data aceasta nu singur, ci cu prietenul său, Rudolf Nyari, spre Cercul Arctic. În timpul acelei călătorii, cei doi clujeni au primit peste 8000 de mesaje de la tineri din toată țara, cu felicitări și promisiunea că vor citi și vor face sport. Au străbătut cu bicicleta 3 țări în timp record și au ajuns până la Nordkapp. 

 

Cu bicicleta până la „capătul lumii”

După doi ani de la „Read&Ride 2 Arctic Circle”, a venit momentul pentru o nouă aventură dificilă, o călătorie cu bicicleta până la capătul lumii, un tur al Țării de Foc pe Carretera Austral, de la Oceanul Pacific la Oceanul Atlantic, de la Punta Arenas la Ushuaia, de la Strâmtoarea lui Magellan la Canalul Beagle, până la ultimul loc de Sud al lumii, chiar deasupra Antarcticii, la Capul Horn. În mod specific, „El Fin del Mundo” este folosit pentru a desemna regiunea extrem sudică a Americii de Sud, în special Țara de Foc și orașul Ushuaia din Argentina. Ushuaia este considerat cel mai sudic oraș din lume și este adesea numit „la capătul lumii” datorită poziției sale izolate și extreme.

Este o aventură care are mai multe implicații. Mai întâi, ne-am propus să fie foarte dificilă și în contratimp. La fel ca la celelalte ediții de Read&Ride, scopul principal este acela de a determina câți mai mulți tineri să citească și să facă sport prin puterea exemplului pe care sperăm să-l dăm. Normal, vom lua cu noi cărți de citit și vom ține un jurnal zilnic care va fi pe canalele de social media. Mai apoi, această aventură extremă are un caracter cultural și istoric: una dintre capodoperele literaturii românești este cartea lui Radu Tudoran, Toate pânzele sus, carte care are ca subiect prietenia și călătoria goeletei Speranța tocmai în Țara de Foc. Ei bine, această carte a fost și prima carte pe care am citit-o în viața mea, la 6 ani. Radu Tudoran nu a fost niciodată în Țara de Foc dar, prin cartea sa, a însuflețit milioane de oamen. De aceea, ne dorim să ducem cartea originală cu noi și să o lăsăm la capătul ultimului drum al lumii, un drum neumblat și greu accesibil, care se află la 128 km sud de Ushuaia. Ca un tribut și o recunoștință istorică pentru Radu Tudoran (fratele scriitorului Geo Bogza, pe numele său real – Nicolae Bogza). Acolo unde doar eroii cărții sale au ajuns, sperăm să ajungem și noi, nu cu o goeletă ci cu bicicletele. Poate nu suntem la fel de curajoși precum Anton Lupan și Pierre Vaillant dar, la fel, eu cu Rudy știm ce înseamnă prietenia și dorința de a dărui ceva cu sens omenirii. Cu Speranța înainte, până acolo unde se termină lumea și începe încrederea în ea!”, spune Gabriel Bota.

 

O aventură cu dificultăți

Aventura nu va fi deloc una ușoară, dat fiind faptul că cei doi trebuie să parcurgă o distanță de aproximativ 1700 de kilometri în 9 zile, iar prognoza meteo nu le este prietenă, fiindcă se anunță ploaie pe toată durata traseului, cu vânt de 40-70 km/h și temperaturi între 4 și 13 grade.

În plus, ultimul drum din lume, pe coasta canalului Beagle are o porțiune de 246 de kilometri și este neasfaltat. 

Cei doi vor parcurge traseul în etape de peste 250 km/zi, ceea ce înseamnă 12-16 ore petrecute pe bicicletă zilnic. 

„Read & Ride to El Fin del Mundo” este un proiect FICT (Festivalul Internațional de Carte Transilvania) și va putea fi urmărit în fiecare zi de aventură pe paginile oficiale de Facebook și Instagram. Data plecării este în 28 noiembrie 2024.

Aventura începe în Cluj-Napoca, unde cei doi se îmbarcă într-o călătorie de 3 zile cu avionul, cu escale în: Istanbul, Sao Paulo, Santiago de Chille și aterizarea finală este în Punta Arenas. De acolo se urcă pe biciclete și pornesc spre „capătul lumii”. 

Această aventură este susținută de: Bellotto, Prodeximp, Centro Restaurant.

 

Despre FICT 

Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a fost conceput în anul 2013 cu scopul de a susține cultura română. Festivalul Internațional de Carte Transilvania are loc în fiecare an, în toamnă, adunând cele mai importante edituri naționale. În cadrul acestuia au loc zeci de evenimente, printre care se numără lansări de carte, întâlniri cu scriitori români și internațional, dezbateri pe teme de actualitate, concerte, spectacole de teatru, recitaluri de poezie. Festivalul reunește astfel an de an diverse laturi ale artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură. În timp, FICT a devenit mai mult decât un festival, fiind în prezent o umbrelă sub care au loc diferite evenimente care au în centru cartea și care au loc fie cu recurență fie ocazional, în funcție de diferite nevoi culturale.  

FICT are un caracter educativ, științific, cultural și social, având scopul promovării cercetării științifice, a culturii române, a spiritului civic, susținerii publicațiilor științifice de specialitate, a materialelor de popularizare, organizării de manifestări științifice și expoziționale, cointeresării.

Festivalului Internațional de Carte Transilvania, ediția 10: emoție, oameni și peste 40.000 de cărți vândute

Cea de-a zecea ediție a Festivalului Internațional de Carte Transilvania a fost o reușită, spun organizatorii. O reușită atât din punct de vedere al numărului de cărți vândute, a calității evenimentelor, cât și a îndeplinirii misiunii FICT, aceea de a aduce oamenii mai aproape de carte, în special tinerii. 

Ediția de anul acesta a însemnat 60 de evenimente, patru invitați speciali, 116 speakeri, 47 de lansări de carte, 13 dezbateri și conferințe, multe zâmbete și mulți tineri care au venit în căutarea cărții. 

„În acești zece ani, FICT-ul a reușit să îi facă pe tineri să citească. Chiar și anul acesta au fost foarte mulți copii, foarte mulți tineri. Cred că am reușit să dăruim ceva societății și să reușim cu adevărat să facem ceva bun. Am tot povestit de eforturile depuse pentru a organiza fiecare ediție, de lipsa banilor, de sacrificii și altele. Însă misiunea noastră este tocmai asta: să dăm ceva bun, cu adevărat bun, oamenilor. Singurul bun adevărat din lumea asta pornește de la carte. S-au cumpărat zeci de mii de cărți. Înseamnă că aceste cărți ajung undeva. Poate nu toate, dar o parte. Iar asta înseamnă că ne-am îndeplinit misiunea. Dacă reducem toată munca noastră la misiunea asta și ne dăm seama de ea, ne-am întregit sufletul”., mărturisește Gabriel Bota, directorul FICT.

În ciuda statisticilor îngrijorătoare de la nivelul României, care spun că aproximativ 7,4 milioane de români de peste 16 ani nu citesc nicio carte într-un an de zile, ce s-a întâmplat la FICT săptămâna trecută, aduce o perspectivă luminoasă pieței de carte. Concret, cele 43 de edituri prezente au vândut, cumulat, peste 40.000 de cărți. 

„Cu siguranță cel mai bine s-au vândut cărțile pentru copii și cele pentru adolescenți, ceea ce este îmbucurător. S-au vândut bine cărțile SF, istorie și dezvoltare personală. Surprinzător, cărțile de amenajare casă și grădină au fost la mare căutare. Se remarcă o ușoară creștere pe autori români contemporani. De asemenea, s-au vândut bine cărțile autorilor care au fost prezenți la festival, care au lansat cărți sau care au participat la conferințe și dezbateri.”, a spus Luminița Rusu, manager editorial. 

Pentru mai multe informații, se găsesc pe site-ul FICT, dar și paginile de Facebook și Instagram

Despre FICT 

Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a fost conceput în anul 2013 cu scopul de a susține cultura română.

În timp, FICT a devenit mai mult decât un festival, fiind în prezent o umbrelă sub care au loc diferite evenimente care au în centru cartea și care au loc fie cu recurență fie ocazional, în funcție de diferite nevoi culturale. 

Festivalul Internațional de Carte Transilvania are loc în fiecare an, în toamnă, adunând cele mai importante edituri naționale. În cadrul acestuia au loc zeci de evenimente, printre care se numără lansări de carte, întâlniri cu scriitori români și internațional, dezbateri pe teme de actualitate, concerte, spectacole de teatru, recitaluri de poezie. Festivalul reunește astfel an de an diverse laturi ale artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură.

Lecturile Insomniacelor este un club de carte care funcționează sub egida FICT. Întâlnirile au loc lunar, iar scopul său este de a promova și dezbate creațiile literare ale scriitoarelor contemporane.

FICT are un caracter educativ, științific, cultural și social, având scopul promovării cercetării științifice, a culturii române, a spiritului civic, susținerii publicațiilor științifice de specialitate, a materialelor de popularizare, organizării de manifestări științifice și expoziționale, cointeresării.

Scriitoarea italiană Lorenza Pieri și-a lansat albumul de debut la FICT

Lorenza Pieri, unul dintre invitații speciali care a participat la Festivalul Internațional de Carte Transilvania a lansat vineri romanul său de debut. Este vorba despre O insulă mai mică, traducere de Gabriela Lungu. 

Lorenza Pieri este autoare, jurnalistă și traducătoare. A crescut în Toscana și a petrecut perioade lungi în Paris, Torino și Roma, unde a lucrat în domeniul editorial. A locuit timp de opt ani în Washington D.C., unde a continuat să scrie despre politică și cultură pentru diverse publicații. O insulă mai mică a câștigat numeroase premii și a fost tradus în șase limbi.

Romanul a fost lansat în cea de-a treia zi a Festivalului Internațional de Carte Transilvania, în prezența traducătoarei Gabriela Lungu și a jurnalistei Doina Gecse-Borgovan. Evenimentul a fost realizat cu sprijinul Institutului Italian din București. 

O insulă mică

Acțiunea acestui roman începe în septembrie 1976, când doi vizitatori ajung pe insula Giglio, o insulă stâncoasă de pe coasta Toscanei. Numele lor erau Franco Freda și Giovanni Ventura, iar spre deosebire de turiștii de vară care veneau în număr mare, ei nu se aflau pe insulă pentru a scăpa de căldura Florenței sau de agitația Romei. Freda și Ventura fuseseră condamnați de guvernul italian la o ședere obligatorie pe Giglio. Deși încă nu fuseseră acuzați oficial, o investigație a poliției indicase clar că ei erau, aproape sigur, neofasciștii responsabili pentru atacul cu bombă din 1969 din Piazza Fontana, care a ucis 17 persoane și a rănit aproape o sută. Totuși, pedeapsa lor era grotesc de blândă: arest la domiciliu într-o reședință de lux într-o pitorească stațiune de pe plajă. Aici începe romanul de debut al jurnalistei Lorenza Pieri, O insulă mai mică. Două surori, Caterina și Teresa, se pregătesc pentru sosirea lui Freda și Ventura. Mama lor, Elena, organizează proteste la hotelul pe care îl administrează împreună cu soțul ei, vesel dar inapt. În timp ce locuitorii pun la cale un plan de a bloca docul cu cabluri de oțel, cele două surori stau pe un balcon deasupra adunării și ascultă – Caterina cu atenție, Teresa stângaci. Teresa, care este naratoarea romanului, este separată de evenimentele care se desfășoară în jurul ei printr-un strat de neînțelegere copilărească; ajunge să creadă că un monstru cu două capete și patru brațe, numit „Fredșiventura”, va ajunge în curând la țărm.

Un fir de viață între traducătoare și scriitoare

Pentru traducerea acestui roman, traducătoarea Gabriela Lungu a fost nominalizată în cadrul premiilor „Observator Cultural” 2024. 

„De Lorenza mă leagă un fir subtil și invizibil, pentru că ea s-a născut în Lugo, un oraș aflat între Bologna și Ravenna, oraș în care eu am locuit mult timp. În urmă cu câțiva ani eram în căutarea unui scriitor pe care care să îl traduc, fiindcă mereu mi-a plăcut să propun scriitori care nu erau cunoscuți în România. O doamnă traducătoare din spaniolă, italiancă, mi-a propus-o pe Lorenza Pieri. În clipa în care am văzut că e născută la Lugo, am fost imediat cucerită de faptul că era de-acolo, fără să știu ce-a scris. Apoi am citit cartea și m-a cucerit pe deplin. Cartea Lorenzei este povestea unor femei, iar mie îmi plac poveștile în care femeile câștigă, chiar dacă trec prin multe momente potrivnice. Protagonistele sunt o soră mai mică, o soră mai mare, o mamă și o bunică, fiecare cu poveștile lor, povești excepționale, ieșite din comun, iar Lorenza a știut din aceste insule mici să facă un arhipeleag care e povestea acestei cărți. E o carte în care istoria mică (însemnând poveștile unor vieți a protagonistei și a familiei ei) se împletește cu istoria mare, și tocmai acesta este farmecul acestei cărți.”, a spus traducătoarea Gabriela Lungu. 

Structura insulei, asemănătoare unei insule

„Vreau să subliniez caracterul circular al cărții. Începe cu un eveniment istoric, care s-a petrecut în realitate și se încheie cu un eveniment istoric care s-a petrecut în realitate. Ei bine, această structură, oarecum rotundă, amintește de o insulă. O insulă mică, așa cum aflăm și din titlu, care creează aceastră structură circulară, în care se desfășoară povestea familiei din carte, fiind încadrată de aceste două evenimente istorice reale. Fiecare personaj din această carte poate fi asemănat cu o insulă. Este o carte despre relații de iubire între părinți și iubiți, despre relații de iubire între frați, cu tot ce presupune asta, cu luptele dintre ei, cu rivalitățile dintre ei, cu geloziile dintre ei. Se vede că Lorenza este și jurnalistă fiindcă este foarte atentă la lucrurile pe care le povestește. Are luări de poziție, dar nu o face pe un ton didactic, superior sau autosuficient. Din contră, este foarte sinceră, caldă, naturală, în modul în care încearcă să își explice lumea.”, a explicat jurnalista Doina Gecse-Borgovan. 

Romanul include multe elemente autobiografice și istorice, inspirate din viața autoarei și a familiei sale, ceea ce a necesitat documentare minuțioasă. Deși romanul conține aspecte reale, Pieri subliniază că nu obișnuiește să transforme persoane din viața reală în personaje.

„O insulă mică este romanul meu de debut, dar este un roman care a avut o perioadă de gestație foarte mare, care a rămas mult timp în sertar și pe care l-am publicat după ce l-am revizuit de două ori. A durat atât de mult să îl scriu fiindcă am folosit multe elemente autobiografice. Este vorba de povestea vieții mele, povestea bunicului. Dar a durat atât de mult și din cauza elementelor care fac parte din istorie, care au necesitat documentare. Într-adevăr, sunt elemente pe care le-am surprins și care țin de familia mea, dar, în general, scriitura mea nu este caracterizată de această abordare de a folosi persoane din viața reală și a le transforma în personaje. Am o soră mai mare, care ține mereu să spună că ea nu este personajul Caterina, sora mai mare din roman. Este un roman feminin pentru că personajele cele mai pregnante sunt femei, dar există și două personaje masculine, tatăl și iubitul protagonistei, care sunt și ele foarte bine conturate în roman.”, a explicat Lorenza Pieri. 

 

Credit foto: Ana Maria Călugăr 

Ediția aniversară a Festivalului Internațional de Carte Transilvania aduce invitați speciali din patru țări

La finalul lunii septembrie, mai exact între 25 și 29 septembrie va avea loc cea de-a zecea ediție a Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT), în cadrul căreia iubitorii de literatură vor putea participa la 50 de evenimente, vor putea achiziționa cărți de la 43 de edituri și vor putea să bea o cafea bună, cu echipa FICT. 

Anul acesta, echipa FICT, formată din Gabriel Bota, Bianca Tămaș, Luminița Rusu, Florina Cușmir și Cati Dăscălescu, s-a concentrat pe a oferi un cadru de întâlnire a oamenilor FICT, pentru a sărbători împreună cele 10 ediții, pentru care numeroase persoane au pus umărul, ca să ajungă cartea în inima Clujului.

Desigur, vor avea loc evenimente unul și unul, dar, principale sunt lansările de carte ale invitaților speciali. Alături de iubitorii de lectură, cu ocazia ediției cu numărul 10, vor fi: Lorenza Pieri (Italia), Daniele Dell’Agnola (Elveția), Marius Turda (UK) și Mihai Măniuțiu (România). 

„FICT 10 este o ediție deosebită, pentru suflet. Din acest motiv, ne-am dorit să avem invitați speciali scriitori internaționali, dar și români, iar amestecul, zicem noi, este unul interesant.  Evenimentele cu siguranță vor oferi perspective, idei și inspirație celor care vor participa.”, spune Gabriel Bota, director FICT. 

 

Lorenza Pieri lansează două volume la FICT

Lorenza Pieri, scriitoare italiană, va lansa la FICT două cărți, O insulă mai mică, traducere de Gabriela Lungu şi Grădina monștrilor, traducere de Iulia Dromereschi (Editura Casa Cărții de Știință). Evenimentul, care va avea loc vineri, 27 septembrie, începând cu ora 18:00, este realizat cu sprijinul Institutului Italian din București. După lansarea cărților, la care vor vorbi Laura Napolitano (directoarea Institutului Italian din Bucureşti), Gabriela Lungu, Doina Gecse-Borgovan, Iulia Dromereschi și, desigur, autoarea, Lorenza Pieri va oferi o sesiune de autografe. 

 

Daniele Dell’Agnola, unul dintre cei mai citiți scriitori elveției ai momentului

Scriitor și muzician elvețian, Daniele Dell’Agnola este profesor la Scuola universitaria professionale din Elveția, unde predă literatură. A publicat unsprezece cărți, inclusiv romane și povestiri pentru copii și adolescenți, iar acum vine în România pentru a-și lansa romanul Luna din cufăr, traducere de Violeta Popescu (Editura Școala Ardeleană), miercuri, 25 septembrie, de la ora 20:00. Daniele Dell’Agnola va discuta despre cartea sa, despre literatură și procesul său creativ cu Mihaela Vancea. 

 

În căutarea românului perfect

Român la origine, maramureșean de loc, Marius Turda s-a stabilit permanent în Marea Britanie în anul 2002, unde, în prezent predă istoria eugeniei și a rasismului la Oxford Brookes University, fiind directorul Centrului de Studii Umanisto-Medicale al aceleiași universități.

Marius Turda însă nu a întors spatele României și, pasionat de istoria sa, continuă să caute răspunsuri. Astfel, a căutat românul perfect și vom afla dacă l-a găsit sau nu din cartea sa, În căutarea românului perfect. Specific național, degenerare rasială și selecție socială în România modernă (Editura Polirom), pe care o va lansa la FICT, alături de Ciprian Mihali, sâmbătă,  28 septembrie, începând cu ora 18:00. 

 

De la TNC la FICT

Mihai Măniuțiu este anul acesta invitatul special FICT din partea României. Directorul Teatrului Național din Cluj și Distinguished Professor la University of California, Irvine (USA), autor a numeroase volume, lansează de data aceasta o antologie de autor, Soarele în oglindă (Editura Școala Ardeleană), în lounge-ul oficial FICT, vineri, 27 septembrie, de la ora 20:00. Alături de el vor fi Ion Pop, Ion Mureșan și Dragoș Pătrașcu (ilustratorul volumului).

 

FICT este un proiect realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.

Pentru mai multe informații, puteți accesa site-ul FICT și paginile de Facebook și Instagram

 

Despre FICT 

Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a fost conceput în anul 2013 cu scopul de a susține cultura română.

În timp, FICT a devenit mai mult decât un festival, fiind în prezent o umbrelă sub care au loc diferite evenimente care au în centru cartea și care au loc fie cu recurență fie ocazional, în funcție de diferite nevoi culturale. 

Festivalul Internațional de Carte Transilvania are loc în fiecare an, în toamnă, adunând cele mai importante edituri naționale. În cadrul acestuia au loc zeci de evenimente, printre care se numără lansări de carte, întâlniri cu scriitori români și internațional, dezbateri pe teme de actualitate, concerte, spectacole de teatru, recitaluri de poezie. Festivalul reunește astfel an de an diverse laturi ale artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură.

Lecturile Insomniacelor este un club de carte care funcționează sub egida FICT. Întâlnirile au loc lunar, iar scopul său este de a promova și dezbate creațiile literare ale scriitoarelor contemporane.

FICT are un caracter educativ, științific, cultural și social, având scopul promovării cercetării științifice, a culturii române, a spiritului civic, susținerii publicațiilor științifice de specialitate, a materialelor de popularizare, organizării de manifestări științifice și expoziționale, cointeresării


FICT a lansat proiectul „Geamul cu poezie”

Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a lansat proiectul „Geamul cu poezie”, o inițiativă care dorește să aducă oamenii mai aproape de lectură. În cursul zilei de miercuri, 3 iulie, aproximativ 20 de cafenele, magazine și instituții din Cluj-Napoca și-au transformat ferestrele în spații dedicate poeziei.

Proiectul „Geamul cu poezie” a fost inițiat în vara anului trecut de scriitorul Gabriel Bota, directorul festivalului, care a început să scrie poezii pe geamul de la ușa intrării în bloc. Anul acesta, proiectul a fost extins, iar membrii echipei au folosit cretă lichidă pentru a scrie versuri în mai multe locații din oraș. 

„Trăim vremuri în care la fiecare pas vedem reclame. Atunci, de ce să nu facem reclamă și poeziei? Împreună cu echipa am decis să ducem acest proiect la alt nivel, să implicăm comunitatea. Am văzut ce impact a avut poezia printre vecinii mei, așadar, suntem siguri că și oamenii care se plimbă prin zonele centrale ale orașului se vor opri să citească niște versuri. Va fi minunat!”, spune Gabriel Bota. 

Poemele scrise pe geamuri aparțin atât unor autori consacrați precum Nichita Stănescu, Radu Stanca, Lucian Blaga, cât unor autori contemporani precum Ion Mureșan, Daniel Moșoiu, Florina Cușmir. 

„Aducem comunitatea mai aproape de literatură și mai aproape de poezie. Îmi place să cred că fiecare persoană care se oprește să citească aceleași poezii, automat, se conectează, prin lectură, iar oamenii vor avea un subiect de discuție. Vor discuta… poezie!”, Majoritatea persoanelor cu care am discutat despre proiect s-au arătat încântate, ne-au oferit ferestrele lor pentru a scrie versuri.”, adaugă Bianca Tămaș, PR FICT.

Pentru ca iubitorii de poezie să poată să găsească toate locațiile cuprinse în proiectul „Geamul cu Poezie”, a fost realizată o hartă, care să îi ajute să citească fiecare poem, acestea fiind diferite pe fiecare fereastră în parte. Harta se va putea găsi pe site-ul festivalului și se va actualiza constant.

Reprezentanții FICT își doresc ca această inițiativă să se răspândească la cât mai multe localuri, instituții, școli din Cluj-Napoca, dar și din țară. Așadar, îndeamnă pe oricine are o fereastră să scrie câteva versuri, pentru a împânzi întreaga Românie cu poezie. 

„Geamul cu poezie” este o activitate premergătoare celei de-a zecea ediții a festivalului, #FICT10, care va avea loc în perioada 25-29 septembrie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca. Anul acesta festivalul va dura 5 zile, cu una în plus față de anii anteriori, iar focusul va fi pe evenimente speciale, dezbateri, întâlniri cu scriitori și conferințe, dar și pe oamenii FICT-ului. 

FICT este un proiect realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.

Despre FICT 

Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a fost conceput în anul 2013 cu scopul de a susține cultura română.

În timp, FICT a devenit mai mult decât un festival, fiind în prezent o umbrelă sub care au loc diferite evenimente care au în centru cartea și care au loc fie cu recurență fie ocazional, în funcție de diferite nevoi culturale. 

Festivalul Internațional de Carte Transilvania are loc în fiecare an, în toamnă, adunând cele mai importante edituri naționale. În cadrul acestuia au loc zeci de evenimente, printre care se numără lansări de carte, întâlniri cu scriitori români și internaționali, dezbateri pe teme de actualitate, concerte, spectacole de teatru, recitaluri de poezie. Festivalul reunește astfel an de an diverse laturi ale artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură.

Lecturile Insomniacelor este un club de carte care funcționează sub egida FICT. Întâlnirile au loc lunar, iar scopul său este de a promova și dezbate creațiile literare ale scriitoarelor contemporane.

FICT are un caracter educativ, științific, cultural și social, având scopul promovării cercetării științifice, a culturii române, a spiritului civic, susținerii publicațiilor științifice de specialitate, a materialelor de popularizare, organizării de manifestări științifice și expoziționale, cointeresării.

Pentru mai multe informații, vă așteptăm pe site-ul FICT, dar și pe paginile de Facebook și Instagram

FICT ajunge la cea de-a 10-a ediție: 1 milion de oameni mai aproape de carte

Festivalul Internațional de Carte Transilvania ajunge în acest an la cea de-a 10-a ediție, care va avea loc în perioada 25-29 septembrie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca. Anul acesta festivalul va dura 5 zile cu una în plus față de anii anteriori, iar focusul va fi pe evenimente speciale, dezbateri, întâlniri cu scriitori și conferințe, dar și pe oamenii FICT-ului. 

În anul 2013 avea loc prima ediție FICT, cu doar câteva evenimente și câteva edituri, în inima orașului Cluj-Napoca. În această toamnă, pe clujeni îi așteaptă cinci zile de festival cu peste 50 de evenimente mai inedite ca oricând, de la întâlniri cu scriitori din țară și de peste hotare, la muzică, teatru și dezbateri pe teme de actualitate. 

„Ediția cu numărul 10, ediție aniversară, este cu și despre oameni. Oamenii FICT-ului, fără de care aceste evenimente nu ar fi putut fi realizate în toți acești ani. Ne dorim să îi celebrăm pe cei care ne-au ajutat, din umbră, an de an. Din acest motiv, evenimentele vor fi realizate cu gândul la ei: membrii echipei, parteneri, voluntari, sponsori, editori, într-un cuvânt, Prieteni. Oameni care cred în magia cărții, în puterea lecturii și care ne-au ajutat, cu fiecare ocazie, să răspândim dragostea pentru cuvântul scris. De-a lungul celor zece ediții și prin intermediul evenimentelor de sub umbrela FICT am citit împreună, am ajutat oamenii să se împrietenească cu lectura, cu cărțile, iar numărul celor care formează această comunitate este impresionant de mare.”, declară Gabriel Bota, directorul FICT.

De asemenea, pe lângă evenimentele care se vor desfășura în cadrul festivalului în perioada 25-29 septembrie, organizatorii au pregătit numeroase surprize care vor avea loc pe parcursul lunilor de vară și care au scopul de a aduce oamenii împreună și, mai apoi, mai aproape de carte. 

Pe lângă cele zece ediții ale Festivalului Internațional de Carte Transilvania, sub umbrela FICT au fost organizate numeroase alte acțiuni, evenimente și întâlniri. Printre acestea, se numără: „Împânzim Clujul cu Cărți”, Marea Lectură, Marșul Lecturii, Campanii în școli și gradinițe, autobuzul FICT, balonul cu aer cald FICT, Read & Ride, „Scriu și Dăruiesc”, Premiile Camerei de Comerț, „Berbecul cu aripi”, clubul de carte „Lecturile Insomniacelor”, workshop-uri și întâlniri cu scriitori. 

Potrivit organizatorilor, toate aceste evenimente, din 2013 până în prezent, au reușit să adune în jurul cărții aproape 1 milion de persoane. 

FICT este un proiect realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.

Pentru mai multe informații, vă așteptăm pe paginile de Facebook și Instagram

Despre FICT 

Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a fost conceput în anul 2013 cu scopul de a susține cultura română.

În timp, FICT a devenit mai mult decât un festival, fiind în prezent o umbrelă sub care au loc diferite evenimente care au în centru cartea și care au loc fie cu recurență fie ocazional, în funcție de diferite nevoi culturale. 

Festivalul Internațional de Carte Transilvania are loc în fiecare an, în toamnă, adunând cele mai importante edituri naționale. În cadrul acestuia au loc zeci de evenimente, printre care se numără lansări de carte, întâlniri cu scriitori români și internațional, dezbateri pe teme de actualitate, concerte, spectacole de teatru, recitaluri de poezie. Festivalul reunește astfel an de an diverse laturi ale artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură.

Lecturile Insomniacelor este un club de carte care funcționează sub egida FICT. Întâlnirile au loc lunar, iar scopul său este de a promova și dezbate creațiile literare ale scriitoarelor contemporane.

FICT are un caracter educativ, științific, cultural și social, având scopul promovării cercetării științifice, a culturii române, a spiritului civic, susținerii publicațiilor științifice de specialitate, a materialelor de popularizare, organizării de manifestări științifice și expoziționale, cointeresării


Luminița Rusu, prozator: „Tot ce-mi doresc eu de la o carte bună e să mă bântuie, să mă facă să îmi pun niște întrebări și uneori să schimbe în mine ce eu nu pot singură”

Luminița Rusu este farmacist și prozator. A decis să urmeze cursurile Facultății de Farmacie din dorința de a deveni puțin mai realistă, dar continuă să își manifeste creativitatea prin scris. Textele sale au fost cuprinse în două volume de proză scurtă, este autoarea unui roman, iar în prezent lucrează la o nouă carte.

În cadrul Festivalul Internațional de Carte Transilvania, Luminița este cea care se ocupă de edituri și de clubul de carte Lecturile Insomniacelor. Ne-a vorbit despre cum îmbină cele două profesii și cum acestea „se spijină” una pe alta, despre ce înseamnă FICT și clubul de carte, cu obstacole și satisfacții și despre importanța promovării și susținerii culturii și literaturii.

 

Luminița, de profesie ești farmacist și prozator. Cum ai ales farmacia? Dar pe de cealaltă parte, cum a arătat prima ta întâlnire cu scrisul?        

 

Am fost o adolescentă dezordonată, în clasa a XII-a, când m-am decis să dau admitere la Facultatea de Farmacie, am sperat că această profesie mă va ajuta să fiu mai realistă și să imprim un pic ordinea din farmacie și în viața mea.

Prima mea întâlnire cu scrisul a fost în copilărie. Fiecare avem un mod de a comunica, doar că dacă pentru unii oralitatea este o formă accesibilă de exprimare, alții pot mai ușor să scrie decât să vorbească despre ce simt. 

 

La prima vedere, par două domenii total opuse. Cum reușești să le îmbini? Ce din domeniul farmaceutic te-a ajutat în cariera de prozator? Dar invers?

 

Munca în farmacie presupune foarte multă comunicare, iar lecturile îți formează un limbaj și o cursivitate în exprimare care pe mine m-au ajutat.

Pe de altă parte, în farmacie cunoști multe tipologii umane și povești de viață care merită spuse. Respectând confidențialitatea, desigur, dar categoric munca în farmacie este plină de inspirație pentru un prozator.

 

Cum ai ajuns să faci parte din povestea FICT? Ce presupune implicarea ta și cum ai descrie proiectul în câteva cuvinte?  

 

Cumva firesc aș spune, totdeauna m-am simțit sufletește alături de cei care luptă să aducă literatura aproape de oameni. Mă ocup de edituri la FICT, în principiu trimit invitații celor care au cărți de interes pentru public și încercăm de câțiva ani să grupăm participanții în zone de interes (literatură pentru copii, Crime și SF, beletristică, arte, istorie).

Desigur apar și probleme logistice, dar în general ne străduim să fie totul cât mai atractiv pentru cei care vin la FICT.

Să descriu proiectul în câteva cuvinte îmi vine greu, deși sunt doar câteva zile în care suntem în Piața Unirii, în spatele lor sunt luni de zile de muncă a întregii echipe. Dacă vrei doar trei cuvinte aș spune „iubire, prietenie, carte”. Muncă, echipă minunată, voluntari inimoși și participanți care ne sunt dragi… Deja sunt multe cuvinte și nu mă pricep la rezumate, nu pot renunța la niciunul.

 

Dar dacă vorbim despre Lecturile Insomniacelor?                         

 

Clubul de carte a plecat de la nevoia de a promova literatura scrisă de femei, în special de cele din România. Avem multe autoare bune, dar puțin cunoscute. Nu știu cât e vina firii lor mai discrete sau cât se datorează lipsei de promovare a literaturii în general, dar eu simt că în zona de literatură pentru copii lucrurile încep să se miște, autorii contemporani încearcă să se promoveze, scriitoarele în schimb nu sunt foarte vizibile.

 

Din punctul tău de vedere, cum stă țara noastră la capitolul lectură? Prețuim cu adevărat scriitorii contemporani?                                        

 

Nu cred că sunt prima care spune că stăm prost la capitolul lectură. Suntem în coada topurilor întotdeauna când vine vorba de citit. Oricât am da vina pe condițiile economice, dacă o carte bună costă cât un pahar de vin sau o cafea în centru cred că știți răspunsul la întrebarea câți își iau cartea.

Și apoi, nu prea e plin nici în biblioteci, unde costurile sunt neglijabile. Aici trebuie să intervină educația, dar cred eu că trebuie create și niște punți între autorii contemporani și cititori. Prețuim autorii contemporani, dar într-un cerc restrâns și de obicei urcându-i pe un piedestal, de pe care clar ne face mare plăcere să îi și dăm jos.

Credit foto: Nicu Cherciu

 

Cum contribuie proiectele de genul FICT și Lecturile Insomniacelor la promovarea lecturii și a culturii?   

 

O să spun doar că anul trecut la Lecturile Insomniacelor eram câteva doamne și domnișoare ce povesteau despre o carte. Anul acesta am simțit că ne-am dublat, triplat poate ca număr (aici recunosc că promovarea făcută de colegele mele a jucat un rol decisiv) și, mai ales, că de la o ediție la alta simt mai multe persoane care vor să vorbească, să se exprime, vin cu idei despre ce ar vrea să dezbatem. Cumva simt că am crescut nu doar ca număr, ci și curajul Insomniacelor de a dezbate liber e mai mare.                 

Contribuția FICT în promovarea culturii e mult mai mare, clar. E suficient să te uiți la cât crește numărul vizitatorilor de la an la an… Anul trecut am avut o prietenă din Craiova care a venit în Cluj pentru FICT, mă întâlnesc în perioada Festivalului Internațional de Carte Transilvania cu oameni veniți din toate colțurile țării să cunoască scriitori și să participe la evenimente. Probabil unii sunt din zone unde nu au evenimente culturale, dar asta e o altă lungă poveste, important e că FICT există pentru toți. 

 

Care sunt obstacolele pe care le întâmpinați în organizare? Dar cele mai mari satisfacții? 

 

Of, de unde să încep… Sunt edituri care au probleme logistice (vin de la distanțe mari, nu au oameni care să se deplaseze), probleme cu timpul scurt în care trebuie să își aranjeze standurile… Uite, marea problemă cred că este lipsa oamenilor care investesc în cultura scrisă. Nu ar trebui să o spun eu, dar sunt puține firme care sprijină cultura.

Știu să spun câte lucruri minunate am vrut să facem și la câte proiecte am renunțat fiindcă nu aveam sponsori. E un pic frustrant să vezi că totuși se investește în sport, muzică și pentru cultură interesul este redus. Și nu e scăzut din partea publicului, tinerii sunt interesați și de scris, vedem în fiecare an mii de copii și adolescenți la FICT.

Cele mai mari satisfacții… E o senzație de fapt, o îmbrățișare a echipei duminică seara când suntem frânți, nedormiți de o săptămână și fericiți că am mai făcut o ediție.

 

De unde te inspiri pentru a scrie? Cum ți-ai descrie stilul în care scrii?                                       

 

Mă inspiră viața din jurul meu. Scriu pe bucăți, de fiecare dată când am inspirație, apoi asamblez „bucățile “ și fac un fel de puzzle literar. 

 

Care sunt planurile de viitor în ceea ce privește cariera ta de prozator? Dar în legătură cu FICT și Lecturile Insomniacelor?                    

 

Cariera nu știu cât depinde de mine, dar deja am început să scriu o nouă carte. FICT și Lecturile Insomniacelor sper că vor continua și m-aș bucura să fac parte în continuare din echipă. 

 

Un sfat pentru comunitatea The Woman despre importanța lecturii. Ce recomanzi?          

 

Recomand orice carte face plăcere doamnelor. Cred că fiecare carte te îmbogățește spiritual, că în fond suntem toți niște copiii mari care încă vor să li se spună povești sau poezii.

O carte e în primul rând un prieten, unul care nu te judecă și nu îți face reproșuri, doar așteaptă cuminte în bibliotecă să îți țină companie. Și e o companie plăcută de obicei… Nu o să plictisesc eu cu beneficiile lecturii, au scris destui specialiști despre asta. Tot ce-mi doresc eu de la o carte bună e să mă bântuie, să mă facă să îmi pun niște întrebări și uneori să schimbe în mine ce eu nu pot singură. Sau, pur și simplu să îmi facă plăcere că ne-am cunoscut!

Credit foto: Nicu Cherciu

 

Autorul preferat: William Somerset Maugham

O zi la farmacie, descrisă în 3 cuvinte: Răbdare, probleme, rezolvări 

Ceai sau cafea? – Cafea, indiscutabil. 

Cel mai bun moment pentru a scrie: Când ai inspirație 

 

Credit foto copertă: Nicu Cherciu

 

Editor:

Omagiu adus Norei Iuga

Miercuri, 10 ianuarie 2024, începând cu ora 18:00 va avea loc o dezbatere despre scrierile literare ale Norei Iuga în cadrul clubului de carte Lecturile Insomniacelor, urmată de o proiecție a filmului „De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin”, la Cinema Arta.

Festivalul Internațional de Carte Transilvania și Cinema Arta au realizat un parteneriat pentru a aduce în atenția publicului clujean opera și viața Norei Iuga, una dintre cele mai importante scriitoare contemporane din România. Acest eveniment vine ca un omagiu adus scriitoarei, de ziua acesteia, deoarece Nora Iuga a împlinit vârsta de 93 de ani în data de 4 ianuarie. 

Astfel, miercuri, începând cu ora 18:00, la Lecturile Insomniacelor, proiect inițiat și susținut de echipa FICT, se va discuta despre opera literară a scriitoarei. Clubul de carte de obicei dezbate o singură carte a unei scriitoare contemporane. De data aceasta, se va discuta despre scriitoare și opera ei în general, atât pentru a fi în sinergie cu filmul documentar, cât și pentru a le oferi cititorilor ocazia să vorbească despre opera preferată, fără a fi limitați la un singur volum.

„Clubul de carte Lecturile Insomniacelor a început ca răspuns la nevoia de a promova  scriitoarele contemporane, cu precădere cele din România. În primele ediții ne-am axat, într-adevăr, pe scriitoare tinere, dar e momentul să ne orientăm și spre cineva cu mai multă experiență, iar Nora Iuga a fost alegerea evidentă, mai ales că în aceeași perioadă împlinește și venerabila vârstă de 93 de ani. Câți nu ne-am dori să ajungem la această vârstă și să fim la fel de lucizi, senini și activi? De asemenea, ne bucură colaborarea cu echipa Cinema Arta, care a răspuns prompt și cu entuziasm propunerii noastre de a crea un eveniment împreună, care reunește literatura și filmul. Așadar, îi așteptăm pe cei care iubesc opera Norei Iuga, pe cei care abia o descoperă, dar și pe cei care ar vrea să o citească, să ne avântăm împreună în universul literar pe care l-a creat, să discutăm, să auzim păreri și să petrecem o seară de iarnă într-o companie plăcută, apoi să ne bucurăm împreună de un film bun.”, a spus Luminița Rusu, coordonator Lecturile Insomniacelor. 

Dezbaterea va avea loc la Insomnia Cafe&Bistro, strada Universității nr. 2. Apoi, începând cu ora 20:00, la Cinema Arta, va avea loc proiecția documentarului „De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin”, regizat de Carla Teaha. 

„Mă bucur că am realizat acest parteneriat cu Festivalul Internațional de Carte Transilvania și avem șansa să le oferim clujenilor atât o dezbatere despre operele Norei Iuga cât și proiecția filmului „De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” la Cinema Arta. Acest eveniment nu este doar o ocazie de a sărbători ziua de naștere a Norei Iuga, dar și o oportunitate de a aduce în atenția publicului clujean o figură emblematică a literaturii românești” a spus Monica Sebestyen, reprezentant Cinema Arta.

Titlul documentarului este o metaforă poetică ce deschide o fereastră spre universul interior al Norei Iuga, o poetă, romancieră și traducătoare de neegalat în peisajul literar românesc contemporan. Chiar și la 93 de ani, ea este o personalitate importantă, cu un fel unic de a fi și cu mult umor.

În documentar, o vedem pe Nora Iuga așa cum este ea cu adevărat, vorbind despre dragostea din trecut și din prezent, și despre cum scrie. Filmul arată și părți din viața ei pe care nu le știm mereu – cum se simte ea în fața publicului și cum reușește să vorbească în mod natural și sincer cu oamenii. 

 

Despre Festivalul Internațional de Carte Transilvania

Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a fost conceput în anul 2013 cu scopul de a susține cultura română.

În timp, FICT a devenit mai mult decât un festival, fiind în prezent o umbrelă sub care au loc diferite evenimente care au în centru cartea și care au loc fie cu recurență fie ocazional, în funcție de diferite nevoi culturale. 

Festivalul Internațional de Carte Transilvania are loc în fiecare an, în toamnă, adunând cele mai importante edituri naționale. În cadrul acestuia au loc zeci de evenimente, printre care se numără lansări de carte, întâlniri cu scriitori români și internațional, dezbateri pe teme de actualitate, concerte, spectacole de teatru, recitaluri de poezie. Festivalul reunește astfel an de an diverse laturi ale artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură.

Lecturile Insomniacelor este un club de carte care funcționează sub egida FICT. Întâlnirile au loc lunar, iar scopul său este de a promova și dezbate creațiile literare ale scriitoarelor contemporane.

FICT are un caracter educativ, științific, cultural și social, având scopul promovării cercetării științifice, a culturii române, a spiritului civic, susținerii publicațiilor științifice de specialitate, a materialelor de popularizare, organizării de manifestări științifice și expoziționale, cointeresării.

 

Credit foto copertă: https://www.facebook.com/events/1516886779106842?ref=newsfeed

Fuga la Cultură, semimaratonul cu surprize culturale la fiecare instituție

Traseul pentru „Fuga la Cultură”, semimaratonul care va avea loc în data de 8 octombrie pentru a promova un stil de viață sănătos prin sport și cultură, a fost finalizat. Participanții vor alerga și se vor bucura de surprize culturale organizate de fiecare dintre instituțiile partenere.

„Cluj Semimaraton – Fuga la Cultură” este un produs al Festivalului Internațional de Carte Transilvania realizat în colaborare cu „Sport Management Events”, Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local Cluj-Napoca și are ca scop punerea accentului pe spațiile culturale ale Clujului, probele de alergare trecând prin unele dintre cele mai importante instituții culturale ale municipiului.

Activitățile sportive presupun 5 probe: semimaraton 21 km Opera, clasic 10 km Teatru, cros 5 km Muzeu, cursa populară 2 km Film, curse copii Carte.

 

Totodată, vor avea loc următoarele evenimente culturale importante:

Muzeul de artă – Expoziție de pictură: „Pulsațiile vieții”, semnată de Teodor Botiș și Manuela Botiș;

Opera Națională Română: Impuls ritmic oferit de membrii Orchestrei Operei Române din Cluj;

Universitatea „Babeș-Bolyai”: Expoziție de carte sportivă și istorică a Clujului, expoziție susținută de Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”;

Muzeul de Istorie a Universității Babeș-Bolyai – Expoziția „Viața studențească la Cluj de-a lungul timpului”.

„Ne-am dorit să iasă cât mai mult în evidență sfera culturală a acestui proiect. Într-adevăr, sunt marcate unele dintre cele mai importante instituții culturale din Cluj-Napoca, însă ne-am dorit să facem un plan în plus. Din acest motiv, fiecare instituție a pregătit un mic eveniment cultural, în funcție de specificul său. Așadar, concurenții nu vor trece doar prin curțile clădirilor, ci se vor bucura și de o bucățică de artă, care să le dea energie să finalizeze cursa. Sperăm ca acest semimaraton să fie doar primul dintr-o lungă serie și, în timp, să atragem tot mai mulți concurenți și să găsim soluții pentru a implica tot mai multe instituții culturale în proiect. Pentru un stil de viață sănătos, faceți sport, citiți, participați la evenimente culturale și iubiți., a declarat Gabriel Bota, directorul Festivalului Internațional de Carte Transilvania, organizator al evenimentului „Fuga la Cultură”.

Evenimentul are loc în data de 8 octombrie, în intervalul 07:00-10:45, cu start din Piața Unirii, având traseul: Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (1350-1487) și Ansamblul Statuar Matia Corvin (1900), Palatul Banffy (1774-1785), strada Iuliu Maniu (stil arhitectural eclectic, strada „oglindă”), strada Eroilor cu statuia Lupa Capitolina și Biserica Greco-Catolică „Schimbarea la Față”, Strada Universității cu Hotelul Continental (fostul Hotel New York, clădire de colț eclectică), strada Potaissa, Biserica Reformată (sec. 15-16) și statuia „Sfântul Gheorghe ucigând Balaurul” (originalul de la 1373), Strada Episcop Ioan Bob cu Biserica Bob (1801-1803).

De asemenea, traseul va marca următoarele instituții culturale, „Universitatea Babeș-Bolyai”, Opera și Teatrul Național, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie al Universității.

FICT 2023: întâlniri cu scriitori internaționali, dezbateri despre digitalizare, lansări de carte și activități pentru copii

Festivalul Internațional de Carte Transilvania vine anul acesta cu discuții interesante, lansări de carte pe care cititorii înfocați de-abia le-așteaptă, iar ultima zi a acestei ediții este rezervată aproape în totalitate celor mici. Întregul program și detalii despre evenimente se găsesc pe site-ul FICT

„Într-adevăr, ediția din acest an este dedicată viitorului pe care deja îl trăim, și anume digitalizarea, motiv pentru care am organizat diferite discuții și dezbateri pe această temă. Însă nu am uitat de scopul principal al festivalului, și anume de a aduce cartea mai aproape de oameni. Astfel, și anul acesta am pregătit lansări de carte și evenimente pentru toate vârstele și, sperăm noi, pentru toate gusturile. Îi așteptăm pe clujeni (și nu numai!) să ni se alăture în cele patru zile de festival, să treacă pe la edituri, să răsfoiască pagini, să ne cunoască, să se bucure de povești așa cum o facem și noi, cei care organizăm acest eveniment care a ajuns acum la cea de-a noua ediție”, a spus Gabriel Bota, directorul Festivalului Internațional de Carte Transilvania. 

Toamna aceasta în Piața Unirii, la FICT vor avea loc 43 de evenimente. Dintre acestea, 21 sunt lansări de carte, 4 sunt întâlniri cu scriitori internaționali contemporani celebri (Guillermo Arriaga din Mexic, Dacia Maraini din Italia, David Machado din Portugalia și Dimitrios Kanellopoulos din Grecia), iar 4 sunt dezbateri pe tema digitalizării. Restul, până la 43, sunt diverse conferințe și dialoguri, toate având în centru cultura și viața.  

Având ca temă „AI și Cartea”, Festivalul Internațional de Carte Transilvania vine anul acesta cu dezbateri între unii dintre cei mai importanți specialiști din domeniu, care vor răspunde la întrebări pe care, poate, cu toții le-am avut și nu am știut cui să le adresăm.

Astfel, în zona de tehnologie și digitalizare, vor avea loc următoarele evenimente: 

Tehnologia – amic sau inamic al profesionistului în sănătate

Invitați: Prof. Univ. Elena Dinte (Președinte Colegiul Farmaciștilor Cluj), Sigina Pop (Nutriționist dietetician), Dr. Horia Simu(Manager General Serviciul Județean de Ambulanță Cluj), Dr. Radu Vidra (Medic specialist oncologie), evenimentul fiind moderat de Luminița Rusu.

Importanța alfabetizării digitale/Ce facem cu analfabetismul digital?, eveniment realizat în parteneriat cu Școala Informală de IT.

Speakeri: Ioana Albert-Toth (Program Manager @Școala informală de IT & QA Architect), Alexandra Nap (Discipline Manager @Școala informală de IT & IT Consultant), Cristian Gabriel Pavel (CEO Alfa Software).

A.I. și Cartea

Invitați: Bogdan Putinică (CEO Microsoft România), Dr. Daniel Metz, Prof. Univ. Dr. Ciprian Mihali, Prof. Univ. Dr. Răzvan Cherecheș, Prof. Dr. Ing. Sergiu Nedevschi (Membru Corespondent al Academiei Române, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca).

 

O bună parte a zilei de duminică poartă numele de „FICT-ul copiilor” și este dedicată celor mici. Pentru ei, organizatorii FICT au pregătit lansări de carte pentru copii, personaje din povești, joculețe, face-painting și multe altele. 

Festivalul se va încheia într-o notă atât serioasă cât și veselă cu evenimentul „Despre viață și alte glume”, care va fi o discuție sinceră între comediantul Nicu Bendea și scriitoarea Bianca Tămaș. 

Mai multe detalii despre program și fiecare eveniment în parte se găsesc pe site-ul FICT, la secțiunea „Program”. 

FICT este un proiect realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca, precum și a Consiliului Județean Cluj.

Sponsor Principal: Banca Transilvania

Sponsori: Axon Soft, Alfa Software, Eckerle Automotive, Digidon, Julius Meinl, PMA Invest, Pablo Sign, PP Protect, Napofarm, The Club, Elron Grup.

Partener de mobilitate: Aliat Auto.

Parteneri: Biblioteca Centrală Universitară ”Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, Institutul Italian de Cultură din București, Avalon Events, Hampton by Hilton, Galeria Deco & Design, EDalt Institute, Sportscoaching România, Antoine Marquise, Explore Group, Maimuța plângătoare, Magic Puppets, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, YTA Events, Insomnia Cafe, L`éclair Magique, Candy Land by L`éclair Magique, Institutul Camoes, Candeleria.

Parteneri media: Agerpres, Buna Ziua Cluj, Catchy, Cluj.com, Cluj4ever, Cluj24, Cluju.ro, Clujul Cultural, E fain la Cluj, Făclia, Gazeta de Transilvania, I Like Cluj, Inspire Now, Lifestyle de Cluj, Media9, Napoca Live, Radio Cluj, Reading is cool, Refleqt Media, Revista Cultura, Revista Golan, The Woman, TVR Cluj, Via Cluj TV, Zile şi Nopți, Ziua de Cluj.

 

Despre FICT 

Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) este un festival de anvergură internațională care susține cultura română. În fiecare an, în cadrul festivalului sunt prezente cele mai importante edituri naționale și au loc zeci de lansări de carte, sunt prezenți invitați de onoare din diferite țări, au loc întâlniri cu scriitori, urmate de sesiuni de autografe și lecturi publice, recitaluri de poezie, conferințe, colocvii, spectacole de teatru. Festivalul Internațional de Carte Transilvania reunește astfel an de an diverse laturi ale artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură.

FICT are un caracter educativ, științific, cultural și social, având scopul promovării cercetării științifice, a culturii române, a spiritului civic, susținerii publicațiilor științifice de specialitate, a materialelor de popularizare, organizării de manifestări științifice și expoziționale, cointeresării opiniei publice în activitatea de ocrotire a patrimoniului transilvănean și național.