5 motive pentru care acest festival e oază de relaxare pentru femei
Într-o lume agitată, în care evenimentele mari par uneori să ceară mai multă energie decât oferă, Jazz in the Park propune altceva: un festival trăit în ritmul zilei, în natură, cu muzică live care te încarcă, nu te epuizează. Nu e doar un festival de jazz. E o experiență pe care o recomanzi prietenelor tale, o reiei an de an și, mai ales, o trăiești cu bucurie. Pentru că e făcut pe bune și cu grijă pentru oameni.
Iată de ce credem că Jazz in the Park este unul dintre cele mai potrivite festivaluri pentru femei – fie că vii singură, cu iubitul sau soțul, cu prietenele, în familie extinsă sau cu cei mici.
📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/
1. Un festival de zi, nu o cursă de anduranță
Jazz in the Park se desfășoară între 6 și 8 iunie, în Cluj-Napoca, în Parcul Etnografic. Se deschide la ora 14:00 vineri și la 12:00 sâmbătă și duminică, iar programul se încheie la miezul nopții. Ai timp să te bucuri de muzică, să povestești cu cei dragi, să mănânci bine și tot să te întorci acasă cu energie. Nu pierzi nopți, nu te simți copleșită. E despre tihnă, nu despre epuizare.
2. Muzica live ca act de îngrijire
Într-o lume în care suntem bombardați de sunete, jazzul e o formă de pauză activă: muzica live, cântată la instrumente, în aer liber, în acorduri care relaxează și revigorează. La Jazz in the Park, muzica nu e zgomot. Nu trebuie să ridici vocea ca să te faci auzită. Dimpotrivă, ai ocazia să asculți și muzica, și pe cei de lângă tine – ba chiar și pe tine însăți.
3. Ai loc. La propriu.
Festivalul are loc în Parcul Etnografic „Romulus Vuia”, o oază de natură cu alei, livezi, curți tradiționale. Nu te înghesui la garduri de metal, la cozi, nu stai pe borduri să mănânci. Multe dintre curți au loc de șezut, ba chiar vei găsi un pop-up restaurant, unde te poți bucura de o masă în tihnă, la soare sau la umbră. Și sincer: câte șanse ai să iei prânzul într-un Muzeu Etnografic, în aer liber?
4. Un festival unde copiii și bunicii sunt bineveniți
Copiii cu vârsta de până la 12 ani inclusiv, intră gratuit, iar cei mai mici au o grădină dedicată lor. Poți veni liniștită cu familia, ba chiar și cu bunicii – e un spațiu intergenerațional, unde jazzul aduce laolaltă toate vârstele. Și da, poți veni și cu animăluțul tău de companie.
5. Ai timp pentru tine și ai cu cine-l împărtăși
Jazz in the Park nu e despre agitație. E despre răgaz. Și despre muzică, conversație, natură și descoperire. Fie că vrei să stai cu prietenele la un pahar de vin, să citești pe o pătură în iarbă sau să mergi la o discuție interesantă în cadrul programului ”Întâlnirilor pe prispă”, ai libertatea să-ți alegi ce îți face bine.
Jazz in the Park are loc între 6 și 8 iunie, în Cluj-Napoca. Programul complet, biletele și toate detaliile sunt disponibile pewww.jazzinthepark.ro.
Hai și tu la jazz! Fă-ți vara frumoasă de la primul weekend.
Sorina Rotaru este o voce expresivă și captivantă a scenei de jazz din România. Cu un timbru cald și o prezență scenică autentică, Sorina reușește să creeze un univers muzical plin de emoție, rafinament și improvizație. Fiecare interpretare a sa este o călătorie sonoră, o poveste spusă prin inflexiuni delicate și accente vibrante, în care se regăsesc influențe ale marilor artiști de jazz, dar și un stil propriu, profund personal.
Drumul ei artistic a început încă din copilărie, dar adevărata revelație a avut loc într-un jam session la Berlin, unde a descoperit puterea transformatoare a jazz-ului. Această întâlnire cu muzica a fost definitorie, inspirând-o să aprofundeze studiul jazz-ului și să-și construiască o carieră în acest domeniu. Revenită în România, Sorina a urmat un parcurs academic riguros la Universitatea Națională de Muzică București, lucrând îndeaproape cu Mircea Tiberian și alți muzicieni consacrați.
În 2022, a lansat albumul Open Your Wings, o colecție de piese clasice de jazz reinterpretate cu sensibilitate și eleganță, care a fost primită cu entuziasm de public și critici. De-a lungul anilor, Sorina a urcat pe scene importante, a cântat în deschiderea unor artiști internaționali și a fost parte din proiecte inovatoare, printre care Human Song – un concept unic ce transformă poveștile oamenilor în compoziții muzicale personalizate.
Sorina ne împărtășește povestea ei, începând din copilărie până la artista complexă care a devenit astăzi. Mai multe despre jazz, scenă, emoții, creativitate și antreprenoriat muzical ne spune în interviul următor:
Cum a apărut muzica în viața ta și cum ai descoperit jazz-ul? Ce te-a făcut să rămâi „fidelă” acestui gen muzical?
Muzica și jazzul s-au împletit cu viața mea. Cânt de la 4-5 ani, de când mi-a fost descoperit talentul și am început să primesc rolul de solist în fiecare spectacol, fiecare ocazie fiind o șansă de a performa. Chiar înainte de a începe să cânt, eram fascinată de jucăriile muzicale și de instrumentele muzicale.
Jazzul s-a lipit de mine în 2014, în timp ce trăiam cele mai profunde și fascinante emoții la un jam session din Berlin. M-a găsit într-un moment de deschidere, gata să primesc ceva nou, și, cronologic, la finalul unui an sabatic, în care am făcut multă introspecție și am ajuns în acea zonă din mine care rezonează profund cu muzica jazz.
Ce ne poți spune despre călătoria sabatică în care ai pornit după absolvire? Cum ai luat hotărârea și cum te-a influențat personal și profesional? Ai descoperit ceea ce sperai sau ai trăit cu totul altceva?
Am realizat că am fost într-o călătorie sabatică la finalul ei. Nu a fost planificată, ci a venit ca o dorință puternică de a pleca în lume. Deși aveam repere organizaționale vagi, am pornit cu hotărâre și cu încrederea că, indiferent de ce s-ar întâmpla, voi găsi soluții spontane. Terminasem studiile la UNARTE și simțeam nevoia să mă descopăr, să aflu lucruri noi despre mine. Peste această dorință de explorare interioară am suprapus dorința de a descoperi lucruri noi și în afara mea.
Împreună cu un grup de tineri, am stabilit să petrecem patru luni în Granada, oraș din Spania. În această călătorie, timpul a căpătat o altă dimensiune. Nu aveam așteptări, așa că am trăit fiecare loc descoperit, fiecare persoană întâlnită și fiecare act artistic la care am luat parte ca pe un spectacol al realității – o realitate nouă, plină de posibilități. Această experiență mi-a deschis un univers din care am putut simți muzica jazz atât de profund, încât am ales să mă dedic descoperirii și aprofundării ei. A fost o perioadă de schimbări și maturizare.
Cum și-a pus călătoria amprenta asupra ta și cum a arătat perioada în care te-ai întors acasă?
M-am întors acasă cu o dorința plina de sens: să fiu cântăreață de jazz, așa că, din prima zi, am început să lucrez pentru a-mi împlini acest vis. Audiția activă mă atrăgea enorm și era tot ce îmi doream să fac, de la trezire până la culcare. Ulterior, în contact cu muzicienii, mi s-a confirmat cât de importantă este. Călătoria îmi deschisese apetitul pentru spontaneitate și, transpusă în muzică, pentru improvizație, iar toată nevoia de explorare s-a transformat în curiozitate pentru tot ceea ce ține de jazz.
Această muzică are o putere fantastică de a-mi stimula imaginația și mă poartă pe teritorii interioare împlinitoare. Trezește în mine ceva profund, dar și înălțător, care mă apropie de divinitate – un sentiment pe care încerc să-l transmit și publicului.
Muzica jazz presupune un travaliu interior și un efort extrem de intens. Am simțit acest lucru încă de la începutul carierei mele. În călătoria mea prin lumea jazzului, singura busolă pe care o aveam era intuiția, apoi l-am întâlnit pe Alexandru Olteanu, iar explorarea în doi a fost și mai impresionantă. Fiecare parte a jazzului pe care o descopeream îmi intensifica fascinația și îmi declanșa disponibilitatea pentru noi eforturi în continuarea descoperirilor și experiențelor pe care le oferă această muzică.
A urmat pentru tine o perioadă de studiu intensă și înscrierea la Universitatea Națională de Muzică București. Cum vezi tu importanța studiilor în muzică și cum simți că te-au ajutat pe tine și cariera ta?
Deși muzica ține foarte mult de resursele interioare, am considerat că un parcurs academic este de mare ajutor. Pentru mine, învățarea este una dintre cele mai importante căi de dezvoltare ale oricărui individ. Studiul universitar, acompaniat întotdeauna de un demers autodidact, mi-a permis perfecționarea unor elemente de tehnică foarte utile în carieră.
Fiind studentă la Conservator, am avut acces la mai multe proiecte, printre care musicalul Tarot Tales, în care am cântat alături de șapte colege vocaliste, de pianistul și fondatorul proiectului, Mircea Tiberian, și de actorul Tudor Istodor. Acest proiect a marcat începutul carierei mele muzicale.
Știm că ai participat la multe evenimente, concerte și festivaluri și ai urcat pe scenele teatrelor și filarmonicilor din România. Cum ai depășit emoțiile de început? Cum te simți pe scenă și cum te raportezi la publicul tău?
Debutul meu ca vocalistă de jazz și bandleader a avut loc în clubul Green Hours din București. Înainte de concert, simțeam entuziasm și bucurie, știind că primul meu concert avea loc în cel mai important „cuib” de jazz din București la acea vreme, un loc cu o istorie bogată, scrisă de concertele multor artiști români și internaționali.
Cu cât se apropia momentul concertului mai mult, cu atât mă cuprindea o stare de neliniște și de anxietate. Alexandru încerca să mă susțină, spunându-mi că sunt norocoasă să-mi încep cariera cu un public educat și susținător al acestei muzici. Venind special pentru a asculta un artist nou din lumea jazzului, acești oameni vor avea curiozitate și deschidere să trăiască muzica. Gândurile lui mi-au rămas în minte, dar emoțiile au fost atât de puternice, încât îmi amintesc doar că am cântat.
Nu pot să-mi amintesc și cum 😁 .
Cu timpul, cu cât cântam mai mult, cu atât simțeam că îmi cresc aripi pe scenă. Deși acum trăiesc o bucurie splendidă de fiecare dată când cânt, emoțiile sunt mereu prezente. Cred că, atunci când un artist nu mai simte nicio emoție înaintea unui concert, ceva din sufletul lui s-a închis. Explorarea muzicală în interiorul ansamblului, alături de un public care trăiește muzica odată cu noi și care ne privește cu admirație, mă împlinește. Acesta este modul meu natural de a exista.
Ce ai spune că te caracterizează ca artist? Ce îți este specific ție?
Ca orice artist în dezvoltare, și eu parcurg mai multe etape, în funcție de transformările pe care muzica jazz le produce în mine. În momentul de față, ceea ce cred că mă caracterizează este bucuria de a cânta și capacitatea mea de a mă hrăni cu satisfacția publicului, mai ales atunci când simt că această satisfacție vine și din surpriza pe care o ofer publicului prin elementul de noutate pe care încerc să-l aduc în fiecare concert.
Cred că ceea ce mă definește este maniera mea de a interacționa muzical atât cu colegii din band, cât și cu publicul, particularitățile vocii mele, prezența și felul meu de a fi liberă și autentică pe scenă. Păstrând în același timp o eleganță firească, acestea par a fi aspectele cele mai valorizate de public în imaginea mea de artist. Simbioza dintre partea vocală și cea instrumentală, dintre noi, muzicienii aflați pe scenă, induce un suflu proaspăt și o tenta care face ca acest gen de concert să fie unic.
Cum a venit ideea proiectului Human Song și care simți că este impactul său asupra oamenilor? Dar asupra ta, ca artist?
Human Song înseamnă un portret muzical inspirat de povestea de viață a unei persoane, care devine muză pentru noi. Începem cu un interviu pentru a surprinde aspecte particulare, definitorii pentru fiecare persoană. Plecând de la personalitatea individului și de la o serie de informații-ghid, precum momente remarcabile și emoționante pe care le-a trăit, preferințe, pasiuni, temeri, sentimente și gânduri, găsim în timp real structuri muzicale care reprezintă traduceri ale acestor trăsături în limbaj sonor. Prin dezvoltarea lor, creăm compoziția muzicală. Rezultatul final este transmis muzei atât sub forma unui portret muzical – interpretarea audio a piesei de către mine și Alexandru cât și sub forma unui tablou care conține partitura.
Ideea a pornit de la primul portret muzical pe care l-am primit de Crăciun de la Alexandru: Sorina’s Christmas Song, un răvaș cu note muzicale. Din acel moment, am avut propriul meu cântec și un cadou unic, de care mă bucur de fiecare dată când trec pe lângă acest tablou. Mi-a plăcut atât de mult, încât l-am înrămat chiar în ajunul Crăciunului.
Impactul este, în primul rând, emoțional și memorabil. Atunci când mă întâlnesc cu oamenii care au primit un Human Song din partea cuiva drag sau și-au oferit acest cadou, își amintesc cu mult drag de portretul lor muzical. Este ceva special și inedit.
Eu ador să mă conectez cu oamenii și mă încântă de fiecare dată când o persoană nouă solicită un astfel de portret, lăsând astfel creativitatea să se manifeste. Este un proiect de suflet, plin de surprize frumoase, care arată cât de vie este această muzică și cum evoluează cu fiecare nou portret ce ne este solicitat.
Cum arată o zi din viața ta? Ai ritualuri creative care te ajută să rămâi inspirată? Cum și unde îți găsești inspirația?
Nu există o zi la fel ca alta, și cred că acest lucru este în avantajul meu, pentru că apreciez spontaneitatea și mă bucur să am capacitatea de a mă adapta rapid la situații neprevăzute, ceea ce mă ține în priză și mă provoacă să improvizez constant. Astfel, jazzul, ca muzică improvizata, este prezent în viața mea sub diferite forme.
Evident, la fel ca în viețile celorlalți, există și activități care se repetă și fac parte din rutina zilnică. Ceea ce mă ajută să le suport fără să îmi inhibe creativitatea este faptul că îmi schimb perspectiva asupra lor. Chiar dacă sunt aceleași activități, modul în care le fac poate sa fie foarte diferit. Și aceste activități de rutină au farmecul lor. Printre ele se regăsesc sportul, yoga, mersul la concerte, întâlnirile cu artiști și clienți și, bineînțeles, orele de studiu.
O sursă importantă de motivație și inspirație pentru mine sunt concertele live. De exemplu, am plecat cu o stare efervescentă după concertul Duke Ellington Orchestra, sau cu o stare nostalgică și introspectivă după concertul trompetistului Avishai Cohen, în a cărui deschidere am și cântat.
Atmosfera fotografiilor și picturilor îmi oferă, de asemenea, o stare foarte plăcută și mă inspiră. Atunci când găsesc o fotografie care îmi place, mă las scald în emoția pe care mi-o transmite, imaginându-mi că sunt acolo, în acea lume. Este o senzație plăcută de așezare în mine, sau de întâlnire cu părți din mine pe teritorii noi.
În mare parte, lucrez cu lumea mea interioară, descoperind dorințe și, prin încercarea de a le împlini, am acces cumva la inspirație. Nu sunt fan al activităților prestabilite care pretind că îți dezvoltă creativitatea— pentru mine, libertatea de a explora și de a descoperi în mod natural este esențială.
Dincolo de pasiune, muzica îți este și meserie. Cum te descurci cu antreprenoriatul muzical? Cum reușești să echilibrezi partea creativă cu cerințele practice ale unei astfel de cariere (contracte, organizare, promovare)?
Pentru o perioadă, am făcut lucrurile intuitiv și a fost dificil sa învăț din experiență. Încă nu am ajuns la flow-ul de lucru la care visez, despre care sunt convinsă că poate fi atins cu ajutorul unui manager și al unei echipe cu care există, în primul rând, o potrivire solidă de valori.
Între timp, am urmat un master postuniversitar de Management Muzical și, cel puțin, mi-am clarificat faptul că, oricât de mult aș delega din sarcinile administrative, va fi mereu necesar să fiu implicată, chiar dacă într-o măsură mai mică. Nu cred că mai există artist care își dorește să își ducă viziunea până la capăt, să trăiască din artă și, în același timp, să lase totul în mâinile altcuiva. Managerul se consultă constant cu artistul în ceea ce privește planurile, deciziile și implementarea acestora, desi este nevoie de disponibilitatea artistului în antreprenoriat. Aud adesea: „Ai mai mult timp, ocupă-te tu de partea creativă, iar noi ne ocupăm de restul”. Dar cu ce cost? Pentru a răspunde la această întrebare, într-un fel, reușesc să echilibrez lucrurile, iar costul se evaluează prin efortul depus.
Care sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpini în gestionarea unei cariere muzicale independente?
În general, cultura și tot ceea ce înseamnă artă se desfășoară într-un context mult mai larg, și anume cel socio-politic actual, iar dificultățile cu care se confruntă cultura în prezent, în toate formele ei de manifestare, sunt generate de probleme globale, precum disponibilitatea oamenilor pentru actul cultural și educație sau resursele alocate culturii în general.
Acest context obligă artiștii să depună eforturi din ce în ce mai mari, nu neapărat în plan artistic, ci mai ales în cel administrativ și managerial. În plus, ritmul alert al vieții moderne face ca oamenii să aibă din ce în ce mai puțin timp pentru a se bucura profund de un act cultural. Câteodată simțim acest lucru și la publicul nostru, care pare să fie mereu în căutarea unei schimbări continue și, uneori, dă impresia că este pe fugă.
Cum te raportezi la scena de jazz din România? Crezi că publicul tânăr rezonează cu acest gen de muzică?
1Cred că publicul tânăr are deschidere către orice gen muzical. Mai mult decât atât, rezonează puternic cu anumite locuri, hub-uri culturale care promovează ceea ce preferă curatorii lor. Mi-ar plăcea ca acești curatori, împreună cu organizatorii de evenimente la care participă publicul tânăr, să creadă în deschiderea acestuia și să promoveze artiștii din scena de jazz, din toate stilurile, fără sa neglijeze aspectul educațional al muzicii pe care o susțin.
Jazzul a fost mereu caracterizat de o energie vie și „organică”, iar stabilirea unor granițe stilistice precise este dificilă. Totuși, într-o anumită măsură, legat de preferințele curatorilor, putem identifica două tendințe largi: un jazz mai nou, cool, și jazzul tradițional, considerat adesea mai pretențios.
Indiferent de stil, jazzul rămâne o muzică valoroasă, complexă și versatilă, care merită să fie promovată mai mult. Probabil că tocmai această convingere ne motivează pe noi, muzicienii, să investim atât de mult în antreprenoriat: pe de o parte, recunoaștem valoarea jazzului, iar pe de altă parte, credem în publicul nostru.
Cum vezi viitorul jazz-ului în România și ce ai vrea să contribui la dezvoltarea acestuia?
Sunt optimistă atât din punct de vedere artistic, cât și antreprenorial. În ceea ce mă privește, pentru că îmi doresc să cânt jazz toată viața, voi continua să mă dezvolt artistic, iar acest lucru vine la pachet cu găsirea unor noi idei de promovare a acestei muzici.
În ceea ce privește comunitatea, scena de jazz din București crește frumos. Nu am urmărit foarte atent activitatea jazzistică din țară, cu excepția câtorva festivaluri precum Jazz TM, Jazz Cave și concertele de la Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați, dar sunt sigură că se întâmplă multe lucruri interesante și că există încă loc sa se dezvolte și mai mult.
Care îți sunt planurile de viitor? Încotro simți că se îndreaptă cariera ta?
De obicei, nu îmi stabilesc obiective foarte specifice; încerc, așa cum spuneam și la începutul acestui interviu, să fiu cât mai autentică pentru a putea exprima cât mai sincer ceea ce simt. Evident, acest lucru este influențat și de receptivitatea publicului, precum și de curiozitatea lui față de muzica jazz.
Încă cochetez cu ideea de a organiza un turneu în diferite orașe din țară. Mă bucur că proiectul Human Song rămâne deschis datorită solicitărilor pe care ni le fac oamenii pentru diverse portrete muzicale. O parte dintre compozițiile realizate până acum, alături de cele viitoare, vor fi grupate într-un al doilea album, iar de această dată îmi propun să-l lansez și pe vinil. Sunt adesea întrebată la concerte dacă muzica noastră este disponibilă pe acest suport, iar acum îmi doresc să ofer această posibilitate.
Calendarul concertelor din București și din țară este destul de bogat anul acesta și poate fi consultat pe platformele sociale, unde vă invit să rămânem în contact.
Artistul preferat: Sarah Vaughan Cel mai emoționant moment trăit pe scenă: Primul concert internațional in Paris, la UNESCO Ceai sau cafea? – Ceai Ce faci de fiecare dată înainte să urci pe scenă? – O consacrare Note to self: Hahaha, 10!
Kinga Głyk is an artist, known for her remarkable talent as a bassist and her unique approach to music. From a young age, Kinga was surrounded by music, thanks to her father, a musician who greatly influenced her. She began her musical journey at the age of 12, joining her family’s band, Głyk P.I.K. trio, which laid the foundation for her career. Her early exposure to performing and the support of her family instilled in her a deep connection to music that continues to shape her today.
Kinga’s music transcends genres, blending jazz with various influences while maintaining a strong sense of authenticity and creativity. She believes in the power of music to tell stories and evoke emotions, and this belief is reflected in her work. She has garnered international acclaim, performing in countries such as Poland, Germany, Austria, Switzerland, and beyond. Her performances are known for their emotional depth and the connection she creates with her audience.
In the interview, Kinga Głyk talks about how her deep connection to music began at a young age and how her decision to play bass was instinctive rather than influenced by others. She reflects on her love for creativity and authenticity in music, her exploration of jazz and other genres, and her ongoing artistic evolution. Kinga also highlights the valuable lessons she has learned throughout her career, including the importance of staying motivated, embracing challenges, and remaining true to herself as an artist. Kinga expresses her excitement about performing at the Jazz in the Park festival in Cluj-Napoca. Having heard great things about the event, she and her band are eager to bring their full energy to the stage and hope to offer the audience a truly special experience.
Kinga, what was your childhood like, and what led you to pursue music?
Music has been a constant companion throughout my life. With my dad being a musician, I grew up surrounded by great music, and we spent a lot of time listening together. I think that’s why I feel such a deep connection to it.
However, choosing to play the bass was entirely my decision. No one ever suggested it to me, and I hadn’t even tried playing the bass before I felt drawn to it. There was just something about its sound that I loved, so I asked my dad to bring one home so I could start playing. That’s how it all began.
Credit: Emily Turkanik
We know that you used to play with your brother and father during your childhood. How did they influence your musical journey? How did they support you, and what advice did they give you?
Performing with my dad and brother is something I truly treasure. We spend countless hours together, guided and supported by our dad, practicing and finding the best ways to make the music sound good. My brother is only three years older than me, so I think we were both pretty unaware of things in the beginning. We were very open and focused on listening to all the advice we got from our dad—and mom, of course. Starting to perform at such a young age (I was around 11) gave me a lot of real experience that has been incredibly helpful later in life. The more I reflect on it, the more I realize how great it was to have my dad by my side, supporting and motivating me to work hard.
There are soooo many things he taught us, but to mention just one or two, the main principle he spoke about was, “We always play with our whole heart, no matter if there are 1,000 people in the audience or just one—that doesn’t matter.” And that’s how it was—we experienced playing for just one person in the audience, and we still gave it our very best. Another thing he always wanted us to think about is that music is about something more. It’s not just the sound produced by an instrument; there has to be a story behind it. I completely agree with him, and I’m so glad he kept reminding me of that over the years—the meaning of music.
I believe that the variety of different moments on stage and behind the scenes really enriches us and teaches us how to better handle challenges. I’m incredibly grateful for that start.
What made you fall in love with jazz? Why jazz and not another musical genre?
I feel strongly connected to music that allows for human creativity—it doesn’t have to be jazz. Lately, I’ve been questioning what “jazz” even means, as it’s changed a lot. If you go to most jazz festivals now, I don’t think you’ll hear the same style of music you would have 10 years ago. For me, as long as there’s truth and authenticity in the music, I connect with it. I want to be free and open to all the experiences I have, which will help me stay creative, not stuck or blocked in my own head. My goal is to get better than I was yesterday, no matter the genre. I know I’m usually associated with jazz, but I’m not sure I would describe my music with that label. Sometimes, I worry it places a certain weight on my shoulders that I’d rather avoid, so I can follow my heart in any direction.
Credit: Emily TurkanikCredit: Emily Turkanik
You are about to release your fifth album. How would you describe your musical journey so far? What is characteristic of you as an artist? What elements do you think set you apart in the world of jazz?
The album is finally released, and I’m super happy with the result. I feel so lucky to have worked on this album with such an amazing producer as Michael League. Honestly, if you had told me a few years ago that I would have the opportunity to work with him, I wouldn’t have believed it. It was a beautiful experience, and I learned a lot. The musical journey for me is full of surprises, with many moments of tears and joy—it can be an intense combination.
I care deeply about all the details of my work, not just from a musical perspective, which is only a small part of what this job demands. There are so many people “fighting” for the market, and the truth is, if you have no audience, you have no work. So, we’re all kind of responsible for keeping our listeners. But finding a way to stay authentic while keeping the audience is a great challenge. It is important to stay positive and motivated. Believe.
Over the years, you have performed in many countries. How do you think music unites us? What do all your concerts have in common? And when it comes to differences, do they appear in your performances depending on the location of the concert?
We all go to concerts to search for something, whether it’s to experience something beyond daily life, to relax, have fun, or take time to contemplate. Every concert is different—the energy from the audience leads us musicians in a certain musical direction, and of course, it’s influenced by the location and culture of certain places and how people react to the songs.
I’m happy that music is something that unites people and brings them together in one place. Not only as listeners, but it also helps bring musicians together to create special and beautiful things.
You have received numerous awards for your music. How do these feel, and what do they mean for an artist, from your perspective?
I’m not the biggest fan of dividing people and giving out awards for being the best bass player or having the best album of the year. It’s impossible to compare those things in this market because we’re all so different and unique. But I know it’s part of the world, and getting awards can help with getting jobs, since some people really follow those lists and that might be the only way they find you. For some, it really matters and is crucial.
So, nonetheless, I feel thankful if people pick me as their favorite—it’s always helpful. My work is connected to the fact that the more people know you, the easier it is to live and sustain yourself as a musician, but I would never say that awards define us or make us feel more valuable. They can just be helpful in supporting what we do.
Could you share some major challenges you have encountered in your career? How did you overcome them, and what did you learn from them?
I’m not sure I’ve completely overcome my biggest challenges. They often show up, and when they do, I try to handle them each time finding the best possible way. I’m working on having a healthy attitude about being a musician and understanding the reasons and goals behind it. It’s a long process, and I think that the more I learn about what I do, the safer and more confident I’ll feel. This way, I won’t be afraid of not finding a solution. I often try to analyze my own thoughts and look for interviews and podcasts where people share good advice on how to think in a healthy way or just speak to people about it.
The challenge is to stay disciplined and motivated, and to believe in your craft. It’s important to be consistent—doing something every day, even if it’s just for a little while. Staying creative and excited about what’s next is key. A big challenge for me is being responsible for other people and taking on a leadership role. This is my main challenge—figuring out how to do it well. There’s a lot of responsibility, and even when I try to stay calm about it, deep down, I really want to do a good job. But I believe the only way to get better is by doing it and staying aware of everything happening around you. Listen, care, and stay open to all that life brings your way.
Credit: Emily Turkanik
What message would you give to a young artist now? What do you think they should know to be successful in the music industry? And specifically regarding jazz, what advice would you give them?
I don’t have the recipe for success, but that’s the last thing I’d worry about. I’d start by understanding myself, being clear on my dreams and goals, and staying authentic and real in what I do. It’s important to care about the quality of your work.
When it comes to jazz specifically, I’d say it’s crucial to deepen your vocabulary—the more words we know, the better we can express what we want to say. I feel like being curious is key.
This year, you will be performing at Jazz in the Park. What are your expectations for Cluj-Napoca? How do you think the audience there will receive you, and what can you tell us about your upcoming appearance? What does it mean to you to perform at this festival?
I have heard many good things about Jazz in the Park and am really looking forward to coming there! I would say I have expectations but we will do our best with my band to give them our whole energy there on the stage. Hope they will experience something special and maybe different from what they expect. I am sure the audience at Jazz in the Park is amazing, can’t wait to go there.
How do you see the importance of these jazz-dedicated initiatives, whether we talk about artists or the audience?
I love to talk about things and analyze, question, and seek for more. So for me it is important to have good conversations about most subjects you bring.
Credit: Peter Hönnemann
What message do you have for the audience at Jazz in the Park?
We’ll see 🙂 I think this message will appear there! People create a certain energy that allows us to free ourselves in different directions and play music in a fresh way. So what happens in Cluj Napoca at Jazz in the Park happens only once in a lifetime. That’s exciting.
Heels or flat shoes? – Flat shoes
3 words that describe you: food lover, improvising, changing introvert
What do you always do before going on stage? – Smile
If you could perform with any musician in history, who would you choose and why? – Would chose a band Earth, Wind& Fire – love their songs
The most beautiful thing a fan has ever said to you: when I grow up I want to be like you
Kinga Głyk este o artistă cunoscută pentru talentul ei remarcabil ca basistă și abordarea unică a muzicii. Încă de mică, Kinga a fost înconjurată de muzică, datorită tatălui său, muzician care a influențat-o profund. Și-a început călătoria muzicală la vârsta de 12 ani, alăturându-se trupei familiei sale, Głyk P.I.K. trio, care a pus bazele carierei ei. Expunerea timpurie la performance și suportul familiei i-au dezvioltat o conexiune profundă cu muzica, pe care continuă să o modeleze și astăzi.
Muzica Kingăi transcende genurile, combinând jazzul cu influențe variate, păstrând în același timp un puternic sentiment de autenticitate și creativitate. Ea crede în puterea muzicii de a spune povești și de a evoca emoții, iar această credință se reflectă în piesele sale. A câștigat recunoaștere internațională, performând în țări precum Polonia, Germania, Austria, Elveția și nu numai. Spectacolele ei sunt cunoscute pentru profunzimea emoțională și conexiunea pe care o creează cu publicul.
În acesr interviu, Kinga vorbește despre cum conexiunea ei profundă cu muzica a început de la o vârstă fragedă și cum decizia de a cânta la bas a fost instinctuală, mai degrabă decât influențată de alții, despre creativitate și autenticitate în muzică, explorarea jazzului și altor genuri și evoluția artistică continuă. Kinga subliniază de asemenea lecțiile valoroase pe care le-a învățat de-a lungul carierei sale, inclusiv importanța menținerii motivației, îmbrățișarea provocărilor și încercarea de a rămâne sinceră ca artist. Kinga își exprimă entuziasmul pentru a performa la festivalul Jazz in the Park din Cluj-Napoca. Auzind lucruri minunate despre eveniment, ea și trupa ei sunt nerăbdători să aducă toată energia lor pe scenă și speră să ofere publicului o experiență cu adevărat specială.
Festivalul Jazz in the Park se desfășoară în acest weekend, în Parcul Etnografic din Cluj.
Kinga, cum a fost copilăria ta și ce te-a determinat să urmezi o carieră în muzică?
Muzica a fost un tovarăș constant pe parcursul vieții mele. Cu tata fiind muzician, am crescut înconjurată de muzică bună și am petrecut mult timp ascultând împreună. Cred că de aceea simt o conexiune atât de profundă cu ea.
Însă alegerea de a cânta la bas a fost complet decizia mea. Nimeni nu mi-a sugerat asta și nici nu încercasem să cânt la bas înainte să simt o atracție către el. Era ceva în sunetul său care îmi plăcea, așa că i-am cerut tatălui meu să aducă unul acasă ca să pot începe să cânt. Așa a început totul.
Credit: Emily Turkanik
Știm că obișnuiai să cânți cu fratele și tatăl tău în copilărie. Cum te-au influențat aceștia în parcursul tău muzical? Cum te-au susținut și ce sfaturi ți-au oferit?
Performance-urile alături de tatăl și fratele meu sunt ceva ce prețuiesc cu adevărat. Petreceam ore întregi împreună, ghidați și susținuți de tata, exersând și găsind cele mai bune modalități de a face muzica să sune bine. Fratele meu este cu doar trei ani mai mare decât mine, așa că cred că am fost amândoi destul de neexperimentați la început. Eram foarte deschiși și concentrați pe a asculta toate sfaturile primite de la tata și mama, desigur. Începând să cânt la o vârstă atât de fragedă (aveam în jur de 11 ani) mi-a oferit o experiență reală care mi-a fost extrem de utilă ulterior în viață. Cu cât reflectez mai mult la asta, cu atât îmi dau seama cât de minunat a fost să-l am pe tata alături, susținându-mă și motivându-mă să muncesc din greu.
Sunt atât de multe lucruri pe care le-am învățat, dar pentru a menționa doar unul sau două, principiul despre care vorbea mereu era: „Întotdeauna cântăm cu tot sufletul nostru, indiferent dacă sunt 1.000 de oameni în public sau doar unul – nu contează”. Și așa era, am cântat pentru o singură persoană în public și am dat tot ce aveam mai bun. Încă ceva la care voia să ne gândim mereu era că muzica înseamnă ceva mai mult. Nu este vorba doar de sunetul produs de un instrument; trebuie să existe o poveste în spatele ei. Sunt complet de acord cu el și sunt atât de bucuroasă că mi-a reamintit mereu despre asta de-a lungul anilor—sensul muzicii.
Cred că varietatea momentelor de pe scenă și din culise ne îmbogățește cu adevărat și ne învață cum să gestionăm mai bine provocările. Sunt extrem de recunoscătoare pentru acel început.
Ce te-a făcut să te îndrăgostești de jazz? De ce jazz și nu alt gen muzical?
Simt o conexiune puternică cu muzica care permite creativitatea umană, nu trebuie să fie neapărat jazz. Recent, am început să mă întreb ce înseamnă „jazz” chiar, deoarece s-a schimbat mult. Dacă te duci la majoritatea festivalurilor de jazz acum, nu cred că vei auzi același stil de muzică pe care l-ai fi auzit acum 10 ani.
Pentru mine, atâta timp cât există adevăr și autenticitate în muzică, mă conectez cu ea. Vreau să fiu liberă și deschisă la toate experiențele pe care le am, ceea ce mă va ajuta să rămân creativă, fără a fi blocată în propriile gânduri. Obiectivul meu este să devin mai bună decât am fost ieri, indiferent de gen. Știu că sunt de obicei asociată cu jazzul, dar nu sunt sigură că aș descrie muzica mea cu această etichetă. Uneori, mă îngrijorează că asta pune o anumită presiune asupra mea pe care aș prefera să o evit, pentru a-mi putea urma inima mea în orice direcție.
Credit: Emily TurkanikCredit: Emily Turkanik
Ești pe cale să lansezi al cincilea album. Cum ai descrie parcursul tău muzical până acum? Ce este caracteristic pentru tine ca artist și ce elemente crezi că te diferențiază în lumea jazzului?
Albumul este în sfârșit lansat și sunt super fericită cu rezultatul. Mă simt norocoasă că am lucrat la acest album cu un producător atât de minunat precum Michael League. Sincer, dacă mi-ai fi spus cineva acum câțiva ani că voi avea ocazia să lucrez cu el, nu aș fi crezut. A fost o experiență frumoasă și am învățat multe. Parcursul muzical pentru mine este plin de surprize, cu multe momente de lacrimi și bucurie—poate fi o combinație intensă.
Îmi pasă profund de toate detaliile muncii mele, nu doar din perspectiva muzicală, care este doar o mică parte din ceea ce cere acest loc de muncă. Sunt atât de mulți oameni care „luptă” pentru piață și adevărul este că, dacă nu ai public, nu ai muncă. Deci, toți suntem oarecum responsabili pentru menținerea ascultătorilor noștri. Dar găsirea unei modalități de a rămâne autentică în timp ce îți păstrezi publicul este o mare provocare. Este important să rămâi pozitivă și motivată. Să crezi.
De-a lungul anilor, ai cântat în multe țări. Cum crezi că ne unește muzica? Ce au în comun toate concertele tale? În ceea ce privește diferențele, acestea apar în spectacolele tale în funcție de locația concertului?
Toți mergem la concerte pentru a căuta ceva, fie că este vorba de a experimenta ceva dincolo de viața de zi cu zi, de a ne relaxa, de a ne distra sau de a medita. Fiecare concert este diferit – energia din partea publicului ne ghidează pe noi, muzicienii, într-o anumită direcție muzicală și, desigur, este influențată de locația și cultura locurilor respective și de modul în care oamenii reacționează la melodii.
Sunt fericită că muzica este ceva care unește oamenii și îi aduce împreună într-un singur loc. Nu doar ca ascultători, dar ajută și muzicienii să colaboreze pentru a crea lucruri speciale și frumoase.
Ai primit numeroase premii pentru muzica ta. Cum te simți în legătură cu acestea și ce înseamnă pentru un artist, din perspectiva ta?
Nu sunt cea mai mare fană a împărțirii oamenilor și acordării de premii pentru „cel mai bun basist” sau pentru „cel mai bun album al anului”. Este imposibil să compari aceste lucruri pe această piață, deoarece suntem cu toții atât de diferiți și unici. Dar știu că face parte din lume și că primirea premiilor poate ajuta în obținerea de joburi, deoarece pentru unii oameni contează cu adevărat acele liste și ar putea fi singura modalitate prin care aceștia te găsesc. Pentru unii, contează cu adevărat și este crucial.
Așa că, cu toate acestea, mă simt recunoscătoare dacă oamenii mă aleg ca favorită – este întotdeauna de ajutor. Munca mea este legată de faptul că, cu cât mai mulți oameni te cunosc, cu atât mai ușor este să trăiești și să te întreții ca muzician, dar nu aș spune niciodată că premiile ne definesc sau ne fac să ne simțim mai valoroși. Ele pot fi doar de ajutor în susținerea a ceea ce facem.
Ai putea împărtăși câteva dintre principalele provocări întâmpinate în cariera ta? Cum le-ai depășit și ce ai învățat din acestea?
Nu sunt sigură că am depășit complet cele mai mari provocări ale mele. Ele apar adesea și, atunci când o fac, încerc să le gestionez de fiecare dată găsind cea mai bună modalitate. Lucrez la a avea o atitudine sănătoasă față de a fi muzician și la a înțelege motivele și obiectivele din spate. Este un proces lung și cred că, cu cât învăț mai multe despre ceea ce fac, cu atât mă voi simți mai sigură și mai încrezătoare. În acest fel, nu voi avea frica de a nu găsi o soluție. Încerc adesea să îmi analizez propriile gânduri și să caut interviuri și podcasturi unde oamenii împărtășesc sfaturi bune despre cum să gândești într-un mod sănătos sau doar să vorbesc cu oamenii despre asta.
Provocarea este să rămâi disciplinată și motivată și să crezi în munca ta. Este important să fii consistentă, să faci ceva în fiecare zi, chiar dacă este doar pentru puțin timp. A rămâne creativă și entuziastă în legătură cu ceea ce urmează este cheia. O mare provocare pentru mine este responsabilitatea față de alții și asumarea unui rol de conducere. Aceasta este provocarea mea principală și să învăț cum să o fac bine. Este o mare responsabilitate și, chiar și atunci când încerc să rămân calmă în legătură cu asta, în adâncul meu, îmi doresc foarte mult să fac o treabă bună. Dar cred că singura modalitate de a deveni mai bună este să faci acest lucru și să rămâi conștientă de tot ce se întâmplă în jurul tău. Ascultă, îngrijeşte-te și rămâi deschisă la tot ce îți aduce viața.
Credit: Emily Turkanik
Ce mesaj ai avea pentru un artist tânăr acum? Ce ar trebui să știe pentru a avea succes în industria muzicală? Dar specific pentru jazz?
Nu am rețeta succesului, dar asta este ultimul lucru la care m-aș gândi. Aș începe prin a mă înțelege pe mine însămi, fiind clară cu privire la visurile și obiectivele mele și rămânând autentică și reală în ceea ce fac. Este important să îți pese de calitatea muncii tale.
În ceea ce privește jazzul în mod special, aș spune că este crucial să îți aprofundezi vocabularul, cu cât știm mai multe cuvinte, cu atât putem exprima mai bine ceea ce vrem să spunem. Simt că a fi curios este cheia.
Anul acesta vei urca pe scena Jazz in the Park. Care sunt așteptările tale de la Cluj-Napoca? Cum crezi că te va primi publicul de aici și ce ne poți spune despre apariția ta viitoare? Ce înseamnă pentru tine să cânți la acest festival?
Am auzit multe lucruri bune despre Jazz in the Park și aștept cu nerăbdare să ajung acolo! Aș spune că am așteptări, dar vom face tot posibilul să le oferim toată energia noastră pe scenă. Sper că vor experimenta ceva special și poate diferit de ceea ce se așteaptă. Sunt sigură că publicul de la Jazz in the Park este minunat, abia aștept să mergem acolo.
Cum vezi importanța acestor inițiative dedicate jazzului, fie că vorbim despre artiști sau despre public?
Îmi place să vorbesc despre lucruri și să analizez, să pun întrebări și să caut mai mult. Așa că, pentru mine, este important să avem conversații bune.
Credit: Peter Hönnemann
Ce ai vrea să transmiți pentru publicul de la Jazz in the Park?
Vom vedea. Cred că mesajul ne va fi arătat acolo. Oamenii creează o anumită energie care ne eliberează și ne face să interpretăm piesele într-un mod proaspăt de fiecare dată, poate chiar inedit. Așa că, ce se va întâmpla în Cluj-Napoca, la Jazz in the Park, se va întâmpla doar acolo și o singură dată în viață. Ceea ce e fascinant!
Tocuri sau flat shoes? – Flat shoes
3 cuvinte care te descriu: iubitoare de mâncare, care improvizează, introvertită schimbătoare
Ce faci întotdeauna înainte de a urca pe scenă? – Zâmbesc
Dacă ai putea cânta alături de orice muzician din istorie, pe cine ai alege și de ce? – Aș alege trupa Earth, Wind & Fire – îmi plac piesele lor
Cel mai frumos lucru pe care un fan ți-a spus vreodată: „Când voi crește, vreau să fiu ca tine”
Jazzul se pregătește să îmbrace culori culturale din cele mai diverse, la Jazz in the Park Festival 2024. Noii artiști confirmați vor aduce la Cluj-Napoca ritmuri care traversează granițele și genurile muzicale, de la ritmuri dansante din Senegal, la jazz etnic din Azerbaijan, până la influențe tradiționale românești, totul într-un mix captivant de sunete și stiluri ce promite o experiență muzicală de neuitat. Printre artiștii noi se numără Orchestra Baobab din Senegal, cunoscută pentru ritmurile sale influențate de son cubano, wolof și tradiții mande, precum și Isfar Sarabski Quartet din Azerbaijan, care redefinește jazzul prin elemente electronice inovatoare. Publicul va avea parte și de influențe tradiționale moldovenești aduse de Trigon, dar și de vibe-ul urban românesc de la Norzeatic și Qinta Spartă. În plus, serile festivalului vor fi animate de seturi electrizante susținute de DJ-i precum DJHefe, Andi Moisescu, Moss Farai și Melomenuții.
Alin Vaida, fondator Jazz in the Park: Anunțul nou de lineup dovedește încă o dată cât de multă varietate oferă an de an festivalul nostru! Ne continuăm tradiția de a avea o trupă africană prin Orchestra Baobab, avem o premieră națională prin Isfar Sarabski și ne bucurăm să revină prietenii noștri de la Trigon și Jazzbois, din țările noastre vecine. E cumva ironic că Jazz in the Park e considerat un festival de nișă, fiindcă în lineup-ul nostru își găsesc ceva de ascultat atât pasionații de jazz, cât și fanii de electronică, world music, funk, hip-hop, afrobeat sau easy listening. Jazzul e incluziv, iar acesta e principalul nostru mesaj!
Orchestra Baobab (Senegal) – Trupa din Dakar cu peste 50 de ani de activitate aduce pentru prima dată în România ritmurile vibrante de wolof și al tradițiilor mande. Orchestra Baobab e o invitație directă la dans și bună dispoziție.
Isfar Sarabski Quartet (Azerbaijan) – Tânărul pianist și compozitor combină jazzul cu elemente de electronică, oferind o experiență muzicală unică și captivantă. Originar din Baku, Sarabski a câștigat recunoaștere internațională pentru talentul său excepțional. La Jazz in the Park vine sub forma unui quartet.
Trigon (Moldova) – Îmbinând sunetele tradiționale moldovenești cu influențe moderne de jazz și rock, Trigon este o trupă de neratat la festivalul din acest an. Fondată în 1992, trupa a reușit să cucerească publicul cu stilul său unic, numit de unii ”un blend de punk greoi și rock, plus folk”.
NAUSYQA (Olanda) – Un sextet modern al cărui membri provin din Olanda, Portugalia, Spania și Italia, Nausyqa sunt una din descoperirile recente ale concursului Jazz in the Park, ei câștigând locul 3 anul trecut. Stilul lor aparte ne-a făcut să continuăm colaborarea și în acest an.
Norzeatic și Qinta Spartă (România) – Norzeatic, cunoscut ca artist de hip hop și poet, va cânta alături de trupa Qinta Spartă și va aduce la festival un amestec de hip hop, funk și groove.
Jazzbois (Ungaria) – Trio din Budapesta care combină jazzul cu hip hop-ul, creând un sunet groovy și captivant.
Jazz in the Park Festival revine între 30 august și 1 septembrie în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, iar printre artiștii anunțați anterior se numără: legendara trupă Cymande, Scott Bradlee’s Postmodern Jukebox, Avishai Cohen Trio, Tigran Hamasyan Trio, Jazzanova Live, Manu Katché, Kinga Glyk, KRiSPER, Amphitrio, Oreglo și Wasted Generation.
Pe lângă concerte, organizatorii pun un accent deosebit și pe experiența participanților. Jazz in the Park Festival este singurul festival din România care încurajează practicarea muzicii ca hobby și promovează echipamente audio pentru cei care vor să o asculte mai bine. Pentru a completa experiența de festival, vor fi oferite momente culinare speciale și diverse activități complementare, gândite pentru publicul de toate vârstele, cum ar fi Gin & Pizza Workshop: ateliere unde participanții pot învăța cum să facă o pizza delicioasă, iar mai apoi să o savureze în festival. La fel, și cu ginul și tainele mixologiei. De asemenea, la Jazz in the Park va fi amenajat un Book Corner, unde cei care iubesc lectura pot să citească o carte cu muzică jazz live pe fundal. Întâlnirile pe Prispă vor reveni în acest an cu noi discuții tihnite, dar interesante, cu marii artiști care vor cânta la noua ediție a evenimentului, cu specialiști din industrie și nu numai.
Abonamente la preț redus
Până în data de 25 iulie, cei care vor să vină la festival pot să beneficieze de abonamente la preț redus: 399 lei. Un discount special este disponibil pentru muzicieni, artiști și studenți de muzică la liceu sau facultate de profil, care pot beneficia de cel mai bun preț al abonamentelor de doar 300 de lei, prin completarea unui formular online. Această campanie este valabilă în perioada 26 martie-8 iulie.
DESPRE JAZZ IN THE PARK
Jazz in the Park este un festival manifest care combină muzica bună cu promovarea de valori pozitive în comunitate. Festivalul a găzduit până acum peste 450 de concerte de jazz cu artiști internaționali și este astăzi unul dintre cele mai importante festivaluri europene de gen. În 2019, Jazz in the Park a câștigat trofeul categoriei „Best Small European Festival”, la cea de-a XI-a ediție a prestigioasei competiții European Festival Awards. A devenit, astfel, primul festival de jazz din Europa (și implicit din România) care a obținut o distincție la acest eveniment. De asemenea, festivalul a fost finalist de 5 ori la aceeași categorie, ultima nominalizare fiind chiar pentru ediția de anul trecut.
Evenimentele marca Jazz in the Park sunt organizate de Fapte, asociație care dezvoltă oameni și comunități prin evenimente culturale. Anul acesta, asociația a primit premiul AFCN pentru ”Rezistență în Cultură”. Calendarul din 2024 include:
– Jazz in the Park Competition | Parcul Central „Simion Bărnuțiu” | 5 – 7 iulie
– Jazz in the Park Festival | Parcul Etnografic „Romulus Vuia” | 30 august- 1 septembrie
– Music Gallery | Muzeul de Artă din Cluj-Napoca |4 – 26 octombrie
Parteneri principali: BRD – Groupe Société Générale, Birra Moretti, Purcari, DIGI
Parteneri instituționali: Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Europe Jazz Network, YOUROPE, Asociația Română a Organizatorilor de Concerte
Teodora Brody-Enache, prima artistă care a dat voce Rapsodiilor compuse de George Enescu, revine pe 26 mai, de la ora 19:30, pe scena Sălii Luceafărul din București cu un concert memorabil! UNIFYING WORLDS este evenimentul muzical unic în care muzica clasică întâlneşte jazz-ul.
UNIFYING WORLDS este, așa cum spune artista, o nuntă între Cer şi Pământ, prin sunet. Prin vocea sa inconfundabilă, Teodora Brody-Enache face posibilă, în faţa publicului, o întâlnire fascinantă între lumea muzicii clasice, a jazzului şi a doinei româneşti.
UNIFYING WOLRDS chiar uneşte lumi. Lumea de aici şi cea de dincolo. Lumi de pe mai multe continente. UNYIFING WORLDS este un turneu mondial care va începe la Bucureşti, pe 26 mai, şi va continua până în Statele Unite ale Americii, unde artista româncă va concerta în prestigioasa sală Kennedy Center, apoi la New York, la San Francisco și la Chicago.
„Teodora Brody-Enache a profitat de șansa de a face o mișcare evolutivă în viitorul muzicii. Imaginația și curajul ei sunt admirabile”, au scris americanii de la faimoasa revistă Fanfare, iar spaniolii de la Ritmo au subliniat: „Cu Bartók și dansurile sale românești, românca este în elementul ei, devenind un punct de întâlnire între trei forțe copleșitoare ale naturii: Bartók, jazzul și Teodora Brod”.
Turneul Teodorei va debuta la București cu un concert inedit, un omagiu adus marelui violoncelist spaniol Pablo Casals, în care va cânta alături de cvartetul său – Călin Grigoriu, chitară, Andrei Kivu, violoncel și Joca Perpignan, percuție braziliană. Conceptul acestui spectacol îi aparține Teodorei Brody-Enache, iar aranjamentele au fost realizate împreună cu Călin Grigoriu.
Aclamată pentru puterea ei vocală extraordinară şi viziunea creativă, Teodora e considerată pionieră în fuziunea jazzului cu doina, tradiţie de cânt popular improvizator a României, şi e recunoscută la scară mondială pentru că a introdus publicul de pe tot globul în această muzică extraordinară.
Născută în România, la Oneşti, Teodora a terminat Facultatea de Matematică, dar atunci când a descoperit jazzul a renunțat să mai facă orice altceva. Şi-a perfecţionat tehnica prin lecţii de canto alături de profesorul Dan Priscornic, iar la începutul anilor 2000 urca pe scenă alături de legendarul Johnny Răducanu.
Căutând mereu noi domenii muzicale de explorat, Teodora a cântat alături de muzicieni renumiţi precum Stanley Jordan, Les Paul, Curtis Fuller, Eric Legnini sau Al Coplay. Pe scena mondială a apărut în mod regulat la prestigioasele festivaluri de jazz de la Montreux, Marciano sau Lugano. Peste ocean a cântat la Biblioteca Congresului din SUA, la Galeria de Artă Corcoran, precum şi în cluburi legendare precum Iridium New York și Blues Alley din Washington DC.
În 2004, Guvernul American a numit-o pe Teodora Ambasador Cultural al României în SUA, pentru puntea pe care a creat-o între jazz și tradițională doină românească.
În 2023, a iniţiat sesiunile muzicale Impromptu, o serie de concerte complet improvizate susţinute cu invitaţi speciali din toată Europa şi a lansat Rhapsody, un album înregistrat la Londra cu renumita London Symphony Orchestra.
„Rhapsody, o voce din adâncurile Pământului. Teodora Brody este fără egal, ea încântă spectatorii de pe tot globul cu arta sa inovativă, care împletește jazz-ul, muzică clasică, world music și nu numai.” au punctat jurnaliștii de la Ritmo, revista spaniolă dedicată muzicii clasice.
Teodora urcă pe scenă desculţă, pentru a simţi, astfel, mai bine, energiile Pământului. Imaginaţia ei îndrăzneaţă a dus-o dincolo de rădăcinile ei româneşti şi de jazz, pe un teritoriu muzical total nou. Aşa au luat naştere “From Classical to Jazz” sau “Classical Emotions” reimaginând lucrări binecunoscute ale unor compozitori precum Beethoven, Bartók, Pachelbel sau Enescu.
Biletele pentru concertul Teodora Brody-Enache: „Unifying Worlds” – Classical Meets Jazz sunt puse în vânzare pe iabilet.ro.
Într-un spațiu inedit, amenajat în pepiniera Iulius din complexul USAMV Borhanci, pasionații de jazz și iubitorii de muzică au fost martorii unei experiențe muzicale intime în acest weekend, în cadrul Pop-up Jazz Club (PJC). Cu o atmosferă relaxantă și o vreme perfectă sâmbătă, și o continuare plină de pasiune în ciuda ploii de duminică, evenimentul a reușit să ofere un farmec aparte concertelor care au deschis cel de-al doilea sezon al labelului de evenimente.
Prima zi i-a avut ca protagoniști pe Văzduh (DJ Set) și pe Moonlight Breakfast, cu un setup de picnic, cu pături și stat pe iarbă. Cea de-a doua zi i-a avut invitați pe Andrei Petrache Trio și Luiza Zan Trio, cu un set-up de mese așezate sub cort.
Fiecare eveniment a avut o capacitate limitată la 250 de persoane, iar participarea a fost gratuită și posibilă prin rezervarea în prealabil a locului prin intermediul platformei iabilet.ro.
„După o vară marcată doar de evenimente cu mii de participanți, este foarte fain și intim să organizezi concerte la care participă câteva sute de persoane. Parcă simți că te cunoști cu toți participanții. Locația de desfășurare a fost foarte frumoasă și a avut o energie specială, iar cu toată sinceritatea, ploaia de duminică a făcut și mai speciale concertele lui Andrei Petrache și Luiza Zan. Mai facem!” a declarat Roxana Tarko, manager de proiect.
Pop-up Jazz Club este recentul proiect al celor de la Jazz in the Park prin care spații atipice din oraș sunt transformate în cluburi temporare de jazz. Primul sezon a avut loc în 2022. Anul acesta, în cadrul celei de-a doua ediții, echipa Jazz in the Park își propune să realizeze cel puțin 3 evenimente, deopotrivă în spații în aer liber și acoperite. Accesul la unele concerte se va face pe bază de rezervare de loc, în timp ce la altele, accesul va fi pe bază de bilet.
Pentru anul acesta, organizatorii au mai anunțat concertul Brass Against, care va avea loc la Zazen, în data de 15 Noiembrie, dar mai pregătesc și alte evenimente care vor fi anunțate în curând.
Pop-up Jazz Club este un eveniment Fapte și este finanțat și sprijinit de Primăria Municipiului Cluj-Napoca.
Sibiu Jazz Festival, cel mai renumit festival de jazz din România, a depășit jumătate de secol, conturându-se într-un model de dezvoltare artistică a genului, atât pentru publicul național, cât și pentru cel internațional.
Sibiu Jazz Festival a devenit o matrice pe note, un model prin care împletim bucuria cu nevoia de a fi liberi, consideră Simona Maxim, directoarea Sibiu Jazz Festival.
„Ediția din acest an a fost o dovadă că evoluția acestui gen muzical este legată de destinul unei comunități de jazz. Din acest punct de vedere, această ediție și, în special, cea viitoare, se va axa pe acest destin al muzicii de jazz cultivate în rândul comunității internaționale a genului.
Avem nevoie să redăm cât mai exact povestea și frumusețea din spatele jazz-ului și viitoarea ediție Sibiu Jazz Festival va aduce viitorul mai aproape de realitate, de oameni și de libertatea câstigată prin muzică. Festivalul și viitorul jazzului se scriu în fiecare zi. Publicul este elementul ce ne aduce bucurii și pe care il descoperim în mod repetat.
Mă bucură faptul că Ministerul Culturii a avut o contribuție semnificativă în cadrul Sibiu Jazz Festival, dovedind implicare și înțelegere importanței evoluției acestui gen muzical care a pus și va pune Sibiu pe harta mondială artistică”, povestește Simona Maxim, directoarea Sibiu Jazz Festival.
Sibiu Jazz este o manifestare culturală plenară a spiritului de jazz și a felului în care acesta poate atinge inimile și sufletul semenilor. Festivalul cultivă și promovează spiritul libertății în oameni prin imersiunea lor în lumea jazzului.
Fondat în anii ’70 de un grup de oameni creativi, longevivul festival a devenit un ambasador al jazzului românesc în toată lumea, aducând oameni din diferite culturi și țări împreună. Sibiu Jazz a câștigat o recunoaștere internațională, fiind membru de 18 ani în cea mai celebră rețea europeană de jazz: European Jazz Network.
Sibiu Jazz Festival este o carte de vizită pentru România în sfera muzicală mondială prin care s-a consacrat un anume fel de a gândi muzica în termeni de jazz și, totodată, un simbol pentru cei care caută elevația prin muzică în locurile comune ale sufletului ce așteaptă să vibreze pe note.
Pop-up Jazz Club, recentul proiect al celor de la Jazz in the Park, prin care transformă spații atipice din oraș în cluburi temporare de jazz, revine cu un nou sezon la Cluj-Napoca! În 2023, echipa Jazz in the Park își propune să realizeze cel puțin 3 evenimente, deopotrivă în spații în aer liber și acoperite. Accesul la unele concerte se va face pe bază de rezervare de loc, în timp ce la altele, accesul va fi pe bază de bilet.
„Proiectul Pop-up Jazz Club are multiple întrebuințări pentru noi. Pe de o parte, prin el atragem atenția asupra lipsei de spații de concerte din România, deosebit de importante în industria muzicală. În prezent, există poate un club de jazz în țară „pur sânge”, iar majoritatea artiștilor nu au contexte de exprimare suficiente. Pe de altă parte, ne-am dorit să ne creăm un label de concerte, care să ne permită într-un mod creativ să organizăm concerte punctuale în timpul anului”, în afara umbrelei festivalului Jazz in the Park, a spus Alin Vaida, directorul Fapte, organizator al seriei PJC.
Primele evenimente vor avea loc în 23 și 24 septembrie în intervalul orar 17:00 – 22:00, la pepiniera Iulius Group – o „pădure” idilică, unde cresc rădăcini pentru 610 arbori maturi și arbuști, aduși pentru aclimatizare la condițiile din Cluj – din complexul USAMV Borhanci. Aici, organizatorii își propun un concept dual, în care fiecare zi va avea un decor și o stare diferite:
– Prima zi îi va avea ca protagoniști pe Văzduh (DJ Set) și pe Moonlight Breakfast, iar setup-ul propus va fi unul de picnic, cu pături și stat pe iarbă;
– Cea de-a doua zi îi va avea invitați pe Andrei Petrache Trio și Luiza Zan Trio, iar setup-ul va fi așezat la mese, într-un decor verde și natural.
„Ne dorim ca Pop-up Jazz Club la pepinieră să fie un eveniment care îmbină conceptul proiectului, acela de a crea un club temporar de jazz în spații neconvenționale, cu conectarea la natură, prin loc și muzică. Am ales să îmbinăm povestea arborilor aflați acum în aclimatizare, cu un set-up diferit în cele 2 zile de eveniment. Astfel, în prima zi vom avea concept de picnic, cu pături și un vibe familiar, iar a doua zi va fi cu mese și locuri de șezut, pentru a crea o atmosferă cât mai personală”, a declarat Roxana Tarko, manager de proiect.
Fiecare eveniment va avea o capacitate limitată la 250 de persoane, iar participarea va fi posibilă prin rezervare de loc prin intermediul platformei iabilet.ro. Odată ajunși la complexul USAMV (str. Horticultorilor nr. 5), participanții vor fi duși cu microbuze la locația efectivă de desfășurare a evenimentului, aflată la 5 minute distanță. Află mai multe detalii pe pagina Pop-up Jazz Club.
Pentru anul acesta, organizatorii au mai anunțat concertul Brass Against, care va avea loc la Zazen, în data de 15 Noiembrie, dar mai pregătesc și alte evenimente care vor fi anunțate în curând.
Pop-up Jazz Club este un eveniment Fapte și este finanțat și sprijinit de Primăria Municipiului Cluj-Napoca.
Sibiu Jazz Festival, cel mai renumit festival de jazz din România, ajuns la a 51-a ediție, și-a deschis porțile pentru publicul național și internațional.
Luni, Damian Drăghici a urmat datina de familie a muzicii lăutărești, a cărei moștenire datează de 7 generații, începându-și cariera muzicală la 3 ani.
Marți, pe 19, are loc Jazz For Kids, un eveniment ce face parte din modului de PR educativ de jazz pentru comunitate, respectiv un atelier și spectacol ludic în cadrul Sibiu Jazz Festival, care aduce în prim-plan universul muzicii de jazz pentru cei mici. Artiști entuziaști vor crea o atmosferă magică, invitându-i pe cei mici să se bucure de improvizații spontane.
Tot marți, un cvartet nou The Mediterranean, reprezentat de muzicieni cunoscuți din Israel și Italia, va înfățisa portretul dorinței universale de libertate și progres, grație limbajului jazz-ului.
Miercuri la Sinagoga Sibiu ne amintim de muzica sufletului alături de Vili Rudihi, pendulând între improzivație, libertate și bucuria de a crea.
Joi descoperim o perspectivă sonoră unică, redefinită prin note de jazz inedite, respectiv Filarmonica de Stat Sibiu, o emblemă a muzicii rafinate ce îmbină clasicul cu inovația.
După ne întâlnim cu un jazz impetuos și disonant sub marca Alexey Léon Influenciado.
Datorita structurii sale armonice, Influenciado (piesa de titlu) amintește de standardul de renume mondial creat de Chucho Valdés, Mambo influenciado, care reprezintă încrucisarea jazz-ului cubanez.
Acest jazz impetuos si disonant cu o melodicitate intensa si un limbaj contemporan a fost inspirat de clasici, precum Chano Pozo, Dizzy Gillespie, Julian Cannonball Adderley, McCoy Tyner, Chucho Valdés si Irakere, Paquito D’Rivera.
Vineri, Fanfara Militară a Academiei Forțelor Terestre Sibiu înalță o muzică pentru pace ce va continua cu Ploiești Jazz Trio &&& Stefano Bedetti, o trupă ce a luat ființă în toamna anului 2017, avându-i în componență pe Sorin Zlat – pian, Răzvan Cojanu – contrabas și Laurențiu Ștefan – tobe, bas.
„Muzica mea are o bază foarte clară în muzica tradițională cubaneză, este o muzică care inspiră… Libertatea”, consideră Carlos Sarduy Groove Messengers.
Carlos Sarduy a înregistrat peste 50 de albume, multe dintre ele pentru case de discuri celebre, colaborând de-a lungul timpului cu mari artiști precum Chucho Valdés, Bebo Valdés, Steve Coleman, David Murray, Esperanza Spalding, Buika, Ainhoa Arteta, Mariza si Ojos de Brujo.
În ultima zi de festival publicul se va delecta cu Tomaselli ExNovo Orchestra, un artist care pășeste din nou pe scena festivalului în calitate de vocalist, chitarist, basist și compozitor.
Acesta are în palmares și albumul „Let The Good Times Roll” înregistrat cu Big Band-ul Radio România, alături de Sorin Chifiriuc, Hanno Hoefer, Berti Barbera, Eugen Caminschi și Gelu Ionescu, cu participarea lui Florin Ochescu.
Finalul va aparține lui Adédèjì Yoruba Jazz Ensemble, în frunte cu un cântaret foarte popular care a înregistrat și cântat alături de vedete nigeriene locale precum: Imoleayo, Pasunma, Obesere, Gbenga Adewusi, Sound Sultan, Sammy Okposo. Adédèjì Adetayo a început să cânte într-un cor al bisericii din Lagos la vârsta de 6 ani.
Astfel, publicul se va răsfăța cu un amplu program artistic, sub forma unui line up care celebrează peste jumătate de secol de jazz, după cum urmează:
Luni, 18 septembrie
Filarmonica de Stat Sibiu, Sala Thalia
19:00: Damian Drăghici: Meditații lăutărești (RO)
JazzTalks – Holisticul în muzică
Marți, 19 septembrie
Biblioteca Județeană Astra – Sala Festivă (acces gratuit)
18:00: Jazz for Kids
Filarmonica de Stat Sibiu, Sala Thalia
19:00: The Mediterranean Mystery Tour (IT/IL)
Miercuri, 20 septembrie
Sinagoga Sibiu (acces gratuit)
18:00: Muzica sufletului tău cu Vili Rudihi (RO)
JazzTalks – Frecvența 432 Hz.
Joi, 21 septembrie
Filarmonica de Stat Sibiu, Sala Thalia
19:00: Orchestra Filarmonicii Sibiu – Jazz in the Movies (RO)
21:00: Alexey Léon Influenciado (CU/ES/DK/RU)
Vineri, 22 septembrie
Filarmonica de Stat Sibiu, Esplanada (acces gratuit)
17:30: Fanfara Militară a Academiei Forțelor Terestre Sibiu (RO)
Filarmonica de Stat Sibiu, Sala Thalia
19:00: Ploiești Jazz Trio feat. Stefano Bedetti (RO/IT)
21:00: Carlos Sarduy Groove Messengers (CU/ES/NG/RU)
Sâmbătă, 23 septembrie
Filarmonica de Stat Sibiu, Sala Thalia
19:00: Tomaselli ExNovo Orchestra (RO)
21:00: Adédèjì Yoruba Jazz Ensemble (CU/ES/NG/DK/RU)
Expozitii, 18 – 24 septembrie
Filarmonica de Stat Sibiu, Chimnița Filarmonicii (acces gratuit)
ArtImpro – Günter Czernetzky
Primaria Sibiu, Centrul de Informare Turistică (acces gratuit)
Exploziție: Blitz Jazz
Bilete si abonamente se pot achiziționa de pe platforma iabilet.ro (detalii aici).
Abonament – 350 lei
Abonament redus (elevi, studenți, pensionari) – 250 lei
Bilete de o zi (18 – 19 septembrie) – 70 lei
Bilete reduse de o zi (18 – 19 septembrie) – 50 lei
Bilete de o zi (21 – 23 septembrie) – 100 lei
Bilete reduse de o zi (21 – 23 septembrie) – 70 lei
Sibiu Jazz este o manifestare culturală plenară a spiritului de jazz și a felului în care acesta poate atinge inimile și sufletul semenilor. Festivalul cultivă și promovează spiritul libertății în oameni prin imersiunea lor în lumea jazzului.
Fondat în anii ’70 de un grup de oameni creativi, longevivul festival a devenit un ambasador al jazzului românesc în toată lumea, aducând oameni din diferite culturi și țări împreună. Sibiu Jazz a câștigat o recunoaștere internațională, fiind membru de 18 ani în cea mai celebră rețea europeană de jazz: European Jazz Network.
Sibiu Jazz Festival este o carte de vizită pentru România în sfera muzicală mondială prin care s-a consacrat un anume fel de a gândi muzica în termeni de jazz și, totodată, un simbol pentru cei care caută elevația prin muzică în locurile comune ale sufletului ce așteaptă să vibreze pe note.
Sibiu Jazz Festival, cel mai renumit festival de jazz din România, ajuns la a 51-a ediție, ne invită în intimitatea jazzului contemporan, o experiență însuflețită de o pasiune istorică pentru jazz consacrată frumuseței creației.
După mai bine de jumătate de secol pasiunea pentru jazz continuă cu nume mari din lumea jazzului vor urca pe scena festivalului la Filarmonica de Stat Sibiu – Sala Thalia precum: Carlos Sarduy, Alexey Léon, Adédèjì Yoruba, Damian Drăghici și mulți alții.
În perioada 18-23 septembrie (începând de luni până sâmbătă) jazzul va pătrunde în inima Sibiului, în spațiile deja consacrate și cunoscute precum: Filarmonica de Stat Sibiu, Biblioteca Județeană ASTRA și Sinagoga Sibiu.
Publicul se va putea răsfăța cu un amplu program artistic, sub forma unui line up care celebrează peste jumătate de secol de jazz, după cum urmează:
Biblioteca Județeană Astra – Sala Festivă (acces gratuit)
– 18:00: Jazz for Kids
Filarmonica de Stat Sibiu, Sala Thalia
– 19:00: The Mediterranean Mystery Tour (IT/IL)
Miercuri, 20 septembrie
Sinagoga Sibiu (acces gratuit)
– 18:00: Muzica sufletului tău cu Vili Rudihi (RO)
JazzTalks – Frecvența 432 Hz.
Joi, 21 septembrie
Filarmonica de Stat Sibiu, Sala Thalia
– 19:00: Orchestra Filarmonicii Sibiu – Jazz in the Movies (RO)
– 21:00: Alexey Léon Influenciado (CU/ES/DK/RU)
Vineri, 22 septembrie
Filarmonica de Stat Sibiu, Esplanada (acces gratuit)
– 17:30: Fanfara Militară a Academiei Forțelor Terestre Sibiu (RO)
Filarmonica de Stat Sibiu, Sala Thalia
– 19:00: Ploiești Jazz Trio feat. Stefano Bedetti (RO/IT)
– 21:00: Carlos Sarduy Groove Messengers (CU/ES/NG/RU)
Sâmbătă, 23 septembrie
Filarmonica de Stat Sibiu, Sala Thalia
– 19:00: Tomaselli ExNovo Orchestra (RO)
– 21:00: Adédèjì Yoruba Jazz Ensemble (CU/ES/NG/DK/RU)
Expozitii, 18 – 24 septembrie
Filarmonica de Stat Sibiu, Chimnița Filarmonicii (acces gratuit)
– ArtImpro – Günter Czernetzky
Primaria Sibiu, Centrul de Informare Turistică (acces gratuit)
– Exploziție: Blitz Jazz
Bilete si abonamente se pot achizitiona de pe platforma iabilet.ro (detalii aici).
– Abonament – 350 lei
– Abonament redus (elevi, studenți, pensionari) – 250 lei
– Bilete de o zi (18 – 19 septembrie) – 70 lei
– Bilete reduse de o zi (18 – 19 septembrie) – 50 lei
– Bilete de o zi (21 – 23 septembrie) – 100 lei
– Bilete reduse de o zi (21 – 23 septembrie) – 70 lei
Sibiu Jazz este o manifestare culturală plenară a spiritului de jazz și a felului în care acesta poate atinge inimile și sufletul semenilor. Festivalul cultivă și promovează spiritul libertății în oameni prin imersiunea lor în lumea jazzului.
Fondat în anii 70 de un grup de oameni creativi, longevivul festival a devenit un ambasador al jazzului românesc în toată lumea, aducând oameni din diferite culturi și țări împreună. Sibiu Jazz a câștigat o recunoaștere internațională, fiind membru de 18 ani în cea mai celebră rețea europeană de jazz: European Jazz Network.
Sibiu Jazz Festival este o carte de vizită pentru România în sfera muzicală mondială prin care s-a consacrat un anume fel de a gândi muzica în termeni de jazz și, totodată, un simbol pentru cei care caută elevația prin muzică în locurile comune ale sufletului ce așteaptă să vibreze pe note.
Peste 5.200 de persoane au luat parte duminică seara la super cine-concertul susținut The Cinematic Orchestra, încheind memorabil cea de-a XI-a ediție a festivalului Jazz in the Park, care a avut loc în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. În cele trei zile de desfășurare (1-3 septembrie), mai bine de 18.000 de persoane au fost cucerite de concertele celor peste 35 de trupe din peste 15 țări aduse de organizatorii festivalului și care au transformat din nou parcul în kilometrul 0 al jazzului din România. Concertelor de excepție de pe cele cinci scene din festival li s-au adăugat numeroase experiențe și activități inedite, discuții interesante despre muzică și lumea formată în jurul ei, restaurante pop-up și târguri de tot felul.
Jazz in the Park 11 a adus în fața publicului pe: Astatke, Billy Cobham Band, Nightmares on Wax, Theo Croker, Fun Lovin’ Criminals, Mansur Brown, Alexandru Andrieș, Camilla George, Nani Noam Vazana, The Heliocentrics, Ada Milea, JazzyBIT, Jan Gunnar Hoff Trio, Guts, Nickodemus, Mork, Daykoda, 7th SENSE, Andi Moisescu, Andra Botez, Pantaloons, Andrei Irimia, Mischa Blanos, FUNKorporation, KLT & Jessy Elsa Palma, Andrei Petrache Trio, Moss Farai, Dodo, Iorga, UFe, Bully, DigitaLove, Julian M, Melomenuții, Rogvaiv & Dubase, Mihu și Bogdan Roșca-Zasmencu. Alături de aceștia, au concertat și trupele Klawo, JazzQuarters Trio și DS Project Orchestra, toți laureații Concursului Internațional Jazz in the Park 2023.
Alin Vaida, fondator Jazz in the Park:„Ediția din acest an a ieșit mai bine decât am sperat. Un festival al bunului simț, cu public cald și respectuos, artiști faini – atât ca muzică, cât și ca oameni – și cu un loc mai primitor ca niciodată. Tot ce era important să iasă bine a ieșit. Suntem fericiți. Muzical vorbind, parcă fiecare zi a fost mai bună decât cealaltă. Închiderea festivalului făcută de Cinematic Orchestra a fost ceva emoțional. Nu putea fi mai bine.
Mulțumiri speciale furnizorilor și partenerilor noștri care s-au mobilizat mai tare ca niciodată și au făcut un festival de pus în ramă, în ciuda dificultăților avute în ultima perioadă. Depozitul nostru a ars cu mai puțin de o lună înainte de începerea festivalului și am pierdut multă logistică valoroasă, doar am compensat prin efortul acestor prieteni dragi. Jos pălăria!
Nu în ultimul rând, vrem să mulțumim gazdei noastre, Parcul Etnografic. Am avut o colaborare foarte bună cu personalul de aici și ne-am simțit efectiv ca acasă.
Vom face o mică pauză, dar mai avem niște concerte și proiecte în acest an și, cel mai important, urmează să vă dăm vești cu planurile noastre pentru anul viitor.”
Ultima zi a festivalului, duminică, 3 septembrie, a început cu ploaie, dar vremea a ținut cu jazzul, iar soarele a revenit, alături de Ada Milea cu Concert în 4, pe Hill Stage. Au urmat Mischa Blanos, Camilla George și The Cinematic Orchestra. Backyard Stage by BRD a prezentat DSP Orchestra, Klawo, laureații Concursului Internațional Jazz in the Park 2023, trupa 7th SENSE într-o formulă extinsă, și un tribut emoționant adus lui Nina Simone de către talentata Nani Vazana. Friends Stage by DIGI a continuat să ofere experiențe muzicale autentice cu Lian, Julian M și Dodo, în timp ce Barn Stage by IQOS a fost preluată de Sandei by Komiti. La final, Night Stage a invitat lumea la dans pe sunetele captivante ale lui Bully și Nickodemus.
Povești în tihnă cu și despre muzică
„Întâlniri pe prispă” au fost locul unde publicul a putut să cunoască artiști și să asculte, în tihnă, discuțiile interesante purtate în jurul muzicii. Temele abordate au fost viitorul educației muzicale, rolul muzicii în societate și relația dintre inteligența artificială și creația muzicală. De asemenea, vor avea loc sesiuni de meet&greet cu trupe și artiști din festival. Discuțiile au fost moderate de Horia Ghibuțiu (director editorial al A.G. Radio Holding) și Vasile Hotea-Fernezan (jurnalist TVR Cluj), iar printre invitați s-au numărat Romeo Cozma (profesor la Universitatea din Iași), Dima Belinski (pianist și compozitor), Larisa Perde (fondator Șaraimanic), Tudor Sbîrcea (psihoterapeut), Sebastian Androne-Nakanishi (compozitor) și Andrei Petrache (compozitor). Sesiunile de meet&greet i-au adus la „Întâlniri pe prispă” pe Fun Lovin’ Criminals, 7th SENSE și Nani Vazana. Acest eveniment a fost susținut de TSV Line – membru al PM Tehnic.
Experiența Jazz in the Park, dincolo de concerte
Gospodăriile și livezile Parcului Etnografic au fost animate pe toată perioada festivalului de tot felul de activități, gândite de organizatori astfel încât să antreneze toate simțurile și să creeze experiențe de neuitat. Music Lounge by BRD a adus ateliere de muzică, Vinyl Fair by Pepsi a prezentat o expoziție de viniluri și echipamente audio, iar Play Area by Digi a fost locul perfect de joacă cu simulatoare muzicale. Cei care au venit la festival s-au putut bucura de mâncare delicioasă la restaurantele pop-up și de băuturi fine la curtea cu vinuri de la Crush. IARMAROC.com a fost locul unde au putut fi descoperite produse unicat, iar Mega Image Lounge, zona perfectă de relaxare. Pentru cei mici, au fost organizate Kids Area și ateliere de muzică. Participanții au putut să-și documenteze experiențele pe care le vor putea revedea în People’s Aftermovie. Seara a fost timp și pentru povești sub stele și relaxare în lounge-urile MedLife și Acoustic Density Listening Room. Pentru cei interesați de istorie și tradiție, au fost organizate tururi ghidate în Parcul Etnografic.
Despre Jazz in the Park
Jazz in the Park este un festival manifest care combină muzica bună cu promovarea de valori pozitive în comunitate. Festivalul a găzduit până acum peste 400 de concerte de jazz cu artiști internaționali și este astăzi unul dintre cele mai importante festivaluri europene de gen. În 2019, Jazz in the Park a câștigat trofeul categoriei „Best Small European Festival” la cea de-a XI-a ediție a prestigioasei competiții European Festival Awards. El a devenit, astfel, primul festival de jazz din Europa (și implicit din România) care a obținut o distincție la acest eveniment. De asemenea, festivalul a fost finalist de 4 ori la aceeași categorie, ultima nominalizare fiind chiar anul trecut.
A 11-a ediție a festivalului Jazz in the Park începe vineri, 1 septembrie, și se desfășoară până duminică, 3 septembrie, în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”. Organizatorii își așteaptă publicul cu un lineup complex și incitant, numeroase experiențe și activități inedite, discuții interesante despre muzică și lumea formată în jurul ei, restaurante pop-up și târguri de tot felul. Festivalul este dedicat tuturor vârstelor, astfel că fiecare dintre cei prezenți va găsi ceva interesant de făcut.
Timp de trei zile, peste 35 de trupe și artiști din peste 15 țări vor concerta pe cele cinci scene ale festivalului. Porțile se deschid în fiecare zi la ora 14:00, iar după terminarea concertelor, de la ora 23:30, iubitorii de muzică se pot îndrepta spre Night Stage unde concertele și dansul țin până la ora 04:00.
Lineup-ul din acest an îi aduce în fața melomanilor pe The Cinematic Orchestra, Mulatu Astatke, Billy Cobham Band, Nightmares on Wax, Theo Croker, Fun Lovin’ Criminals, Mansur Brown, Alexandru Andrieș, Camilla George, Nani Noam Vazana, The Heliocentrics, Ada Milea, JazzyBIT, Jan Gunnar Hoff Trio, Guts, Nickodemus, Mork, Daykoda, 7th SENSE, Andi Moisescu, Andra Botez, Pantaloons, Andrei Irimia, Mischa Blanos, FUNKorporation, KLT & Jessy Elsa Palma, Andrei Petrache Trio, Moss Farai, Dodo, Iorga, UFe, Bully, DigitaLove, Julian M, Melomenuții, Rogvaiv & Dubase, Mihu, Bogdan Roșca-Zasmencu. Alături de ei, vor mai concerta trupele Klawo, JazzQuarters Trio și DS Project Orchestra, toți laureați ai Concursului Internațional Jazz in the Park 2023.
Alin Vaida, fondator Jazz in the Park:„Oricâtă experiență ai, emoțiile și fluturii din stomac pe care îi simți în săptămâna cu festivalul nu vor dispărea niciodată. Suntem în spatele acestui festival literalmente sute de persoane care pun suflet și care-și doresc ca experiența tuturor participanților, public sau artiști, să fie deosebită. Jazz in the Park este un festival simplu, care pune accent doar pe lucrurile importante: muzica de calitate, o abordare sinceră în relația cu publicul, o experiență cât se poate de plăcută și relaxantă pentru toți cei care ne trec pragul. Astăzi, mi se pare mai important ca niciodată să fim așa. Experiența gândită anul acesta este cu totul diferită de cea oferită de alte festivaluri din oraș sau din țară, o dată datorită genului muzical, iar apoi datorită nouă, pentru că încercăm mereu să venim cu ceva nou. Sper să avem cât mai mulți participanți care să se bucure de tot ce am pregătit pentru ei”.
PROGRAMUL CONCERTELOR JAZZ IN THE PARK, PE SCENE:
VINERI, 1 septembrie
Hill Stage: JazzQuarters Trio, Andra Botez, Alexandru Andrieș, Fun Lovin’ Criminals
Backyard Stage by BRD: Daykoda, Jan Gunnar Hoff Trio, Theo Croker, Billy Cobham
Friends Stage by DIGI: Socol, Wanlov the Kubolor & Văzduh LIVE, Andi Moisescu
Barn Stage by IQOS: Podcast, Aldaris, Moss Farai, Blanilla
Night Stage: Iorga, Nightmares on Wax, Iorga
SÂMBĂTĂ, 2 septembrie
Hill Stage: Pantaloons, Mork, FUNKorporation, JazzyBIT, Mulatu Astatke
Backyard Stage by BRD: Andrei Irimia, Nani Vazana sings Ladino, The Heliocentrics, Mansur Brown
Friends Stage by DIGI: Bogdan Roșca-Zasmencu, DigitaLove, Moss Farai
Barn Stage by IQOS: Takeover by MeloMelanj
Night Stage: UFe, Guts, UFe
DUMINICĂ, 3 septembrie
Hill Stage: Andrei Petrache Trio, Ada Milea, Mischa Blanos, Camilla George, The Cinematic Orchestra
Backyard Stage by BRD: DSP Orchestra, Klawo,, 7th SENSE, Nani Vazana tribute to Nina Simone
„Întâlniri pe prispă” revin la Jazz in the Park, după succesul primei ediții de anul trecut. Discuțiile se vor purta tot în jurul muzicii și se vor aborda teme precum viitorul educației muzicale, rolul muzicii în societate și relația dintre inteligența artificială și creația muzicală. De asemenea, vor avea loc sesiuni de meet&greet cu trupe și artiști din festival.
VINERI, 1 septembrie
16:45 – 17:45 – Care este viitorul educației muzicale, cu Romeo Cozma (profesor la Universitatea din Iași, catedra Jazz și Muzică Ușoară) și Dima Belinski (pianist și compozitor); moderator: Horia Ghibuțiu (director editorial al A.G. Radio Holding)
18:00 – 19:00 – Meet&Greet: Fun Lovin’ Criminals; moderator: Alin Vaida (fondator Jazz in the Park)
SÂMBĂTĂ, 2 septembrie
16:00 – 17:00 – Face muzica societatea și oamenii mai buni?, cu Larisa Perde (fondator Șaraimanic), Tudor Sbîrcea (psihoterapeut); moderator: Horia Ghibuțiu (director editorial al A.G. Radio Holding)
16:45 – 17:45 – Ucide inteligența artificială creativitatea muzicală?, cu Sebastian Androne-Nakanishi (compozitor) și Andrei Petrache (compozitor); moderator: Horia Ghibuțiu (director editorial al A.G. Radio Holding)
„Întâlniri pe prispă” este un eveniment susținut de TSV Line – member of PM Tehnic.
Experiența Jazz in the Park, dincolo de concerte
Gospodăriile și livezile Parcului Etnografic vor fi animate pe toată perioada festivalului de tot felul de activități, gândite de organizatori astfel încât să antreneze toate simțurile și să creeze experiențe de neuitat.
Music Lounge by BRD – un hotspot cultural în care vor exista ateliere de muzică, unde publicul va putea învăța să cânte la chitară, pian și tobe.
Vinil Fair by Pepsi – un târg de viniluri și de sisteme audio ale producătorilor autohtoni, unde sunt prezentate și echipamentele HiFi Meze Audio;
Play Area by Digi – un loc de joacă cu simulatoare muzicale amuzante;
Pop-up restaurants & atelier de pizza – gurmanzii vor găsi pe lângă clasicele food truckuri și trei curți cu restaurante pop-up: Visuin, Cimbru și Bruto, o piață gourmet cu produse tradiționale românești, precum și o curte cu vinuri, organizată de Crush, o curte cu ateliere de gin Tanqueray, un atelier de pizza organizat de Birra Moretti și cafea delicioasă la Narcoffee Point;
IARMAROC.com – un spațiu al creatorilor autentici unde publicul va putea descoperi și cumpăra produse unicat, se va putea bucura de o piață plină de delicii la Piața Gourmet & Picnic IARMAROC sau va putea urmări documentare interesante din lumea artizanilor;
Kids area – vor exista două zone în festival dedicate celor mici, organizate de Farmec, Kiddo Care și Qub Education. De asemenea, copiii vor putea participa la ateliere de muzică în Music Lounge;
People’s Aftermovie – publicul va putea să înregistreze cele mai frumoase momente trăite la festival și să le revadă apoi în People’s Aftermovie. Conceptul se bazează pe implicarea activă a publicului, oferindu-le posibilitatea de a fi și ei creatori de conținut și de a-și documenta propriile experiențe. Filmul este realizat cu sprijinul BRD – Groupe Société Générale;
Hai să vorbim câte-n lună și-n stele by TSV Line – prietenii de la TSV România au pregătit pentru public un program special de seară, începând de la 19:00 și până la miezul nopții, în curtea „Întâlnirilor pe prispă”, pentru a încheia seara cu povești despre lună, stele și ce secrete ascund ele.
Home of IQOS – prietenii de la IQOS România sunt alături și la ediția aceasta de festival cu o zonă plină de surprize și cu DJ-ii care vin să mențină distracția în pauza dintre concerte.
Mega Image Lounge – un spațiu de relaxare cu photo corner și cu fructe proaspete pentru doritori.
Chill & Photo Corner by Brico Dépôt – locul unde participanții se pot așeza pentru a servi în tihnă un pahar de vin, ceva de mâncare sau doar să-și odihnească picioarele de la atâta hoinărit prin parc, pe mobilierul de grădină adus de prietenii de la Brico Dépôt România.
MedLife Lounge – un spațiu de relaxare cu puncte de încărcare a telefoanelor mobile și cu instalații artistice de admirat.
Acoustic Density Listening Room – una din casele Parcului Etnografic va fi transformată temporar într-o cameră de audiție, dotată cu echipamente Hi-Fi de ultimă generație.
Tururi ghidate în Parcul Etnografic.
Bilete și acces în festival
La Jazz in the Park, toată familia e binevenită. Este genul acela de festival la care, pornind de la cei mai mici, trecând pe la petrecăreți și ajungând la cei mai mari pasionați, toată lumea își găsește locul și activitățile.
La Jazz in the Park nu se amestecă sunetul de la scene. Fiecare artist este tratat cu egală importanță. De asemenea, în festival nu se fumează decât în locurile special amenajate și semnalizate, pentru a proteja obiectele de patrimoniu ale parcului. Mai multe detalii se găsesc în regulamentul festivalului.
Organizatorii îi sfătuiesc pe participanți să vină la festival cu transportul în comun sau cu taxi. Cu sprijinul Companiei de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca, numărul curselor pe linia 37 (cu stație în Tetarom 1) vor fi dublate de la una, la două pe oră, iar programul acestor curse va fi prelungit până la ora 00:30. Cei care doresc totuși să vină cu mașina personală pot să folosească gratuit, în limita locurilor disponibile, parcarea de la Tetarom 1, din vecinătatea Parcului Etnografic.
Biletele de o zi (159 lei) pot fi cumpărate pe site-ul jazzinthepark.ro. Pentru a profita de întreaga experiență, abonamentele la festival (375 lei) sunt încă disponibile. Copiii cu vârsta de până la 14 ani au acces gratuit în festival, cu condiția să fie însoțiți de un adult. Jazz in the Park este un eveniment pet friendly, așa că accesul cu animale de companie este permis.
Despre Jazz in the Park
Jazz in the Park este un festival manifest care combină muzica bună cu promovarea de valori pozitive în comunitate. Festivalul a găzduit până acum peste 400 de concerte de jazz cu artiști internaționali și este astăzi unul dintre cele mai importante festivaluri europene de gen. În 2019, Jazz in the Park a câștigat trofeul categoriei „Best Small European Festival” la cea de-a XI-a ediție a prestigioasei competiții European Festival Awards.
El a devenit, astfel, primul festival de jazz din Europa (și implicit din România) care a obținut o distincție la acest eveniment. De asemenea, festivalul a fost finalist de 4 ori la aceeași categorie, ultima nominalizare fiind chiar anul trecut.
Muzica este pentru mulți dintre noi un refugiu, un echilibru ce ne aduce mai aproape de creativitate, pentru starea de bine. Teodora Enache aduce mai aproape de noi, prin muzică și prin ceea ce transmite pe scenă, conceptul de bucurie.
Teodora, ce aduce nou proiectul All about joy?
Am pornit în conceperea acestui proiect de la ideea bucuriei. Cred că bucuria este o temă foarte plină de vitalitate în vremurile de azi, când ne îngrijorăm de toate și nu ne mai lăsăm răgaz. Să cânți bucuria e ca un ritual de celebrare a vieții. În aceasta constă noutatea, trecem dincolo de muzică. Este recunoștință, gratitudine pentru tot ceea ce viața ne aduce! Ne amintește că venim din Lumină, din Iubire, din Bucurie și avem datoria de a dărui toate aceste daruri primite. Aduce ideea Unității! Toți suntem UNUL.
Cum simți publicul de jazz în acest moment?
Publicul de jazz se diversifică tot mai mult. A fost o perioadă când jazz-ul era destul de elitist, iar publicul era foarte clar ancorat în anumite curente. Astăzi, este o varietate atât de mare de curente muzicale, încât granițele între stiluri devin din ce în ce mai înguste, uneori deschizându-se, contopindu-se. Lumea explorează, caută și asta este foarte bine. Noul face bine.
Pe de altă parte, ne lipsesc modelele autentice… ceea ce duce adesea la haos. Iar haos există și pe scenă, dar și în afara scenei.
Cred că se simte o lipsă a căutării interioare și pe scenă, și în rândul publicului. Ceea ce duce la o diminuare a forței interioare și la o pervertire a bunului gust.
Care sunt cele mai importante lecții pe care le-ai învățat de la Johnny Răducanu în materie de muzică?
Lucrul cu Johnny a fost prima mare școală de muzică pentru mine. Tocmai terminasem facultatea de Matematică de la Iași, nu știam nimic despre jazz (în afară de faptul că voiam cu patimă să îl cânt!) și viața m-a catapultat în cea mai bună trupă românească de jazz de la acea oră: „Johnny Răducanu and friends”. Eu eram solista grupului, fără nicio experiență. Însă aveam o bucurie de a cânta și o dorință vecină cu nebunia. Asta îmi era singura „armă”…
Am luat totul de la zero, am învățat, am perseverat, m-am acomodat cu scena, am învățat colaborarea. Mi-am dezvoltat smerenia, dăruirea, puterea de a aștepta, de a răbda, de a da timp seminței de jazz să crească în mine. Am așteptat cu răbdare și stăruință să îmi crească aripile ca să pot zbura…
Johnny mereu spunea că „avionul” meu cerea benzină de calitate și că încă nu sunt gata… mie nu-mi plăcea asta, eram nerăbdătoare. A trebuit să aștept…a durat 10 ani… Acum îl aud cum îmi vorbește și e cu mine de foarte multe ori. Nu ne mai luptăm…Îi mulțumesc!
Pentru acest spectacol, ai pregătit un program de compoziții proprii. Cât de mult contează în munca ta repetițiile?
Fiecare muzician trebuie să aibă atât de mult respect și iubire pentru ceea ce face, încât să nu își conceapă viața fără studiu. În primul rând individual, acasă, fiecare studiază repertoriul ales. După care, întâlnirile și repetițiile trebuie să aibă loc pentru a cizela, pentru detalii și pentru bucuria de a împărtăși cu ceilalți orele de muncă de dinainte.
Repetițiile sunt creative și, mie, personal, îmi plac foarte mult, uneori chiar mai mult decât concertul în sine.
Cât de dificil este să reușești să inovezi în jazz?
Nu îmi propun să inovez în jazz, nu este un scop în sine. Eu cânt ceea ce iubesc, chiar dacă trec dincolo de ceea ce în accepțiunea clasică ar însemna jazz. Muzica mea își trage seva din suflet, iar sufletul nostru are valențe infinite. În fiecare zi, mai descopăr o parte din mine, mai aflu noutăți despre cine sunt eu… și, de acolo, iar vine inspirația în muzică. E așa de simplu.
„Reinventarea” e un cuvânt construit de mintea umană, acest simț comercial care ne fură mintea… nu e nicio inovație, nicio reinventare. Cu fiecare an, mai aflu ceva și vin pe scenă cu o poveste nouă…
Dacă îți iubești cărarea, dacă motivul adânc este că iubești ceea ce faci, inovația vine de la sine, este ca orice domeniu în viață. Dacă ești plictisit și ai un serviciu doar pentru bani și siguranță materială, nu poți inova… nu te preocupă. După serviciu, mergi acasă și dormi, dar dacă te preocupă, ești mereu conectat acolo, ești viu și creativ. Și totul este nou.
Cum arată o zi din viața ta, dincolo de concerte și repetiții?
Viața mea este foarte simplă. Am nevoie de simplitate în viața mea: familia mea, pădurea, aerul curat, liniștea, meditația, mâncarea simplă, bucurie, joc și timp dedicat creșterii spirituale. Îmi place să scriu, să dansez, să stau în preajma copiilor mei, a iubitului și soțului meu, să îmi văd mama din când în când… În rest, încerc să primesc, să accept ceea ce viața îmi aduce.
E continuă munca, clipă de clipă, de a mă racorda la voința universală, de a curge… Natura ne dăruiește lecții fantastice. Învăț tot timpul.
Cum vezi tu un lider al schimbării în România zilelor noastre? Dar în muzică?
Orice lider ar trebui să aibă forța interioară direcționată către un scop curat. Forța interioară vine din câștigarea celei mai importante revoluții – cea interioară. Iar scopul curat înseamnă conștientizarea faptului că vrei să schimbi lumea, să îi aduci mai mult bine și bucurie.
În muzică e la fel.
Orice meschinărie, orice impuritate se simte pe scenă. Dacă preocuparea constantă este evoluția interioară, dublată de desăvârșirea muzicală, se întâmplă miracolul. Și, culmea, începi să realizezi, cu cât muncești mai mult, că nu ești tu Autorul… și așa apare Recunoștința. Gratitudinea.
Jazz-ul a apărut în comunitățile africano-americane din NewOrleans, Statele Unite, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, devenind recunoscut ca o formă majoră de expresie muzicală, improvizația fiind considerată unul dintre elementele sale cheie.
Stiluri
În anul 1866, comerțul cu sclavi din Atlantic a adus aproape 400 de mii de africani în America de Nord. Sclavii au adus tradiții muzicale puternice cu ei. Abolirea sclaviei a dus la noi oportunități pentru educația afro-americanilor eliberați. Deși oportunitățile de angajare erau limitate, mulți dintre aceștia au reușit să găsească o slujbă în divertisment.
În anii 1930, formațiile mari, orientate spre dans, stilul improvizat sau blues-ul erau stilurile proeminente. Bebop a apărut în anii 1940, orientând jazz-ul de la muzica populară „dansantă” spre o muzică mai provocatoare. În anii 1950 a apărut jazz-ul liber, care a explorat structurile formale, iar la mijlocul anilor ’50 a apărut un stil, care a introdus influențe din ritm și blues.
Fuziunea jazz-rock a apărut la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970, combinând improvizația de jazz cu ritmurile muzicii rock, instrumentele electrice și sunetul extrem de amplificat. La începutul anilor 1980, o formă comercială de jazz a devenit de succes, câștigând popularitate, prin emisiunile radio. Alte stiluri și genuri abundă în anii 2000, cum ar fi jazz-ul latin și afro-cubanez.
În jazz, se va interpreta o melodie în mod individual, fără a juca aceeași compoziție în același mod, de două ori. În funcție de starea de spirit a artistului, de experiența personală, interacțiunile cu alți muzicieni sau chiar cu membrii publicului, un muzician poate modifica melodiile, armoniile sau semnătura timpului, după voință.
Rolul femeilor în Jazz
Atât interpretele de muzică jazz, cât și compozitoarele au avut o mare contribuție în întreaga istorie a jazz-ului. În timp ce femeile, precum Billie Holiday, Ella Fitzgerald, Dinah Washington, Ethel Waters, Betty Carter, Adelaide Hall, Abbey Lincoln și Anita O’Day, sunt faimoase, femeile, în general, au obținut mult mai puțină recunoaștere pentru contribuția lor, în calitate de compozitori.
Femeile s-au afirmat și ca instrumentiști, precum pianista Lil Hardin Armstrong și compozitoarele Irene Higginbotham și Dorothy Fields. Femeile au început să cânte la instrumente, în jazz, la începutul anilor 1920, pianul fiind unul dintre cele mai vechi instrumente folosite. Unii dintre cei mai cunoscuți artiști ai timpului au fost Sweet Emma Barrett, Mary Lou Williams, Billie Pierce, Jeanette Kimball și Lovie Austin.
Când bărbații au fost pregătiți pentru cel de-al doilea război mondial, multe trupe feminine de jazz au preluat conducerea. Sweethearts International of Rhythm, fondată în anul 1937, reprezintă un grup de jazz foarte popular, la avea vreme, devenind prima bandă de jazz din SUA, formată doar din femei, care a călătorit în Europa, în anul 1945.
Codurile de îmbrăcăminte ale epocii cereau femeilor să poarte rochii fără bretele și pantofi cu toc înalt, ceea ce reprezenta o piedică pentru integrarea femeilor în trupele mari de bărbați, care purtau costume. Cu toate acestea, femeile au fost angajate în multe dintre trupele importante.
În anul 2003, Amy Winehouse și-a lansat albumul de debut, Frank. Albumul conținea jazz, ca influență fundamentală, dar a inclus și neo soul, soul, hip-hop alternativ și R & B contemporan, având un mare succes în Regatul Unit.
Jazz-ul european
Deși doar un număr limitat de înregistrări americane au fost lansate în Europa, jazz-ul european are multe rădăcini pentru artiștii americani, care au vizitat Europa în timpul și după primul război mondial. Începuturile unui stil european distinct de jazz a apărut în perioada interbelică.
Jazzul liber a găsit rapid un punct de plecare în Europa, pentru că muzicienii au petrecut perioade lungi aici. Începând cu anii ’60, în Europa s-au dezvoltat diverse centre creative de jazz, cum ar fi scena de jazz din Amsterdam.
By Diana Arieșan – editor contribuitor The Woman
Diana este profesor pentru învățământul preșcolar cu o experiență de 12 ani și autorul cărții „ Abis în dealul sihastru”, lansată în anul 2013 (Editura Grinta, Cluj-Napoca). În anul 2015 a devenit membru al Cenaclului UBB, proiect realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și a Școlii Populare de Arte „ Tudor Jarda”, din Cluj-Napoca, secția retorică, Diana are preocupări pentru artă, sub toate formele sale. În perioada 2012-2014 a fost membru al trupei de teatru „ Pavlov 25”, iar în prezent își consolidează abilitățile de retor în cadrul diferitelor evenimente culturale.
