Cum să nu mănânci în exces: 6 sfaturi pentru slăbit și controlul dietei

Tentatiile sunt la tot pasul si indiferent de preferintele culinare ajungem sa mancam in exces fara sa vrem, obicei care ne afecteaza nu doar silueta ci si sanatatea. Stresul, stilul de viata alert, presiunea sociala sau pur si simplu o seara relaxanta cu prietenii pot avea repercursiuni nefaste asupra organismului. Micile placeri vinovate aduc cu ele pe langa starea de bine si kilograme in plus. Indiferent daca ne-am propus sau nu sa ne oprim, uneori picam fara sa vrem in gaura neagra a mancatului fara limite.

Mancatul in exces poate prezenta diverse riscuri si consecinte negative pentru bunastarea noastra fizica si mentala. Daca va chinuiti sa slabiti, excesul de alimente poate fi unul dintre motivele majore. Lupta cu kilogramele in plus va deveni mult mai usoara daca obtinem un control asupra obiceiului de a manca in exces.

Consumul excesiv de alimente poate duce la cresterea in greutate si la cresterea riscului de obezitate, care este asociata cu numeroase probleme de sanatate, cum ar fi boli cardiace, diabet de tip 2, hipertensiune arteriala si anumite tipuri de cancer. Mai mult decat atat, modelul ciclic al supraalimentarii, urmat de comportamente restrictive, poate perturba indicii naturali ale foamei si satietatii, facand mai dificila mentinerea unei abordari echilibrate si intuitive a alimentatiei. Prin urmare, este esential sa acordam o atentie deosebita aportului alimentar, sa ascultam semnalele corpului si sa cultivam o abordare sanatoasa si durabila pentru a ne hrani.

Pentru a fi in forma si a ne mentine sanatosi trebuie sa punem capat acestui obicei nesanatos. Asadar, iata 6 sfaturi despre cum putem evita mancatul in exces.

1. Evitati sa mancati cand sunteti stresati

Stresul este un declansator obisnuit de supraalimentare. Cand ne simtim stresati sau coplesiti, este usor sa apelam la mancare ca o sursa de confort. Studiile au constatat ca stresul acut creste consumul de alimente dulci si alimente bogate in grasimi, ceea ce duce la cresterea in greutate. Pentru a rupe acest obicei, este important sa gasim modalitati alternative de a gestiona stresul. Angajarea in activitati care reduc stresul, cum ar fi exercitiile fizice, meditatia, exercitiile de respiratie profunda sau practicarea de hobby-uri pot ajuta la distragerea atentiei de la alimentatia emotionala.

2. Optati pentru mese sau gustari satioase

Includerea in regimul zilnic al alimentelor care mentin satietatea mai mult timp poate fi o strategie eficienta pentru a preveni supraalimentarea si pentru a ajuta la pierderea in greutate. Alimentele bogate in fibre, cum ar fi cerealele integrale, fructele si legumele, ofera satietate si favorizeaza senzatia de satietate. In plus, includerea alimentelor bogate in proteine, cum ar fi carnea slaba, carnea de pasare, pestele, leguminoasele si produsele lactate poate ajuta la reducerea senzatiei acute de foame si la reducerea probabilitatii de a manca in exces. Studiile au constatat ca mesele bogate in proteine ajuta la o senzatie mai mare de satietate.

Timpul insa este cel mai mare dusman al dietelor si al kilogramelor in plus. Din lipsa de timp, alegerile alimentare ajung sa fie de cele mai multe ori gresite. Mai mult decat atat, imposibilitatea de a gati si de a manca sanatos, face ca recomandarile de mai sus sa nu poata fi puse in practica.

Solutia salvatoare se numeste NUPO si vine din Danemarca. Cu o istorie de 41 de ani, dieta tarilor scandinave, originara din Danemarca, ofera produse pentru cei care doresc sa urmeze o dieta de slabit si sa isi mentina greutatea. Dieta de slabit Nupo asigura scaderea eficienta si sigura in greutate, fiind o dieta saraca in calorii, dar care contine cantitatea corecta si completa de peste 34 de nutrienti: proteine, nutrienti, vitamine si minerale esentiale organismului, care au rolul de a mentine organismul echilibrat pe toata durata procesului de slabire.

Daca doriti sa inlocuiti comod, rapid si sanatos o masa, Nupo are solutia prin Nupo One Meal. Pe langa gustul foarte placut, inlocuitorii de mese One meal au din punct de vedere nutritiv, o compozitie completa si corecta, fiind recomandati atat pentru pierderea in greutate, cat si pentru mentinerea greutatii, dar si a unui stil de viata sanatos. Shake-urile, batoanele si clatitele Nupo One Meal sunt ideale pentru zilele incarcate sau dupa antrenament, pentru a tine sub control aportul de calorii. 

In perioadele cu activitate intensa, majoritatea apeleaza la alimentele cu valoare nutritiva mica, care sunt bogate in calorii, grasimi, zahar, sare sau cafeina, care nu fac decat sa dezechilibreze organismul si sa duca la cresteri in greutate.  De aceea, Nupo One Meal  este solutia ideala pentru a inlocui rapid si comod o masa, fara a avea grija caloriilor si a nutrientilor. Inlocuitorii de mese One Meal asigura inlocuirea a 1-2 dintre mesele principale ale zilei, furnizand cca. 200 de calorii per masa.

Daca vreti o gustare rapida intre mese, gustarile proteice de la Nupo sunt alegerea ideala. Au un continut crescut de proteine si sunt recomandate ca gustare rapida intre mese sau ca o buna alternativa la snack-urile pline de calorii si cu un continut nutritiv scazut si dezechilibrat. Batoanele proteice Nupo reprezinta o gustare delicioasa, au o consistenta moale si cremoasa, cu continut foarte crescut de proteine, dar cu extrem de putine calorii. Sunt ideale pentru mentinerea greutatii sau pierderea kilogramelor in plus, dar si inainte si dupa antrenamentele sportive, datorita continutului crescut in proteine. Un baton proteic Nupo are numai 137 kcal, iar continutul proteic este in proportie de 29%.

3. Evitati sa mancati in timp ce va uitati la televizor

Mancatul in timp ce ne uitam la televizor sau implicarea in alte activitati care ne distrag atentia poate dezechilibra organismul. Cand atentia noastra este impartita, este posibil sa consumam mai multe alimente decat avem nevoie de fapt. Studiile au demonstrat ca practicarea atentiei in timpul meselor reduce consumul de alimente si creste placerea de a manca. Pentru a combate acest lucru, trebuie sa facem un obicei din a lua masa intr-o zona fara distrageri. Concentrati-va pe experienta senzoriala de a manca, savurati fiecare muscatura si acordati atentie semnalelor de foame si de satietate ale corpului. Fiind atenti si prezenti in timpul mesei, este mai putin probabil sa mancam in exces.

4. Respectati programul de somn

Privarea de somn afecteaza reglarea hormonilor poftei de mancare, ducand la cresterea foamei si a apetitului. Cercetarile au aratat ca privarea de somn este asociata cu niveluri crescute ale grelinei (hormonul foamei) si niveluri reduse de leptina (hormonul satietatii) . Acest dezechilibru hormonal poate duce la cresterea poftei de alimente bogate in calorii si carbohidrati.

5. Mentineti nivelul optim de hidratare

Consumul unei cantitati adecvate de apa pe parcursul zilei este esential pentru bunastarea generala si poate ajuta, de asemenea, la prevenirea supraalimentarii. Uneori, corpul nostru confunda setea cu foamea, determinandu-ne sa recurgem la gustari inutile. Pentru a mentine nivelul optim de hidratare, tineti o sticla cu apa in permanenta si beti apa in mod regulat. Consumul de apa inainte de masa poate ajuta, de asemenea, la crearea unei senzatii de satietate, reducand probabilitatea de a manca in exces.

6. Urmariti-va progresul

Urmarirea progresului poate fi un instrument puternic in combaterea supraalimentarii. Pastrati un jurnal alimentar sau utilizati o aplicatie mobila pentru a va inregistra mesele, gustarile si emotiile asociate cu mancatul. Aceasta practica creste constientizarea de sine si ajuta la identificarea tiparelor sau declansatorilor care duc la supraalimentare. In plus, urmarirea progresului va permite sa sarbatoriti succesele si sa faceti ajustari acolo unde este necesar.

Depasirea supraalimentarii necesita o abordare pe mai multe planuri care abordeaza atat aspectele fizice, cat si cele emotionale. Urmand aceste sfaturi puteti dezvolta o relatie mai sanatoasa cu mancarea si puteti recapata controlul asupra obiceiurilor alimentare.

Espadrile de damă: cum le integrăm în garderoba noastră în sezonul estival?

Espadrilele de damă reprezintă cu siguranță o alegere ideală pentru sezonul estival. Combinația dintre funcționalitate și designul la modă le transformă într-o piesă iconică de încălțăminte, perfectă pentru a fi purtată în diverse ocazii. De la plaje exotice la orașe aglomerate, espadrilele vă asigură un look cool, actual și confortabil în orice context.
Îmbinați-le cu ținute casual sau elegante și bucurați-vă de aerul boem și răcoritor pe care îl aduc espadrilele în garderoba voastră.

În fiecare vară, espadrilele de damă sunt în centrul atenției, reînnoindu-și popularitatea. Îmbinând funcționalitatea cu designul la modă, espadrilele se bucură de un caracter unic datorită tălpilor lor realizate de regulă din împletitură de materiale naturale, cum ar fi iuta sau șnurul. Aceste încălțări par să transmită o atmosferă de vacanță, marea și plajele exotice. În acest articol, vom explora caracteristicile și stilurile espadrilelor de damă, precum și modalitățile creative de a le integra în ținute pentru a avea un look chic și confortabil în timpul verii.

Espadrilele de damă au o istorie bogată care datează încă din secolul al XIV-lea. Originare din regiunile din Pirineii și Catalonia, aceste încălțări tradiționale au evoluat de-a lungul timpului, adaptându-se stilurilor și cerințelor contemporane. Astăzi, espadrilele sunt considerate un simbol al verii, fiind preferate pentru aspectul lor estetic și pentru confortul pe care îl oferă.

Trăsătura distinctivă a espadrilelor este talpa realizată din împletitură din materiale naturale, cum ar fi iuta sau șnurul. Această tehnică tradițională de fabricație conferă espadrilelor un aspect rustic și autentic, reamintind de rădăcinile lor istorice. Împletiturile din iută sau șnur asigură o aderență bună pe diverse tipuri de suprafețe, ceea ce face ca espadrilele să fie potrivite atât pentru plimbările relaxante pe plajă, cât și pentru plimbările urbane în oraș.

Astăzi, espadrilele de damă vin într-o gamă variată de stiluri și modele pentru a se potrivi gusturilor și preferințelor fiecărei femei. De la espadrilele pe o talpă plată și cele pe toc pană până la cele pe platformă, opțiunile sunt diversificate și pot satisface nevoile oricărui outfit sau eveniment.

– Espadrilele pe o talpă plată: Acestea sunt opțiunea ideală pentru zilele de vară când vreți să fiți confortabile și lejere. Se potrivesc perfect cu ținute casual, cum ar fi o pereche de pantaloni scurți, o bluză lejeră și o pălărie de soare pentru un look relaxat și chic.

– Espadrilele pe toc pană: Pentru ocazii mai speciale, cum ar fi o ieșire la cină sau la un eveniment elegant, espadrilele pe toc pană adaugă un plus de rafinament ținutelor. Le puteți asorta cu o rochie vaporoasă sau o salopetă evazată pentru un look feminin și sofisticat.

– Espadrilele pe platformă: Pentru femeile care doresc să adauge câțiva centimetri în înălțime, dar nu sunt confortabile cu tocurile înalte, espadrilele pe platformă sunt alegerea potrivită. Acestea oferă un confort sporit datorită platformei, iar împletiturile din fibre naturale le conferă un aer boem și trendy.

Cum pot fi integrate espadrilele în diferite ținute?

Espadrilele de damă pot fi integrate într-o multitudine de ținute, adaptându-se la diverse contexte și evenimente. Iată câteva idei creative de stilizare pentru a vă inspira:

– Look casual de vară: Asortați espadrilele pe o talpă plată cu o pereche de blugi mom fit, o cămașă oversize și un cardigan subțire lung, sau o pereche de pantaloni scurți din in. Adăugați accesorii precum ochelari de soare și o geantă tip shopper pentru a obține un look lejer și confortabil pentru zilele frumoase de vară.

– Outfit potrivit pentru office: Adăugați o cămașă albă sau un tricou din bumbac și o pereche de pantaloni cu tăieturi drepte într-o culoare neutră, cum ar fi negru, bleumarin sau gri.

– Outfit de plajă: Combinați espadrilele cu un costum de baie într-o culoare vibrantă sau cu un pareo colorat. Adăugați un căciulă de paie și o brățară statement pentru a obține un look estival perfect pentru o zi la plajă.

– Stilizare elegantă pentru seară: Optați pentru espadrile pe toc pană și asortați-le cu o rochie midi sau lungă, vaporoasă, într-o nuanță pastel sau cu imprimeu floral. Adăugați cercei lungi și un clutch elegant pentru a completa ținuta.

– Stil boho chic: Espadrilele pe platformă se potrivesc perfect cu o fustă lungă înflorată și un top lejer, inspirat de stilul boem. Adăugați o geantă din piele și câteva brățări și veți obține un look perfect pentru festivaluri sau evenimente în aer liber.



Cum se îngrijesc și păstrează în mod corect espadrilele?

Pentru a vă bucura de espadrilele de damă pentru mai multe sezoane, este important să le îngrijiți corespunzător. Înainte de a le purta, aplicați un spray impermeabil pe materialul tălpilor pentru a le proteja împotriva umidității și a murdăriei. În cazul în care espadrilele se murdăresc, curățați-le cu grijă folosind o perie sau o cârpă moale și o soluție de curățat delicată.

Pentru a le păstra forma și a preveni deformarea, evitați să le îndoiți sau să le păstrați împreună cu alte obiecte grele. Depozitați-le într-un loc răcoros și uscat, departe de expunerea directă la soare sau la căldură excesivă.

Bonus: Confort și Beneficii pentru Sănătate

Pe lângă aspectul lor estetic, espadrilele de damă sunt apreciate și pentru confortul pe care îl oferă picioarelor. Talpa flexibilă și ușoară permite piciorului să se miște natural, prevenind disconfortul și oboseala. Materialele naturale din care sunt confecționate favorizează respirabilitatea piciorului, contribuind la menținerea unei temperaturi optime și prevenind transpirația excesivă.

De asemenea, espadrilele pot fi considerate o alternativă mai lejeră și mai relaxată la încălțămintea cu toc înalt, permițându-vă să vă bucurați de eleganță și stil, fără a sacrifica confortul.

Atunci când purtați espadrile de damă, este important să țineți cont de contextul și de evenimentul la care participați. În general, espadrilele pe o talpă plată sau cele pe platformă sunt potrivite pentru activități de zi cu zi, precum plimbările în oraș, cumpărăturile sau întâlnirile cu prietenii.

Espadrilele pe toc pană sunt ideale pentru ocazii mai formale, cum ar fi nunți, petreceri sau evenimente speciale. Asigurați-vă că espadrilele se potrivesc cu stilul general al ținutei și că sunt curate și bine întreținute.

Alegeți espadrilele care se potrivesc cel mai bine stilului și personalității voastre și transformați-le în punctul de atracție al ținutelor voastre de vară!

Credit foto: born2be.com.ro, pinterest.com

Vizionar în modă pentru femei – explorează modelele emblematice ale lui Raf Simons

Raf Simons este un designer de modă belgian. Inițial, s-a ocupat de industria mobilei, iar în 1995 și-a lansat propria linie de îmbrăcăminte. Creatorul a fost foarte inspirat de design-urile avangardiste ale lui MM Margiel, care au fost motivul pentru care Raf Simons a devenit designer de modă. Spectacolul său de debut a avut loc în 1997, iar de atunci croiala perfectă, aparent necomplicată, a devenit semnul distinctiv al design-urilor lui Simons. În aprilie 2012, a fost numit director de creație la casa de modă Christian Dior. După mai bine de trei ani, a demisionat din cooperarea cu compania franceză.

Brandul Raf Simons – o colecție vizionară

Raf Simons și-a fondat brandul în 1995, după cuvintele de sprijin din partea Lindei Loppa, care l-a încurajat să facă acest lucru. Doi ani mai târziu, și-a arătat lucrările la Paris. Design-urile sale erau pline de inspirații punk, New wave și American Old School. El a ajuns adesea la subculturi, de ex. Gabba, care s-a reflectat în colecția de primăvară vară 2000. 

S-a inspirat și din muzica lui Joya Division cu Ian Curtis. În martie 2000, Simons a luat o pauză, revenind pe scena modei în anul următor. A început proiecte cu marca Gysemans Clothing Industry și Ruffo Research. 

În 2011, în colecția de primăvară Simons au apărut haine care prezintă stilul stradal. Linia a fost salutată ca una dintre cele mai bune ale sale. În 2005, îmbrăcămintea cu eticheta Raf by Raf Simon a fost lansată pe piață pentru a oferi clienților echivalente mai ieftine ale modelelor create de designerul de modă. 

Raf Simons: carieră și colaborări

În 2005, designerului i s-a ferit un loc de muncă ca director de creație al lui Jil Sander. În 2008, a colaborat cu mulți iubitori de seamă ai artei contemporane, de exemplu cu artistul britanic Roger Hiorns. Important este că nu a abandonat complet mobilierul și designul interior. De asemenea, este cunoscut pentru proiectarea pantofilor sport pentru marca Adidas. De asemenea, merită să consultați gama de produse Fjallraven pe prm.com 

În 2012, Raf Simons a preluat funcția de creație al mărcii Dior. Colecțiile care promovau tema New Look erau elegante, luxoase și moderne. După puțin timp, din cauza libertății insuficiente pe care designerul o prețuiește mai presus de orice, Simons a decis să-și încheie cooperarea cu casa de modă franceză și a deschis ușa unei alte colaborări.

În 2016 a fost numit director de creație a mărcii Calvin Klein. Design-urile sale includ următoarele linii: Calvin Klein, Calvin Klein Jeans, Calvin Klein Collection, Calvin Klein Platinum, Calvin Klein Underwear și Calvin Klein Home. După mai puțin de un an de lucru pentru brandul american, Raf Simons a fost distins cu Premiile CFDA la două categorii: moda pentru femei și pentru bărbați. 

Designerul belgian a început cooperarea cu casa de modă italiană Prada, unde a devenit director de creație alături de Miuccia Prada, moștenitoarea mărcii. Prima colecție comună a fost lansată în 2021, dar din cauza pandemiei și a restricțiilor aferente, colecția primăvară-vară a avut premiera online. Cooperarea este foarte interesantă: combinația a două personalități și stiluri diferite este deja de succes și este foarte apreciată de pasionații de modă. Același lucru se poate spune și despre alte branduri și merită să verificați noua ofertă Dickies

Contul oficial al creatorului de modă belgian Raf Simons este urmărit de peste un milion de oameni. Pe contul său sub numele @rafsimons se găsesc fotografii de la prezentări de modă, proiecte și colecții originale precum și ședințe foto întreținute într-un stil minimalist, dar modern.

Domnica Mărgescu, Fashion Director Elle România și antreprenor: „Echilibrul te ajută să poți să mergi mai departe, să realizezi lucruri, să fii fericit”

În copilărie, Domnica Mărgescu iubea să creeze haine pentru propriile păpuși și să le schimbe ținutele de cât mai multe ori. În adolescență, a început să acorde multă atenție felului în care se îmbrăca ea.  Apoi, când a terminat liceul și a intrat la facultate, a aflat că există meseria de fashion stylist și că ar putea să-și transforme pasiunea în carieră.  Dar meseria de fashion stylist nu era una atât de cunoscută în anul 1998 – nici în România, nici la nivel internațional. 

După ce și-a început studiile la facultatea de jurnalism, o prietenă din Germania de-ale mamei sale care activa în calitate de fashion stylist le-a făcut o vizită în România și i-a oferit Domnicăi oportunitatea de a o însoți înapoi în Germania. Atunci, timp de o lună, Domnica a participat alături de ea la toate joburile de styling pe care le-a avut de îndeplinit în luna respectivă. Când s-a întors în țară, a simțit pentru prima dată certitudinea faptului că asta era ceea ce își dorea să facă în continuare. 

„Momentul meu cheie” se numește revista Elle România; se numește Roxana Voloșeniuc.

Începând din anul 2006, Domnica a crescut în rolul de Fashion Editor și apoi de Fashion Director al Elle România, iar revista a crescut odată cu ea. Tot ce a învățat în acești ani de muncă a implementat mai departe și în crearea brandului de rochii de evening pe care-l are împreună cu Roxana Voloșeniuc, V:PM, precum și în concept store-ul Aparterre. „Bineînțeles că aș rămâne toată viața la Elle, însă aș vrea să mai fac ceva care să rămână în urma mea, care să fie al meu, și-n care să mă pot exprima eu în alt fel față de modurile în care am făcut-o până acum”, mi-a mărturisit Domnica. 

Despre formarea și activitatea sa din cadrul Elle România, despre cine este femeia V:PM și procesul punerii bazelor concept store-ului Aparterre, care îi redă foarte fidel personalitatea, Domnica mi-a povestit mai multe în acest interviu. 

Într-un interviu acordat Cristinei Stănciulescu, ea te descria așa: „[…] Educaţia i se simte în felul în care se poartă: impecabil de fiecare dată, corect mereu”. Ce a cântărit cel mai mult în punerea bazelor educației tale? 

În afară de faptul că am primit o educație foarte stufoasă și valoroasă de la părinții și bunicii mei, clipa în care am realizat că pot să mă educ și singură a fost un moment-cheie în dezvoltarea educației mele. În ceea ce ține de domeniul modei cel puțin, am început prin a mă educa singură. 

Am răsfoit foarte multe albume din domeniu. Am urmărit multe filme și documentare care aveau legătură cu moda. Am încercat, ca prin toate mijloacele pe care le-am avut la îndemână, să-mi creez o cultură vizuală de care eu, în calitate de stilist, aveam foarte mare nevoie. 

Îți amintești un moment concret când ai început să fii interesată de fashion și mai specific, de fashion styling?

Cred că interesul meu pentru această zonă a apărut încă de când eram mică. Ca orice fată, în copilărie, mă jucam cu păpuși, le făceam haine, le schimbam de o mie de ori și așa mai departe. 

Ulterior, în adolescență, îmi făcea plăcere să dau foarte multă atenție felului în care mă îmbrăcam eu. Mai apoi, când am terminat liceul și am intrat la facultate, am aflat că există această meserie de fashion stylist și că, prin urmare, pot să-mi transform pasiunea în carieră. 

La momentul respectiv, în anul 1998, meseria de fashion stylist nu era atât de cunoscută nici la nivel național, nici la nivel internațional. Atunci puteai să fii designer, dar nu prea ajungeai să activezi într-una dintre celelalte ramuri în care se împarte domeniul fashionului. 

S-au schimbat lucrurile în România din perspectiva accesibilității la diferite ramuri de-ale fashionului în anul 2023?

Eu am început să activez în acest domeniu în anii 2000. Pe atunci existau două sau trei reviste pe piață, tot atâtea magazine și la fel de „mulți” designeri. Practic, atunci, noi făceam revistele din nimic

Cream noi diferite contexte în care să putem realiza ședințe foto care să arate inspirațional. Astăzi, în schimb, ai acces la absolut orice din România, în România.

Avem designeri foarte talentați care au ajuns să fie cunoscuți în toate colțurile lumii. Sunt concept stores care aduc branduri celebre… Dacă nu vrei să faci shopping online internațional, părerea mea este că găsești în România, orice ai putea să cauți. 

Cum se formează, cum se cultivă și cum se păstrează educația unui om în toate formele ei în ziua de astăzi? 

Prin citit, filme, muzică – toate aceste acțiuni și interese care-ți mențin vie pasiunea pentru cultură. E o formă de educație să mergi la concerte, muzee și galerii de artă. 

Eu, de exemplu, iubesc să merg la muzee. În România sunt numeroase muzee mici pe care le-am descoperit, case vechi care sunt transformate în muzee și ador să le trec pragul. 

Uite, mai ales la Paris sunt numeroase mici muzee care au fost case de-ale colecționarilor de artă. Chiar dacă sunt mici, poți să regăsești acolo câteva lucrări foarte valoroase și cred că trebuie să mergi înspre ele țintit, să mai aduni puțină cultură în bagajul tău informațional. 

Atunci când merg la muzee alături de copiii mei, ei n-au răbdarea necesară să stea trei zile în Luvru – așa cum am făcut eu în liceu la 17 ani, alături de mama mea. Așa că trebuie găsită o cale de mijloc prin care să le deschizi apetitul pentru cultură și în același timp, să le dai câte puțină informație din această zonă. 

De fapt, poate e chiar mai bine așa. Poate că atunci când iei contact cu mai puțină informație o dată, îți va rămâne întipărită în minte mai bine. 

Dintre muzeele pe care le-ai văzut tu până acum, prin toate colțurile lumii prin care ai călătorit, ai recomanda un muzeu anume celor pasionați de fashion? 

Din Paris aș recomanda Palais Galliera. Clădirea este absolut superbă și are întotdeauna niște expoziții senzaționale. Acolo am văzut unele dintre cele mai importante expoziții de modă. 

Apoi, la Copenhaga este un muzeu care m-a impresionat; se numește Design Museum. Deși nu este foarte mare, te trece prin toate epocile designului. Când pleci de acolo, îți dai seama că ți-a rămas foarte clar în minte prin ce s-a caracterizat fiecare epocă în parte în materie de design. E un muzeu extraordinar de bine făcut și de bogat vizual. 

Bineînțeles, mai sunt expozițiile MET Gala de la The Metropolitan Museum of Art. Din păcate, n-am avut niciodată ocazia să văd o astfel de expoziție până acum, dar mi-am promis că voi merge cândva în New York special pentru asta. 

Arborele tău genealogic își are rădăcinile în anul 1600; familia ta se trage din boieri pământeni. În același interviu, cu privire la acest subiect, ai afirmat: „Educaţia nu se transmite doar pentru că faci parte dintr-o familie veche, vine de la părinţii tăi, de la bunici, e drept, dar contează şi ce decizi tu să faci cu ce ai primit…” Care ai spune că este cea mai de preț moștenire pe care ți-au lăsat-o părinții și bunicii tăi? 

Părinții și bunicii mei mi-au transmis cât de important este să fii echilibrat în viață. Îmi amintesc că bunica mea îmi spunea întotdeauna să nu uit să fiu echilibrată. Echilibrul te ajută să poți să mergi mai departe, să realizezi lucruri, să fii fericit. 

„Făcând alegerile pe care le-am făcut, am ales, în primul rând, să fiu eu bine cu mine, ca să pot să fiu bine și cu familia mea.”

Simți că ai reușit până acum să fii echilibrată?

Da, simt că am reușit să fiu echilibrată – de asta și cred că am putut ca, pe lângă activitatea pe care o desfășor la revista Elle România, să pun și bazele concept store-ului Aparterre și a brandului V:PM (alături de Roxana Voloșeniuc). 

Cum reușești să echilibrezi viața ta profesională cu cea personală?

Uitându-mă în urmă, mi-e teamă că au existat, poate, momente în care am neglijat puțin viața mea personală. Îmi amintesc că uneori, când copiii mei erau mici, îmi interveneau diferite plecări scurte în afara țării pentru chestiuni și evenimente care țineau de cariera mea și de pasiunea mea pentru modă. 

Făceam călătoriile respective fiindcă simțeam că ar fi reprezentat pietre de temelie importante în construirea carierei mele. Dar pe de altă parte, mă-ntrebam dacă nu cumva ar fi trebuit să fiu lângă copii atunci. 

Acum însă, știu că dacă n-aș fi făcut compromisurile acelea, aș fi fost nefercită și dezechilibrată și în felul acesta aș fi proiectat asta în viața noastră de familie. De altfel, îmi doresc să cred că și copiii mei sunt astăzi fericiți cu persoana care sunt eu acum. 

În procesul construirii carierei tale, ai avut un moment-cheie care te-a ajutat să ajungi, profesional vorbind, unde ești astăzi?

În 2006, când Roxana m-a chemat la un interviu pentru revistă, eram foarte tânără și foarte emoționată. Ea mi-a dat mână liberă să creez și să fac foarte multe lucruri la revista Elle pe care, poate alții nu le-au făcut înaintea mea. M-a lăsat întotdeauna, să vin către ea cu propuneri și m-a ascultat cu interes. 

Atunci am căpătat o încredere imensă în mine și în forțele mele proprii: am căpătat aripi. Noi am avut întotdeauna o comunicare foarte sinceră – datorită căreia cred că am și ajuns acum peste ani, să fim cele mai bune prietene. 

Domnica și Roxana poartă creații V:PM.

Care este moștenirea pe care tu îți dorești s-o dai mai departe copiiilor tăi?

Vreau să-i pregătesc pentru viață, să le fie cât mai ușor posibil. Vreau să aibă această educație pe care e atât de important s-o aibă… o educație care să le folosească în viață și de care să se bucure. 

Acum, când le spun de mai multe ori același lucru, am impresia că nu se lipește nimic de ei, dar sunt convinsă că atunci când o să aibă 20 de ani, o să-și aducă aminte și o să se comporte așa cum trebuie. 

Mă rog, așa se și face educația. Probabil că și eu, când îmi spunea bunica de o sută de ori să mănânc frumos la masă, n-o făceam. Acum, în schimb, știu că așa trebuie să fac. 

Îmi doresc să le las în urmă mesajul că e foarte important, pe de o parte, să țină ochii deschiși la oportunități și pe de altă parte, să fie buni și toleranți cu oamenii din jurul lor. 

În ziua de azi există foarte multă ură – din cauza rețelelor sociale online, și-mi doresc pentru ei să știe că viața reală nu este același lucru cu viața virtuală, de pe Instagram. Că ura nu te servește cu nimic. Că e atât de important să fii bun, să fii tolerant. 

Dacă ești bun și tolerant, asta e ceea ce vei primi și tu în schimb. 

Care simți că e cel mai important lucru pe care-l înveți zilnic de la copiii tăi?

Culmea, tot ei m-au învățat cât de important e să ne ascultăm unii pe alții. 

Despre studiile tale formale știm că ai studiat jurnalismul la nivel de licență și ai făcut, apoi, un master în comunicare și relații publice în București. Mai apoi, ai făcut şi un curs de vară foarte interesant de modă la Paris, la Esmod. Cum ai simțit diferit cursul de vară făcut în Paris față de studiile făcute în România? 

Cursul de modă pe care l-am făcut la Paris la Esmod, a fost un curs de introducere în design; practic, te pregătea să devii designer. L-am ales pe acesta fiindcă era singurul cel mai apropiat de ceea ce îmi doream eu să fac mai departe. Eu n-am avut niciodată intenția să devin designer. Nu mi-am dorit decât să am o experiență legată de modă într-o altă țară. 

Ce mi-a plăcut cel mai mult din totalitatea studiilor formale pe care le-am făcut, a fost facultatea de jurnalism. Am iubit jurnalismul. Experiența facultății a fost una dinamică: am învățat cum să scriu, cum să citesc o știre și cum să îmi caut informațiile de care aveam nevoie corect. 

Cred că facultatea e foarte importantă: îți ordonează mintea și te disciplinează. N-aș recomanda nimănui să nu facă studii cât de multe. Dar, având în vedere faptul că eu am și lucrat propriu-zis încă din primul an de facultate, cred că e cel puțin la fel de important să începi să lucrezi cât mai devreme. 

Așa câștigi timp să înveți ca după aceea, la 20 și un pic de ani să fii deja pregătit. Cred că vârsta de 20 de ani e cea la care ar și trebui să lucrezi cât de mult poți. Pe măsură ce înaintezi în vârstă, scade nivelul de energie pe care-l ai de alocat înspre munca pe care o faci, dar la început de drum poți să faci orice. 

Ai fost Fashion Editor la revista „20 de ani” și la „VIVA” înainte să preiei rolul de Fashion Director al revistei „Elle România”. Înainte să-ți începi activitatea în presa de lifestyle din România, te-ai visat într-un rol de Fashion Editor? 

N-aș putea să spun că m-am visat într-un rol de Fashion Editor cu mult timp înainte, pentru că atunci când am terminat liceul mă visam arhitect. Atunci am început să fac cursuri de desen. Pe parcurs mi-am dat seama că nu sunt făcută pentru asta și m-am reorientat. Așa am ajuns să încep să studiez la facultatea de jurnalism. 

Din momentul în care am decis că ar urma să dau la jurnalism, lucrurile s-au legat destul de repede. După ce am fost în Germania, la prietena mamei mele timp de o lună, am început să-mi trimit CV-ul la toate revistele care erau în momentul respectiv în România (Avatanje, Estetica și cred că era și Elle România deja). Înspre Elle n-am trimis CV la momentul respectiv fiindcă mi s-ar fi părut c-ar fi fost „too much”. 

M-am dus la niște interviuri și, nu după mult timp, am și început. 

Domnica poartă o creație V:PM.

Cum ai simțit tranziția dinspre un rol de Fashion Editor, înspre unul de Fashion Director în cadrul Elle România?

Rolul de Fashion Director, spre deosebire de cel de Fashion Editor, a însemnat că a trebuit să gândesc global, la nivelul întregii reviste. În calitate de Fashion Editor mă gândeam eu la articolele mele, le propuneam și altcineva avea rolul de a se gândi global. 

În momentul în care am preluat rolul de Fashion Director, în schimb, am început să iau contact cu toată revista, toate materialele de modă, modul cum se îmbinau lucrurile, cum să fie shootingurile, ce articole ar trebui să abordeze restul echipei, cum să facem mai actuală partea vizuală a revistei.

Practic, am început să gândesc la nivel mai mare și mi-a plăcut foarte mult asta. Mi-am dorit foarte mult să avem o abordare mai „out of the box”, astfel încât să putem, încet-încet, să ieșim în afara țării cu munca noastră. 

Am avut noroc ca la câtva timp după, foarte multe dintre shootingurile noastre să fie cumpărate de ediții precum Elle Grecia, Elle Belgia, Elle Franța, Elle Germania, Elle USA, Elle Thailanda și multe altele. 

Mai există viață pentru revistele în print în anul 2023? 

Da, eu cred că există, dar mai cred și că s-au schimbat lucrurile puțin între timp. Poate că revistele în print, în era rețelelor sociale online, nu mai sunt atât de relevante precum erau în trecut.

Dar cred că o revistă în print îți conferă un prestigiu atât ție ca publicație, cât și brandurilor care apar în revista respectivă. Cred că e mare lucru pentru un brand să fie validat de o revistă cu un renume ca Elle sau Vogue. 

Care ai spune că sunt principalele trei criterii care fac diferența între revistele în print care continuă să reziste și cele care se sting?

Calitatea conținutului, echipele care se gândesc la planul editorial și scriitura. 

Cum arată echipa alături de care lucrezi la Elle România astăzi? Încă lucrezi alături de persoane cu care ai colaborat încă de când ai început, nu?

Da, absolut, iar printre cei alături de care încă lucrez și astăzi se numără Roxana, Maurice, Barbara Lombardi (care are funcția de art director) și Ioana Ulmeanu (care coordonează partea editorială a revistei). 

Ulterior pandemiei n-am mai mers la birou. Lucrăm cu toții de acasă și m-am obișnuit mai greu cu acest gând; îmi făcea plăcere să mă văd cu colegii zilnic, să discutăm și să împărtășim păreri. 

Dar ne-am obișnuit să facem întâlniri frecvente, să rămânem în contact constant și, mai mult decât atât, ne ajută mult faptul că fiecare dintre noi cunoaștem atât de bine revista Elle ca produs. 

Mai scrii în momentul de față? Și dacă da, scrii doar în scop profesional sau și pentru tine?

Da, mai scriu și în ziua de astăzi, dar nu pentru mine. Nu cred că sunt atât de pasionată de scris încât să scriu doar pentru mine. Am scris întotdeauna pentru revistă, pentru online. Nici nu cred c-aș avea timp să scriu doar pentru mine. 

Îmi place să scriu. Scriu în fiecare lună. Un exemplu de subiect despre care am scris în perioada pandemiei, și care m-a pasionat, se referea la o petiție care se încerca să se facă atunci de către designeri. 

Scopul petiției era să nu mai existe atât de multe colecții într-un singur sezon de modă. Sunt mult prea multe colecții vestimentare într-un singur sezon; designerii își ard complet ideile trebuind să creeze și lanseze atât de multe colecții; consumatorul cumpără prea mult și, cumva, se încerca să se lupte pentru reîntoarcerea modei la ceea ce obișnuia să fie înainte. 

Se dorea ca prin această petiție, moda să fie împărțită din nou în nu mai mult de două sezoane. Acum sunt minimum trei colecții într-un singur sezon, ceea ce e foarte mult atât pentru designeri, cât și pentru consumatori. Cred că acesta ar fi fost un lucru bun care să se întâmple, dar cumva, din păcate, petiția respectivă s-a stins. 

Atunci când îți cumperi un produs, urmărești ca acesta să îndeplinească anumite criterii specifice? 

În primul rând caut ca un produs pe care mi-l cumpăr să fie timeless. Ca să fie timeless, trebuie să aibă un design frumos, să fie de calitate (adică să nu se strice într-un sezon sau două), să fiu sigură 100 % că o să port produsul respectiv cât mai des. 

De fapt, cred că dacă fiecare dintre noi ar urmări astfel de criterii în momentul achiziționării unor piese vestimentare, am reuși să facem un prim pas înspre a fi mai sustenabili. Tot ce ar trebui să facem este să cumpărăm cu cap. 

Cum am putea să ne educăm ca să cumpărăm cu mai multă grijă?

– Citind reviste

– Cerând sfaturi stiliștilor

– Vizitând concept stores – chiar dacă, poate, nu ne permitem să cumpărăm un anumit produs de acolo – cu scopul de a ne educa cu privire la altfel de piese vestimentare pe care le-am putea cumpăra dacă am face un efort să strângem bani pentru a ne cumpăra o anumită piesă de calitate, mai degrabă decât să investim în multe piese la întâmplare

– Cunoscându-ne stilul, știind ce ne vine bine și ce ne place și făcând proba oglinzii. 

Crezi că ajungem să ne cunoaștem cu adevărat stilul vestimentar de-abia începând cu o anumită vârstă?

„Odată cu maturizarea începi să-ți cunoști și stilul vestimentar.”

La început cauți – la fel ca în viață: cauți să afli cine ești, cum ești, ce îți place, ce nu-ți place. Așadar, cred că de-abia după vârsta de 20 și un pic de ani poți să spui că-ți cunoști stilul vestimentar. 

Din exterior cred că poți să-ți dai seama dacă o persoană își cunoaște stilul vestimentar sau nu orientându-te după piesele statement pe care le poartă. Când ieși puțin din anonimat alegând să pui pe tine o piesă statement, atunci cred că poți să spui că ai un anumit stil.

Altfel spus, cred că poți să-ți dai seama despre anumite lucruri care stau în spatele minții unui om în funcție de piesele vestimentare pe care alege să le pună pe el. Stilul tău vorbește despre tine. 

„O colecţie proastă poate deveni colecţia anului dacă are parte de un styling bun, aşa cum o colecţie bună poate fi anulată din cauza unui styling prost”, ai afirmat într-un interviu. Care sunt, din punctul tău de vedere, cele mai importante aspecte fără de care o ținută n-ar putea să fie reușită? 

O ținută reușită e o ținută care păstrează echilibrul; o ținută care nu e nici prea overdressed, dar nici prea underdressed. 

Tu cum îți menții „cultura vizuală a stilistului” actuală? 

În trecut mă uitam foarte mult peste albume de-ale unor fotografi pe care-i apreciez și aveam stive de reviste pe care le răsfoiam. Acum mă uit foarte mult pe Instagram, însă îmi place să cred că mă uit țintit la acele lucruri care-mi servesc drept sursă de inspirație. 

Cum ai spune că s-a reflectat cultura ta vizuală în conturarea unuia dintre cele mai frumoase locuri din București, concept store-ul Aparterre by Domnica Mărgescu? 

Cred că Aparterre, ca spațiu, mă reprezintă foarte bine. În conturarea spațiului am avut o comunicare foarte bună cu arhitectul Bogdan Ciocodeică, care mi-a propus toate aceste lucruri la care eu nu m-aș fi gândit, dar cărora le-am spus „da” din prima. Am simțit cumva că el a știut din start ce e în mintea mea. 

Am pornit de la tot felul de lucruri care mi-au plăcut mie și pe care mi le-am dorit, cum ar fi tapetul roz – care e foarte important în acest magazin, câteva piese vintage pe care le-am cumpărat de la Paris special pentru acest concept store (așa cum sunt comodele acelea art deco), candelabrul de pe terasă și altele. 

Apoi, am avut un foarte mare noroc cu echipa alături de care am lucrat în conceperea concept store-ului: sora mea, Marina Olteanu, care se ocupă de toată partea logistică, partenera mea, Ioana Hinț, și partenerul meu, Alex Necula, care au, la rândul lor, magazinul Entrance, precum și arhitectul Bogdan Ciocodeică. 

„Aparterre a fost un vis. N-am crezut niciodată c-o să ajung aici.”

Deși a durat patru ani să punem la punct acest proiect, s-a potrivit totul foarte frumos în procesul punerii bazelor Aparterre. Fiecare persoană din echipă cred că se află într-un moment în care a trecut deja prin îndeajuns de multe, ca acum să știe foarte, foarte bine ce-și dorește. N-aveam de ce să grăbesc acest proiect; mi-am dorit să iasă exact așa cum a ieșit. 

De ce ai simțit nevoia să deschizi Aparterre?

Eu am acest proiect în minte de aproximativ 10 ani; următorul pas era să încep să-l implementez. Mă gândeam că sigur aș rămâne toată viața la Elle, însă aș vrea să mai fac ceva care să rămână în urma mea, care să fie al meu, și-n care să mă pot exprima eu în alt fel față de modurile în care m-am exprimat până acum. 

Mi-am dorit ca noul mod în care mă exprim să fie unul de care să se poată bucura oamenii: să treacă pragul concept store-ului, să se bucure de selecția de branduri pe care am făcut-o eu, să savureze o cafea bună pe terasă. Așa că înainte de începerea pandemiei am început să lucrez propriu-zis la acest vis pe care-l aveam. 

În primul an am început să aștern într-un carnețel niște idei pe care le aveam. În al doilea an am participat la niște conferințe Vogue foarte interesante, unde au venit mulți designeri și antreprenori. De acolo am plecat cu și mai multe idei notate în carnețel. 

Asta a fost ceea ce am făcut timp de trei ani: mi-am notat idei. Am și acum un carnet imens în care am toate acele idei pe care le-am selectat, le-am pus în ordine, le-am împărtășit persoanei care mi-a făcut brandingul, acel om foarte smart mi-a transpus toate acele idei în ceva fezabil și așa mai departe. A fost un proces foarte lung, dar și foarte plăcut. 

Ce este și ce nu este Aparterre astăzi? 

Aparterre este destul de personal. Este ceva ce nu mai găsești în altă parte, fiindcă acest spațiu conține foarte mult din mine. E special prin designul său, prin atmosfera caldă, pe care cred c-ai simțit-o și tu când ai intrat aici. E special pentru că are această terasă, care vine în prelungirea magazinului – și nu mai există așa ceva în România. 

E special pentru că brandurile pe care le-am adus aici, deși sunt destul de cunoscute, sunt avangardiste. Mai e special fiindcă – îmi place să cred – oricine ar putea să-și găsească ceva în acest spațiu: fie o piesă vestimentară sau o bijuterie, fie o carte sau o lumânare parfumată. 

Pe de altă parte, Aparterre nu e un spațiu în care oamenii ar trebui să se simtă inconfortabil să pășească pentru că locul s-ar putea să fie „prea stylish”. Oamenii care trec pragul locației ca să bea o cafea sunt la fel de bineveniți precum sunt și cei care vin să-și cumpere o piesă vestimentară. 

„Vreau să deschid Aparterre pentru oricine vrea să ia contact cu lumea modei, a designului și cu mine.”

Care sunt câteva dintre brandurile pe care ai ales să le comercializezi în cadrul magazinului tău și cum le-ai selectat? 

Primul brand de pe listă a fost Mugler. Tocmai ce am făcusem un interviu cu Casey Cadwallader, Creative Director al Mugler, care mi-a plăcut foarte mult. Eu îi aveam pe listă, dar de fapt ei au fost cei care au venit către noi ulterior interviului respectiv. Așa am ajuns să-i avem în magazin. 

Apoi, începând de acolo, am construit un mix de branduri avangardiste, sexi, clasice. Așa că a urmat să vină în magazin și brandul Y Project, un alt brand avangardist, dar și clasic în același timp. 

A urmat Victoria Beckham, care e clasică și are un cut extraordinar și feminin – și care, într-un fel, se potrivește foarte bine cu primul brand pe care l-am adus în magazin, Mugler. La fel a fost cazul și cu brandul JW Anderson. 

În final, a rezultat un mix de branduri cunoscute, dar nu cele mai cunoscute, ci mai degrabă de nișă și foarte fashion. 

Ce spune selecția de branduri pe care ai ales să le aduci la Aparterre despre tine?

Cred că selecția de branduri pe care am adus-o în Aparterre spune despre mine, că și mie-mi place mixul, în general; că și eu sunt un mix de classic, but with a twist, iar acest “twist” poate să meargă foarte departe. 

Unul dintre brandurile care se regăsesc în cadrul Aparterre este V:PM, brandul de rochii de evening pe care-l ai împreună cu Roxana Voloșeniuc. Cine e femeia V:PM? 

„Femeia V:PM este o femeie căreia îi place glamourul.”

Femeia V:PM mai este și o femeie căreia îi place să fie elegantă în orice moment al zilei (dar nu overdressed neapărat); o femeie foarte puternică și sigură pe ea; o femeie deschisă să încerce foarte multe lucruri; e o femeie foarte modernă și actuală. 

Cred că atât eu cât și Roxana, ne regăsim foarte mult în acest brand, noi fiind foarte diferite una față de cealaltă. Așadar, cred că femeia V:PM o poate avea, ca punct de pornire pe Roxana, ca mai apoi să ajungă la mine sau viceversa. 

Roxana poartă rochia Opal a brandului V:PM.

Ce ați învățat tu și Roxana despre consumatoarele de modă din România, prin prisma brandului V:PM?

Am învățat că femeia din România, căreia îi place moda, este foarte cultivată și deschisă la nou; ea este foarte stylish, atentă la detalii, dornică de design nou și deschisă la sfaturi de la noi.

Roxana poartă rochia Lila a brandului V:PM.

Ce ți-a oferit curajul să faci saltul înspre antreprenoriat, prin prisma brandului V:PM și a concept store-ului multibrand Aparterre? 

Experiența pe care am câștigat-o în toți acești ani. Eram într-un moment în care am simțit că am adunat îndeajuns de multe informații și experiențe încât era justificat să am curajul să fac acest salt. 

Care este un lucru despre antreprenoriat pe care ți-ai fi dorit să-l știi la început, dar pe care l-ai învățat din mers?

Mi-aș dori să fi fost mai optimistă cu privire la faptul că avea să-mi reușească. 

Modestia este dovadă de…

Educație. 

Suntem fiecare dintre noi suma celor cinci persoane cu care ne înconjurăm cel mai adesea?

Da.

Când vizitezi Parisul, îți place să stai singură la un bistro cu un pahar de vin și să admiri trecătorii. Care este rochia V:PM pe care ai purta-o într-un astfel de context și de ce?

Aș purta o rochie neagră, simplă, în care aș arăta, poate, puțin overdressed pentru contextul respectiv, dar în care sigur aș fi diferită. 

Designerul ținutei preferate de la MET Gala, anul acesta:

Thom Browne.

_

Editor: Carina-Marisa Cichi

Credit foto: Christian Tudose, Vlad Patru, arhiva personală a Domnicăi

„Am din ce în ce mai mult curaj să îmi torn sufletul în piese.” | Olivia Addams, artistă

Călătoria profesională a Oliviei Addams – una dintre cele mai în vogă artiste de pe scena muzicală românească –, a început atunci când mama sa a observat cât de pasionată era de muzică. Drept urmare, a decis s-o înscrie pe Olivia la Corul Allegretto, la vârsta de 3 ani și de atunci, a fost de neoprit.

Olivia își amintește și acum că mama sa avea un telefon Nokia de pe care i-a dat voie să cumpere piesa “Hips Don’t Lie” a Shakirei ca să o asculte când vrea, pentru că îi plăcea mult de tot. Acela a fost momentul când ea își amintește că și-a spus pentru prima dată, în gând, „într-o zi vreau și eu să scot piese pe care lumea să și le pună ca sonerie la telefon”.

Câțiva ani mai târziu, Olivia se afla la coadă la supermarket, când i s-a întâmplat să audă pentru prima dată că suna telefonul unei persoane din apropiere, având ca ton de apel piesa sa, “Dumb”. Atunci, Olivia a zâmbit larg și a simțit că trăit un moment-cheie în care a știut că se află pe drumul cel bun în călătoria sa profesională.

Astăzi, ea poartă multe pălării și fiecare dintre ele are o legătură directă cu muzica: este cântăreață, compozitoare, YouTuber, TikToker și fostă membră a trupei Jealous Friend.

„Îmi doream atât de tare să reușesc pe plan muzical încât îmi imaginăm că aș fi distrusă dacă aș realiza că nu am „acel ceva” care să placă publicului.”

Înainte să bifeze toate aceste roluri, a existat un moment, în procesul devenirii sale artistice, în care a simțit că s-ar putea să fie necesar să aibă un plan de rezervă. A luat, atunci, o pauză de la muzică și a început să lucreze într-un job ca broker – până într-o zi când, datorită unui cover muzical înregistrat în baie, pe care l-a postat pe contul său de Facebook, a fost descoperită de echipa cu care lucrează încă și astăzi.

Despre tot ce a urmat apoi, în procesul construirii sale artistice, ne-a povestit în acest interviu.

În perioada în care ți-ai dat o pauză de la muzică, ce anume ți-a lipsit cel mai mult cu privire la aceasta? Ce te-a determinat să te reîntorci la ea?

Muzica, pentru mine, a fost întotdeauna o sursă de energie. M-am hrănit cu ea și am vrut să o transfer mai departe. Motivul pentru care m-am apucat să cânt a fost din dorința de a oferi oamenilor o emoție, de a-i face să simtă poate mai intens decât obișnuiesc, de a le pune un zâmbet pe buze, sau poate pentru a-i ajuta să conștientizeze anumite lucruri, trecându-i prin niște stări.

Însă muzica, pentru mine, a venit la pachet cu o încărcătură emoțională foarte mare. Mi-a fost greu să trec peste frica de eșec și ani de zile m-am împăcat cu gândul că atâta timp cât nu încerc pe bune, nu am de unde să știu dacă îmi iese sau nu.

La muncă mă descurcam foarte bine și părea că totul se așează cum trebuie, ușor-ușor lăsam în urmă gândul la o carieră în muzică, ajutată bineînțeles de diverse minciuni pe care mi le spuneam, precum: „poate-i mai bine așa, oricum era prea mare bătaia de cap” / „e mult mai sigur unde lucrez acum, muzica este un domeniu riscant” și alte fel de fel de scuze.

Sufletul meu, în schimb, aștepta însetat un semn de la Univers că mai există o șansă, motiv pentru care în secunda în care m-am întâlnit cu echipa cu care lucrez în prezent, mi-am dat demisia și m-am aruncat în gol.

Un prieten mi-a spus să țin minte acele momente de “this is it” și să le simt emoția, căci acolo este Dumnezeu care ne vorbește prin alți oameni. Acela a fost momentul meu de “this is it”, care m-a făcut să-mi las în urmă toate fricile și să-mi dau o șansă.

„Pauza pe care am luat-o de la muzică a fost un mecanism prin care mi-am protejat mintea, însă am simțit cum mi se ofilește sufletul.”

Atunci când ai decis să reiei drumul carierei tale muzicale, care a fost lucrul de care te-ai temut cel mai mult?

Am ajuns la concluzia că fricile noastre par mari și monstruase doar în capul nostru. Odată ce ne dăm voie să fim vulnerabili sau să riscăm, suntem capabili să înfruntăm chiar și cel mai dur outcome pe care mintea noastră și l-a imaginat.

Gândul că Dumnezeu nu îmi dă mai mult decât pot duce m-a ajutat să realizez că și dacă nu îmi iese cu muzica, înseamnă că sufletul și mintea mea pot face față acestui eșec și că, de fapt, altul este drumul meu.

Cum ai reușit să depășești / să controlezi această temere și să construiești, în continuare, în direcția pe care ai visat-o încă de la vârsta de 3 ani?

Când mergi prin viață cu gândul că totul se întâmplă pentru tine și nu împotriva ta, vibrația ta crește, fricile se diminuează și te simți ocrotit la tot pasul. Toți pașii pe care i-am făcut până în momentul respectiv m-au ajutat și au fost în favoarea mea și pentru mine. Când nu a ieșit cum mi-am dorit eu, am înțeles ulterior de ce nu trebuia să se întâmple așa.

Care-ai spune că este atuul pe care-l aduci tu pe scena muzicală românească?

Toată muzica este diferită și fiecare vine cu povestea lui, spusă într-o anumită formă. Nu există doi oameni la fel, deci nu există două piese la fel. Fiecare om, fie el artist de meserie sau nu, are amprenta lui personală, de aceea mereu am considerat că este loc pentru toată lumea în industrie și mă bucur când văd că există din ce în ce mai multe genuri, colaborări, îmbinări de stiluri și artiști curajoși.

Eu fac ce simt și ce-mi place și mă bucur dacă există oameni care rezonează cu sufletul meu. Mă umplu de bucurie când pot să ajut fie prin muzică, fie cu discuțiile pe care le mai am cu diverși oameni din comunitate după concerte, fie cu mesaje și sfaturi direct în online.

Știm că ai început să cânți încă de la vârsta fragedă de 3 ani, însă cum a arătat momentul în care ai început să și compui? Cum ai descrie relația ta cu procesul scrierii de versuri?

Pentru mine, de multe ori, procesul scrierii de versuri a însemnat stres și presiune. Credeam că numai eu simt asta, însă am văzut că este o problemă generală în rândul artiștilor.

Când intrăm în cameră, de multe ori intrăm cu ideea că azi trebuie să facem o piesă și, de preferat, să fie hit. Am renunțat la acest obicei nesănătos, de altfel, în momentul în care mi-am amintit de ce m-am apucat de muzică în primă instanță.

Bineînțeles că sunt zile în care nu îmi iese. Dar sunt blândă și îmi amintesc cât de fericită ar fi fost Olivia din urmă cu cinci ani să fie într-un studio și să i se dea ocazia să cânte ce are pe suflet.

Și acum sunt puțin stresată, de exemplu, pentru că după ce termin acest interviu fug la o sesiune cu Denis, un om pe care îl admir până la cer și care îmi este tare drag. Pun puțină presiune pe mine gândindu-mă că trebuie să ne iasă ceva, însă goana după rezultate îngreunează procesul și de aceea rezultatele întârzie să apară.

„Florile sau copacii nu se grăbesc niciodată să crească sau să înflorească. O fac în liniște, încet și sigur, fără dubii că ajung unde trebuie.”

A ajuns să fie, pentru tine, într-un anumit punct al carierei tale o necesitate să compui, sau a fost aceasta mai degrabă nevoia talentului tău la scris de a se manifesta și face simțit?

Mie personal îmi place să compun, atât pentru mine cât și pentru alți artiști care se regăsesc și vor piesele mele. Motivul pentru care anul acesta m-am axat mai mult pe compus vine din faptul că simt că am multe de spus și în sfârșit le pot pune pe foaie. Simt că așa mă regăsesc mai mult atât eu, cât și oamenii care mă ascultă.

Dintre piesele pe care le-ai scris până acum – fie pentru tine însăți, fie pentru alți artiști –, care este cea în care simți că autenticitatea Oliviei în calitate de compozitoare se face simțită cel mai bine?

Dintre ultimele piese scrise de mine, „Până Îmbătrânim” și „Să nu mă poți uita” sunt, cu siguranță, cele în care m-am implicat emoțional cel mai tare. Acest lucru se vede și în concerte – atât prin reacția oamenilor, cât și prin modul în care le cânt eu.

În ce fel simți și/sau trăiești diferit melodiile pe care le cânți și ale cărui songwriter ești, spre deosebire de melodiile pe care le cânți, fără să te fi implicat în scrierea versurilor lor?

Piesele le trăiesc oricum, căci dacă nu empatizam cu ele, nu le acceptam, indiferent de cât de bune mi se păreau.

Cu cine ai spune că simți cea mai multă chimie muzicală în contextul unei sesiuni de songwriting, în studio?

Nu am avut sesiuni care să nu îmi placă: am avut de învățat câte ceva de la fiecare om cu care am intrat într-o sesiune. Am extraordinar de mulți oameni talentați în jurul meu și le sunt tare, tare recunoscătoare pentru tot.

Ai avut un rol și în cadrul show-ului One True Singer, difuzat pe HBO Max: acela de a îndruma concurenții pe drumul lor către marele premiu. Care a fost cel mai important lucru pe care l-ai învățat despre muzică lucrând, pe parcursul emisiunii, îndeaproape cu atât de multe tinere talente?

OTS pentru mine a fost, cred, una din cele mai frumoase experiențe pe care le-am trăit, am învățat foarte multe și mi-am depășit și eu niște limite. La OTS am avut ocazia să întâlnesc niște suflete minunate, muncitoare și de o determinare demnă de tot respectul.

Concurenții au fost trecuți prin foc, iar evoluția lor s-a văzut cu ochiul liber. Adi Istrate, unul dintre finaliștii OTS, este un om extraordinar, cu suflet cald și plin de talent, un artist din toate punctele de vedere, un camarad cu care ador să compun în sesiuni și în care am toată încrederea că toată lumea îi va ști numele.

Erika Isac, finalistă și ea la OTS, este una dintre cele mai puternice femei pe care le-am cunoscut în ultima vreme. O admir și mă bucur de parcursul ei, pentru că știu ce poate și știu că este de-abia la început. Are tot respectul meu.

Care a fost experiența colaborării cu rareș, câștigătorul One True Singer, pe piese precum „Buchet de trandafiri” și „Of corso”?

Colaborările cu rareș pot spune că au fost un perfect fit și că au venit de la sine. rareș este un artist extrem de talentat, dar și mai important de atât este foarte muncitor și cu o viziune în care crede, iar pentru asta îl admir și mă motivează și pe mine să am încredere mai multă în mine și în instinctul meu.

Cariera ta muzicală este, pentru tine, și o platformă prin care îți folosești vocea pentru a adresa subiecte cu greutate. Spre exemplu, ești unul dintre artiștii care a vorbit și a făcut campanie împotriva bullying-ului. Care este experiența ta cu bullying-ul și, dacă ai putea să transmiți un singur mesaj cu privire la acest fenomen, care ar fi acesta? Ce crezi că alimentează acest fenomen în România?

Din punctul meu de vedere, acest bullying vine din partea victimelor transformate în agresori. Oameni care suferă și nu își găsesc altă modalitate de a se elibera de durere, altfel decât făcându-le rău altora, oameni care consideră că terapia nu duce nicăieri și care nu știu să își gestioneze emoțiile, așa că îi fac pe alții ținta lor în scopul amuzamentului.

Bullying-ul a existat și o să existe mereu, nu este ceva ce poate fi controlat în masă și, în niciun caz, oamenii care îl practică nu se vor schimba peste noapte. Reacția noastră la bullying ar trebui să fie una blândă, pentru că nu este despre noi, ci despre celălalt și despre ce anume este în sufletul lui și îl determină să aibă reacții de genul.

Este extraordinar de greu să ai o reacție blândă când tu ești ținta unor jigniri, însă sunt de părere că asta este singura modalitate prin care acest cerc vicios se mai poate rupe din când în când.

Am multe povești din comunitate cu oameni care, în loc să mai reacționeze agresiv la bullying, au lăsat garda jos și au pus întrebări de genul „ce te face să fii așa?”, „de ce simți să fii așa?”, „sufletul tău este bine? acasă totul e în regulă?”.

Părerea mea este că majoritatea problemelor pleacă de acasă, iar asta este o formă prin care ne descărcăm. Când ești bine cu tine și fericit, nu simți nevoia să ataci alți oameni și să fii rău gratuit, pur și simplu îți vezi de treaba ta.

De aceea consider că problema trebuie privită dintr-un astfel de punct de vedere și că empatia trebuie să stea la bază pentru a putea rupe cercul vicios.

Ai vreun mentor care te ghidează și la care apelezi în momente-cheie de pe parcursul devenirii tale profesionale?

„Am pornit împreună cu Marius Dia făcând muzică de pe un laptop într-o sufragerie și am crezut reciproc unul în celălalt. A tras de mine și cu mine la fiecare pas și o face în continuare.

Marius este omul care m-a descoperit, a stat la baza formării mele ca artist și este în continuare omul care mi-a devenit prieten, care mă ghidează, cu care lucrez și iau toate deciziile importante.

Pentru mine, el este un om foarte important și pe care îl țin lângă sufletul meu, pentru că în afară de mama mea, care a crezut în mine de la bun început, a mai fost doar el.

Dacă la început de drum mama ta a fost cea care a dat aripi pasiunii tale pentru muzică, în ce fel este implicată familia în activitatea ta în calitate de artist astăzi? Cum te ajută sprijinul venit din partea sa?

Toată familia mă susține și este mândră de mine. Mama e foarte drăgălașă când spune „eu ți-am zis mereu că o să reușești, simțeam asta”.

Consider că această propoziție a mamei repetată constant de-a lungul anilor – „o să reușești, simt asta” –, mi s-a întipărit în minte și a avut un rol foarte important în încrederea pe care am avut-o și eu la un moment dat, că într-un fel sau altul o să reușesc.

Cel mai bun sfat pe care l-ai primit la început de drum:

Munca bate talentul.

Talentul, munca sau pasiunea?

Un cocktail din toate, vă rog.

Ce spune culoarea părului tău despre tine:

Imma crazy kiddo at heart.

Un vers pe care l-ai scris în ultimul an și-n care te regăsești:

Kindness finds a way even in the darkest days.

Unde îți place să evadezi din oraș atunci când simți nevoia să te reîncarci:

La munte, cât mai mult în natură.

Melodia din playlistul tău pe care o ai pe replay în perioada aceasta:

“Buy Dirt” – Jordan Davis.

___

Editor: Carina-Marisa Cichi

___

Styling: @hilke.muslim

Foto: @ruuca

Make-up: @edith.official

Hairstyling: @berceanulivia

„Uneori nu trebuie să te lupți să deschizi uși. Trebuie să le creezi de la zero.” | Anca Ghinea, scriitor și owner al platformei Kreatoria.ro, podcaster, Image Connector

Anca Ghinea poartă numeroase pălării: este scriitor, owner al platformei Kreatoria.ro, podcaster, Image Connector, om de TV, mamă a doi gemeni și multe altele. La baza întregii sale activități nu doar din planul profesional, ci și din planul personal stă, dintotdeauna, creativitatea. „Creativitatea este, pentru mine, salvarea. Reîntoarcerea la mine, la esența mea, la felul meu de a călători prin lume, fără a mă pierde. Nu știu să fiu altfel”, ne-a împărtășit ea. Cu ajutorul creativității, ea caută miezul din ea însăși și din ceilalți, din propria persoană și din viață, caută frumosul din viață și, de aceea, creativitatea, în viziunea sa, e parte din ființă și din modul de a trăi.

„Mi-am creat un sistem pe care îl tot modelez pentru a trece prin viață cât pot de senin, cu sufletul bun, văzând binele din ceilalți și cu rezultate pentru clienții mei și pentru mine.”

Astfel că, Anca nu poate fi creativă doar în intervalul orar 09:00 – 18:00 (generic vorbind), când se ocupă de proiecte profesionale, ci își practică și exersează creativitatea în tot ceea ce apare în decursul unei zile, săptămâni, luni. „De multe ori, creativitatea nu numai că mi-a adus deblocarea unor felii de viață, ci m-a ajutat la propriu să găsesc Ce e mai departe, Ce urmează pentru mine, Unde îmi voi găsi fericirea și sensul?”, spune Anca. Creativitatea, însă, te poartă prin multe stări: presupune curaj și risc, pentru că dacă stai doar să visezi nu poți să te numești creator, ești visător.

Ea și-a început drumul creativ când era la liceu, încă din clasa a IX-a, atunci când mergea și lucra în redacție. Îi plăcea: simte și în ziua de astăzi că asta a fost ceea ce a format-o ca structură. Despre ce a urmat mai departe în călătoria sa creativă ne-a povestit, cu deschidere, în acest interviu.

Rochie semnată Noria Anis.

În copilărie ai descoperit pentru prima dată că a ta creativitate se făcea simțită prin scris. Cum ți-ai dat seama că s-ar putea să ai talent la scris?

Ce am simțit prima oară când mi s-a confirmat din exterior că am talent? Am simțit că am simțit bine despre mine și credeam, deși nu știam atunci asta, că am ceva ce astăzi numesc intuiție creativă. E o super putere care te ajută să treci prin multe furtuni ale vieții personale sau profesionale.

„Când drumul A și drumul B par cam la fel de bune sau din contra, la fel de proaste… ce alegi? Ei bine, creativitatea te ajută să faci un drum C, din cărțile proaste ale jocului vieții sau din unele cărți bune, altele și mai bune.”

Talentul tău la scris te-a propulsat încă din adolescență: ai publicat prima ta carte la 17 ani și la 18 ani ai intrat în Uniunea Scriitorilor (secțiunea Junior). Care ai spune că a fost cea mai importantă lecție de scris pe care ai învățat-o în perioada respectivă a vieții tale? Dar de omenie?

L-am avut ca mentor pe regretatul Tudor Opriș, la care dacă voia să ajungi și mai ales să treci de testele invizibile pe care le dădea, pentru publicarea cărții, competiții de creație și altele, trebuia să fii nu doar talentat sau bun la creație, ci și OM. Una nu o înlocuia pe alta. Era necesar să ai o conduită a sufletului.

De fapt, cred că și astăzi se poate spune despre mine același lucru: fac lucruri bune creativ-profesionale și le fac cu sufletul deschis. Cred că Imaginea pe care o ai (ca persoană/companie) se alcătuiește doar din valori reale și nu din straturi aplicate conform tendințelor.

Așadar, cea mai bună lecție este integrarea valorilor umane în cele profesionale și invers. Se pot obține rezultate foarte bune și fiind OM. Restul sunt scurtături cu care eu nu sunt de acord.

„În (prea) scurt timp, scrisul avea să se dovedească un mijloc de supraviețuire, ca un organ în plus pe care ți-l formează viața fiindcă știe că vei avea nevoie de el mai târziu”, remarcă Diana Cosmin, în cadrul unui interviu pe care i l-ai acordat. Care a fost primul moment în care ai simțit nevoia să te agăți de scris ca o modalitate de a supraviețui?

De la 7 ani am știut că iubesc să scot idei din mine și să le comunic, iar la 14 ani știam că scrisul și nu doar scrisul, ci convertirea imaginației, a stilului de a comunica, pasiunea pentru lumea media, felul în care mă organizam și organizam evenimente (potrivit vârstei) sau felul în care îmbinam partea logica cu partea visătoare… toate acestea au reprezentat, cam de la început, drumuri prin care să trăiesc din talanții mei. Le-am simțit.

Eu am știut pe ce drum să o iau. Și am construit cărămidă cu cărămidă.

Totodată, de când eram elevă am câștigat bani din scris, din prezentat evenimente, îi puneam deoparte, îmi luam cărți sau mici excursii. Iar apoi când am devenit complet singură, m-am uitat la toți acești talanți și am știut că aceasta e metoda. Am jonglat, atunci, cu lumea media și cu cea a publicității/promovării.

Rochie semnată Laura Hîncu.

Ți-ai pierdut părinții prea devreme: tatăl tău a murit subit în săptămâna în care tu îți dădeai Bacalaureatul, iar mama ta s-a stins, la fel de fulgerător, în sesiunea de iarnă a ultimului an de facultate. Cum ai reușit să „înlocuiești vocea mamei tale cu vocea ta interioară”, conform afirmației făcute în interviul acordat Dianei Cosmin?

Mi-a luat mulți ani. Numai cei care trec printr-un doliu după o persoană, nu doar iubită, ci, incredibil de iubită și care te vede așa cum ești tu, care îți vede raza și frumusețea interioară, care te înalță… numai aceștia știu cât e de dureros și cât te transformă ca OM.

Peste asta suprapune, te rog, și latura de creator care deodată simte că trebuie să-și furnizeze tot: finanțe, sprijin emoțional, ideatic, un mindset de reconstrucție. Da, asta am făcut: mi-am clădit un mindset de reconstrucție care viza o nouă viață. De acolo, a plecat și pasiunea pentru reinventare, dar nu cea superficială.

Care au fost pașii interiori pe care i-ai făcut ca să-ți devii propria motivație și cel mai mare suporter?

Care au fost pașii? Păi, prima dată am ieșit din războiul cu Dumnezeu în care intrasem din durere, am acceptat, am luat fiecare bucățică de viață (educație, profesie, casă, activități extra, timp pentru mine, meditație, introspecție), am scris mult în agende, am alchimizat fiecare parte dureroasă și am transformat-o în ceva luminos.

Am făcut ceea ce astăzi se numește „am lucrat cu mine”. Uite că, arc peste timp, și acum aplic același mindset de reconstrucție de fiecare dată când sunt în resetare.

Cu ajutorul creativității, ți-ai transformat toată durerea simțită pe parcursul diferitelor etape ale vieții tale în proiecte creative, bazate pe acțiune. Cu toate acestea, timp de 10 ani, te-ai lovit de refuzuri vizavi de publicarea cărții tale, Creatori în Acțiune. Ghid de creativitate”. De ce crezi că a durat atât de mult timp până ca aceasta să fie în sfârșit publicată?

„Eu mi-am creat ușa și apoi am deschis-o.”

Au fost 10 ani plini de activități multe și creative pe care le-am transformat apoi în carte. 10 ani foarte plini. Aici, e capacitatea de a te ridica și a transforma orice refuz într-o oportunitate.

Fiecare refuz primit avea o explicație, mai mult sau mai puțin adevărată, dar eu le-am luat așa cum au venit.

De exemplu, la acea vreme mi se spunea, „Oh dar cum să-ți scoatem o carte, pentru că nu ești o persoană vizibilă?”. Bun, și atunci am luat de aici, că trebuie să devin mai vizibilă. Apoi, că era necesară o comunitate, apoi că erau necesare apariții pe subiect.

Din fiecare feedback, am învățat, am exorcizat astfel neoportunitățile prin multă muncă, mi-am așteptat timpul, am ajutat mult pe alți oameni și am creat eu noi oportunități și contexte.

Ce te-a făcut să continui să militezi pentru publicarea acesteia chiar și în momentele în care, obosită fiind, ai simțit (poate) să renunți?

Întâlnim în viață oameni care au puterea deciziei și care nu întotdeauna aplică criterii într-un mod inspirat. Ce facem noi? Ne supărăm pe ei? Nu, ne alegem pe noi și calea noastră.

Podcastul iarași a fost și este o zonă foarte bună de exprimare pentru mine, eu mi-a dorit mult să mă manifest interdisciplinar: atât în format print (carte), digital (articole, platformă), cât și video (podcast). Iar acum, experiența acumulată m-a condus în a fi producător de podcast (concept, filmare, structura ideatică, invitați, organizare) pentru clienții mei.

Rochie semnată Muna Radu.

Care a fost nevoia pieței de la care a pornit și s-a conturat platforma Kreatoria.ro? Dar nevoia ta, personală?

Nevoia de a fi și de a te exprima creativ a existat mereu și va exista indiferent de ce va urma în zona tehnologiei. Tocmai pe această bază, m-am străduit să creez o lume interesantă, integrată de creatori din diferite domenii: artă, literatură, educație, business etc. pe Kreatoria.ro.

Din perspectiva unei persoane care nu numai că a lucrat cu creativitatea, ci care a și studiat-o, cum ai spune că este percepută creativitatea în cultura românească în momentul de față? Coincide această percepție cu cea care-i este atribuită de către un public internațional?

Depinde de ce bazin de oameni accesezi. În cel cultural/educațional și chiar business, creativitatea este văzută ca necesitate. Dacă ne îndepărtăm de zona aceasta, simt că mai am mult de muncă în a expune către ceilalți, la o scară mai mare, avantajele creativității în a clădi o viață nouă (în afacere, în personal).

Eu sunt recunoscută ca o persoană cu un networking de calitate foarte înalt. Mereu știu pe cineva care… oamenii vin la mine pentru că… știu pe cine să accesez pentru… Ceea ce e fenomenal și s-a întâmplat în ani de muncă, și de fapt atunci realizezi că e bine să te pui le treabă pentru un sens mai înalt. Că ai un rol, un har.

„Harul meu ține de conectare. Știu să creez imagine cu esență.

La nivel internațional, lucrurile sunt mai coagulate, ceea ce îi face să înainteze mai ușor și să aibă acces la proiecte mai sedimentate. Fondurile și structura… fac diferența. Cred că asta e ceea ce-i dă o lejeritate creatorului, astfel încât nu să nu se mai preocupe de grijile normale.

Care sunt câteva dintre cele mai comune mituri despre creativitate pe care le-ai întâmpinat de la începutul carierei tale în industria creativă până astăzi? Dacă ai putea să demitizezi un singur lucru cu privire la creativitate, care ar fi acesta și de ce?

Sunt multe mituri, care vin și revin. Uite, un mit este că trebuie să aștepți timpul potrivit. A aștepta e contrar activității de creator. Creatorul înseamnă acțiune, de aici și numele cărții mele Creator în acțiune. Ghid de creativitate.

Un alt mit este cel legat de femei și emoțiile care decurg din diferite faze de viață, femeile în unele domenii creative au un acces mai provocator pentru succesul absolut (vizibilitate și bani).

Un mit care nu cred că ar mai trebui să existe în 2023 este cel legat de zona banilor. Da, un creator bun trebuie să câștige bani și chiar mulți. Dar aici intră o dimensiune diferită pe care și eu am învățat-o: să fac bani din creație. Și asta îi învăț și pe cei care vin către mine prin proiecte diferite.

Care a fost una dintre noile lecții despre creativitate pe care le-a adus în viața ta momentul în care ai devenit mama a doi gemeni?

Mesajul meu față de mame, dar nu doar către mame, ci către toți cei care la un moment dat se simt copleșiți (ca timp, resurse, energie) și că nu-și pot onora partea creativă (care își cere dreptul), să înceapă treptat, să-și aloce un mic spațiu și un mic timp pentru partea aceasta. Care e NECESARĂ. Nu te poți minți că nu există.

Prin ce schimbări a trecut relația ta cu munca și cu creativitatea din momentul în care ai devenit mamă până astăzi?

Când am devenit mamă, nu aveam timp nici să scriu un rând, țin minte că aveam un articolul lunar într-o revistă de femei și îmi lua două săptămâni să-l scriu. Apoi, de când gemenii au avut 3 ani, am evoluat foarte mult cu lansarea cărții, podcastului, emisiunii TV, aparițiilor în media, proiectelor creative etc.

Ce loc ocupă scrisul în viața ta în momentul de față?

„Scrisul e terapia care mă poartă prin anul transformator pe care îl parcurg.”

Scrisul e schița gândului care ia forme diferite apoi: tipărite, digitale, vizuale, audio. Eu gândesc în stări. Stările pe care le visez, le aduc aici pe pământul nostru. Scrisul mă și organizează mult profesional (de la structura pe care o făceam pentru emisiunea TV, la structuri de campanii de promovare pentru companii etc.).

Iar personal: scrisul e vindecarea mea și cum îmi visez viața. Ce-mi doresc pentru mine e acolo prin scris prima dată și apoi prin vorbă sau direct, în acțiune.

Astăzi, mă manifest nu doar prin scris, ci multe forme audio, video, digital sau print, dar și în forme interdisciplinare și să prezint evenimente. În toate, îmi place să-mi păstrez feminitatea și port cu bucurie, onoare rochiile creatorilor români precum Muna Radu și Noria Anis.

Munca, talentul sau pasiunea – ce a făcut diferența în cazul tău?

Munca, talentul și determinarea. Toate. Fără muncă, talentul e un moft, fără determinare, munca este în gol.

Poate creativitatea să aibă limite?

Nu. Doar ce ne impunem ca timp și spațiu prin fricile și filtrele pe care le avem la acel moment. Că nu îndrăznim mai mult, că nu ne dăm voie sau nu știm la acel moment.

Rochie semnată Noria Anis.

Cum îți antrenezi creativitatea?

Mă trezesc dimineața și rezolv din provocările zilei, care nu sunt deloc puține. Anul acesta am simțit că fiecare zi e ca un an întreg, cu un evantai de emoții. Acesta este cel mai bun antrenament.

Lucrurile mărunte care-ți aduc bucurie în viața de zi cu zi:

Pe plan profesional: proiectele creative, reușitele pe care le am cu clienții mei, iar pe plan personal cel mai important: bucuriile copiilor mei, drumul artistic al gemenilor Sarah și Nicholas, care au apărut deja într-un videoclip cu Alina Sorescu și au făcut o treabă foarte bună.

Cum arată duminica ideală pentru tine:

Mereu diferită, dar într-un spațiu frumos, natural, cu oameni buni lângă, călătorind și mai ales cu Sarah și Nicholas alintându-mă.

Ultimul lucru pe care-l faci seara, înainte de culcare:

Visez cu inima deschisă.

_

Editor: Carina-Marisa Cichi

„Cel mai mare dar care vine la pachet cu faima este felul în care, pentru câteva minute, poți lua durerea cuiva din suflet.” | Roxen, artistă

Roxen cântă de la 7 ani și spune că, începând cu vârsta aceea și până la 16 ani, a fost complet dedicată muzicii. Mama ei obișnuia s-o înscrie la concursuri și festivaluri muzicale: „Cred că dacă limita vârstei de participare la concursuri și festivaluri muzicale era mai mică, aș fi participat la ele direct după ce am început să vorbesc”, ne-a mărturisit ea. Momentul care a marcat și a făcut posibil viitorul ei muzical a fost acela în care a pus pe pauză tot și și-a dat voie să se cunoască pe sine.

Roxen simte că lucrurile s-au legat pentru cariera ei muzicală, așa cum o vedem astăzi, mult mai repede decât ar fi putut vreodată să-și imagineze.

În momentul de față, Roxen este un artist complex, al cărui sound unic te duce într-o zonă de visare datorită vocii sale bogate, profunde, care se remarcă prin unicitate. Aura sa muzicală este descrisă ca „având capacitatea de a crea o întreagă lume nouă virtuală”. În lumea pe care vocea ei o creează, oamenii nu mai reduc viața la alb și negru. Dimpotrivă, vocea și muzica lui Roxen creează, pentru noi, ascultătorii, un spațiu virtual în care dobândim capacitatea de a percepe viața în culorile curcubeului.

Despre reversul monedei faimei, plusurile și minusurile concursurilor și festivalurilor muzicale din România care au contribuit la formarea sa incipientă ca artist muzical, precum și despre punctul în care se află astăzi din perspectivă profesională și personală, Roxen ne-a povestit mai multe în acest interviu.

În ce fel simți că te-au pregătit toți acei ani de activitate în care ai participat la concursuri și festivaluri pentru cariera de pe scena muzicală românească pe care o ai în momentul de față?

Anii de competiție mi-au format personalitatea și mă bucur că am fost binecuvântată cu un caracter puternic, care nu m-a lăsat să mă pierd în tot sistemul toxic al concursurilor. Mă gandeam mereu că nu o să am nevoie în felul ăsta de muzică niciodată și, totodată, aveam tendința să mă raportez mai mult la viitor, în loc să mă bucur de prezent.

Felul în care se simt efectele în cariera mea de astăzi ține de PTSD-ul pe care l-am dezvoltat (sindromul de stres posttraumatic) ulterior participării la concursuri și festivaluri muzicale în România. Încă încerc să încetez să mai cred că o să fiu notată și analizată critic după fiecare performanță de-a mea.

Cred că e cam devreme să spun dacă realitatea coincide sau nu cu așteptările sau speranțele pe care le aveam eu la început de drum pentru cariera mea muzicală, dar sunt sigură că sunt unde trebuie să fiu.

Ai vreun mentor care te ghidează și la care apelezi în momente-cheie de pe parcursul devenirii tale profesionale?

Cel mai mare și iubit mentor al meu este cineva numit de oameni „Dumnezeu”.

Mi-ar plăcea să am un mentor care să mă ghideze și la care să apelez în momente-cheie, dar am niște criterii foarte stricte după care funcționez. Cred că asta vine ca rezultat al faptului că până acum am trecut prin mâinile multor oameni și am învățat să îi simt pe cei care sunt potriviți pentru mine și, respectiv, pe cei care nu sunt.

Mentorii mei sunt oamenii care m-au învățat să fiu cine sunt și îi păstrez în mintea și sufletul meu pe viață. Datorită lor, am înțeles că oamenii potriviți vin la momentul potrivit. Simt că acum, viitorul meu „mentor” este pe drum.

Cum simți că s-au schimbat relațiile tale de prietenie pe parcursul anilor, pe măsură ce nivelul tău de popularitate a crescut? Dar relația ta cu familia?

Când eram mică îmi doream extrem de mult să fiu un copil „normal”, care este înconjurat de prietenii săi. Eventual, am ajuns să am extrem de mulți oameni în jurul meu și sunt recunoscătoare pentru toți cei care au fost sau sunt în viața mea. 

Din perspectiva relației cu părinții mei, acum am înțeles că tot ce m-a durut în copilărie a fost cu folos și mă bucur că ei au semănat niște semințe în mintea mea, care acum au înflorit, transformându-se într-o livadă întreagă.

Cred, însă, că dacă n-ajungeam să cânt, aș fi fost pierdută de tot. Îmi place să spun că datorită muzicii, se-ntâmplă mai toate lucrurile bune în viața mea.

„Nu știu să trăiesc fără muzică.”

În ce fel simți și/sau trăiești diferit melodiile pe care le cânți și ale cărui songwriter ești, spre deosebire de melodiile pe care le cânți, fără să te fi implicat în scrierea versurilor lor?

Poate părea atipic, însă mă simt mai bine cântând piese scrise de alții mai degrabă decât piese scrise de mine. Îmi place să dau voce poveștilor.

Deși sunt mândră de mine fiindcă am scris piese, scriindu-le m-am străduit să mă încadrez în niște standarde mai mult decât să mă exprim artistic.

Dar până la urmă, piesele mele sunt copiii mei și o mamă își iubește copiii indiferent. 😊

Dacă n-ai face muzică în ziua de astăzi, ce ai face?

Nu mă văd făcând altceva în afară de muzică. Nu am o pasiune mai mare pentru nimic altceva… Atenția mea este direcționată spre planul A, fiindcă nu am avut niciodată un plan B. 

A existat totuși, pe parcursul carierei mele muzicale, un moment în care m-am gândit că s-ar putea să nu mă regăsesc în muzică. Atunci am simțit că trăim într-o țară care mai are lucruri de învățat și de descoperit din punct de vedere muzical. 

Dac-ar fi să-ți descrii muzica printr-un singur cuvânt-cheie, care ar fi acesta – și de ce?

Aș descrie muzica pe care o cânt ca fiind comercială, pentru că aceasta e calea prin care poți ajunge, ca artist musical, la urechile oamenilor. 

Deseori, ai declarat în presă că ești un introvertit și că, în perioada pandemiei, te-ai bucurat să poți petrece timp cu tine însăți. Cum resimte un introvertit acțiunea de a fi constant în ochii publicului, prin prisma faimei de care se bucură?

Am declarat multe în vremea pandemiei… Am traversat, la momentul respectiv, o perioadă când nu mă puteam privi decât drept eu, cea care eram în prezent, ca și cum nu aș mai fi existat în alte axe temporale.

Faptul că eram mereu singură mă făcea să mă critic și analizez foarte mult și ajungeam să spun lucruri care nu mă reprezentau neapărat. Aș vrea să îmi pot lua povara perioadei respective de pe umeri.

Este bine să te iubești și să petreci timp cu tine, să te cunoști, dar oamenii joacă un rol foarte important în viața noastră.

„De multe ori, comunitatea este cea care ne ține pe linia de plutire.”

Ce simți că ai fost nevoită să sacrifici pentru muzică?

Sacrificiile cred că au legătură mult cu ceea ce îți dorești: faima nu e atât de greu de obținut pe cât este de greu să o menții. Sacrificiile pe care am fost nevoită să le fac eu au venit cu mult înainte să am o carieră muzicală propriu-zisă. 

Care ai spune că este cel mai mare dar și, respectiv, cel mai semnificativ blestem care vine la pachet cu faima?

Cel mai mare dar care vine la pachet cu faima este felul în care, pentru câteva minute, poți lua durerea cuiva din suflet. Un blestem pe care l-aș asocia cu aceasta este, în schimb, faptul că nu poți avea încredere în nimeni. 

Un vers pe care l-ai scris în ultimul an și-n care te regăsești:

„M-ai văzut în flăcări și credeai că sunt ca tine.” (piesa Printre stele)

Un lucru pe care i l-ai spune acum Roxanei de la 7 ani dacă ai putea:

Nu i-aș spune nimic Roxanei de la 7 ani, dar mi-aș dori să-mi spună ea mie. 😊

Talentul, munca sau pasiunea:

Pasiunea și munca.

Culoarea preferată pentru anul 2023:

Mov și turcoaz.

Ultimul lucru pe care-l faci seara, înainte de culcare:

Beau multă apă.

_

Editor: Carina-Marisa Cichi

Quiet luxury, pe înțelesul tuturor și exemple de branduri din această categorie

Luxul este adesea asociat cu fastul, opulența, excesul și ostentația. Este un termen care evocă imagini cu mașini de lux strălucitoare, ceasuri încrustate cu diamante și logo-uri de designer cât mai evidențiate.

Cu toate acestea, în ultimii ani, a luat avânt o nouă formă de lux – luxul discret, sau quiet luxury. Luxul discret este despre eleganță sobră, minimalism și rafinament, care nu se impune prin strălucire, ci vorbește prin subtilitate și face referire la piese extrem de calitative, fie că vorbim de material, manoperă sau atenția la detalii.

Luxul discret este despre arta rafinamentului. Este o formă de lux subtil, fără efort și sofisticat. Acest tip de lux nu se concentrează pe a se lăuda sau a face o declarație, ci pe aprecierea lucrurilor fine din viață. Este despre alegerea calității în defavoarea cantității și investirea în piese atemporale care pot rezista în timp.

Una dintre caracteristicile definitorii ale luxului discret este simplitatea. Filosofia din spatele acestui concept constă în crearea unui mediu în care accentul să fie pus pe calitate și meștesug, în loc de ostentație. Ideea este de a crea un spațiu care să fie în același timp elegant și funcțional, fără a fi exagerat. Acest lucru se poate observa în designul minimalist al apartamentelor de lux, care prezintă linii curate, culori neutre și mobilier simplu, dar elegant.

Un alt aspect al luxului discret este exclusivitatea. Acest tip de lux nu se concentrează pe atragerea maselor, ci pe exclusivitate și raritate. Este despre deținerea unor obiecte care sunt unice și nu pot fi ușor replicabile. Asta poate observa în produsele în ediție limitată pe care le oferă mărcile de lux, cum ar fi genți, ceasuri sau bijuterii în ediție limitată. Aceste articole sunt exclusive și disponibile doar pentru un număr select de persoane care și le pot permite.

Luxul discret este, de asemenea, despre sustenabilitate. În ultimii ani, a existat o cerere tot mai mare pentru produse durabile și prietenoase cu mediul înconjurător. Acest lucru a dus la creșterea mărcilor de lux sustenabile, care se concentrează pe practici etice și ecologice. Aceste mărci utilizează materiale și metode de producție durabile pentru a crea produse de înaltă calitate, care sunt atât luxoase, cât și sustenabile.

În concluzie, quiet luxury se bazează pe eleganță sobră, simplitate, exclusivitate și sustenabilitate. Este o filozofie care se concentrează pe calitate în defavoarea cantității și apreciază lucrurile fine din viață.

Conform Insider, Vogue si a altor publicatii internationale, quiet luxury este unul dintre trendurile majore ale anului 2023. Cateva branduri care se incadreaza in aceasta categorie inca de la fondarea lor: Loro Piana (unul dintre brandurile noastre preferate), Brunello Cucinelli, Hermes, Bottega Veneta, Celine, Max Mara, The Row, Khaite.

La noi in tara sunt cateva branduri cu care am avut contact pana acum precum Laura Hincu sau Zoe Ona.

Însă nu toată lumea își permite acest trend – impropriu spus, întrucât facem referire mai degrabă la piese atemporale, astfel că avem câteva sfaturi pentru voi:

Investiți în calitate în loc de cantitate

În loc să cumpărați mai multe produse, investiți în câteva piese de înaltă calitate care vor dura mai mult și vor menține valoarea lor în timp. Aceasta poate fi o abordare aplicabilă atât în ceea ce privește îmbrăcămintea și accesoriile, cât și în ceea ce privește decorul și mobilierul de acasă.

– Cumpărați în timpul reducerilor și în afara sezonului

Multe branduri de lux oferă reduceri în timpul sezonului de vânzări, ceea ce poate fi o oportunitate excelentă pentru a cumpăra un articol de înaltă calitate la un preț mai accesibil.

– Luați în considerare obiectele second-hand sau vintage

Obiectele de lux pre-owned pot fi o modalitate mai accesibilă de a vă bucura de quite luxury. Site-urile precum The RealReal, Vestiaire Collective și Rebag oferă obiecte autentice pre-owned la prețuri reduse.

– Concentrați-vă pe designurile atemporale

Designurile clasice care nu sunt puternic marcate sau legate de un anumit sezon sau tendință vor menține probabil valoarea lor și vor fi la modă timp de mulți ani. Investirea în aceste piese atemporale poate fi o decizie financiară mai inteligentă pe termen lung.

Prioritizați ceea ce este important pentru voi

Determinați care aspecte ale quiet luxury sunt cele mai importante pentru voi, cum ar fi calitatea, exclusivitatea sau durabilitatea și concentrați-vă cheltuielile în aceste domenii. Aceasta vă poate ajuta să luați decizii de cumpărare mai informate și intenționate.

În final, bugetarea pentru luxul discret implică a fi intențional în cheltuieli și a prioritiza calitatea în loc de cantitate. Investind în piese atemporale și de înaltă calitate și cumpărând strategic, este posibil să vă bucurați de lucruri mai rafinate intr-un buget rezonabil.

„Nu există un aliment minune. Există oameni diferiți, cu nevoi diferite.” | Interviu cu Claudia Buneci, Nutriționist & Health Coach

Prin prisma activității sale de zi cu zi, Claudia Buneci, nutriționist și health coach certificat de Institute for Integrative Nutrition și tehnician nutriționist, susține femeile să atingă și să-și păstreze greutatea lor optimă, să aibă hormonii echilibrați, vitalitate și libido crescut după 40 de ani, la premenopauză, prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Pentru început, am povestit cu ea despre importanța somnului pentru ca organismele noastre să fie alimentate cu poftă de viață. Acum, am continuat cu o discuție despre importanța unei alimentații corecte și, din punctul ei de vedere, alimentația sănătoasă poate însemna foarte multe lucruri.

Claudia a parcurs o călătorie de ani de zile până când a înțeles ce înseamnă cu adevărat o alimentație sănătoasă, reușind să adopte un astfel de stil de viață. A trecut mult timp până când a făcut cu adevărat conexiunile între ceea ce mănâncă, ceea ce gândește, relațiile pe care le are și felul în care se simte. „O variantă la care am ajuns eu după mulți ani de preocupare pentru un astfel de stil de viață este că alimentația sănătoasă ar presupune, în primul rând, o alimentație cât mai curată, bazată pe alimente integrale, cât mai apropiate de varianta lor naturală, cu cât mai puține ambalaje și neprocesate”, ne-a împărtășit Claudia.

Ceea ce mi-a lipsit a fost un ghid care să mă ajute să mă orientez mai bine în acest sens.

Acum, schimbările se produc mai repede în viața sa pentru că are cui să ceară ajutorul. Ea ne-a împărtășit în acest interviu mai multe despre (1) ce alimente n-ar trebui să lipsească dintr-o dietă echilibrată, importanța metodei de preparare a meselor pe care le consumăm și (3) cum arată o farfurie „optimă”.

Ce alimente n-ar trebui să lipsească dintr-o dietă echilibrată?

O să numesc câteva clase de alimente și o să dau câteva exemple pentru fiecare dintre ele, ținând cont de faptul că fiecare persoana are preferințe diferite, și că ar fi tare sănătos ca mâncarea să fie și o sursa de plăcere.

O să încep cu clasa legumelor, și aici recomand să se consume din plin legume verzi, și dacă ar fi să dau și niște exemple de legume prețioase, aș alege cruciferele (broccoli, conopidă, gulie, bock choi și varză).

Următoarea clasă este cea a proteinelor, vegetale sau animale. Din categoria celor vegetale aș menționa năutul, lintea, mungul sau fasolea adzuki. Din categoria proteinelor animale aș spune mai ales carnea albă organică și peștele de captură.

Deși nu ne uităm la ele cu ochi buni, grăsimile sunt de asemenea importante pentru sănătatea noastră și nu ar trebui să lipsească dintr-o alimentație echilibrată. Aici îmi vine în minte avocado, care chiar dacă nu este un produs local, este foarte sănătos. Lângă avocado mai menționez: nuci, semințe, măsline, cocos și uleiuri de primă presă, cum este cel de in, de dovleac sau de avocado.

Sigur, pot să numesc câteva superalimente, dar e important să reținem că în privința alimentației nu există „one size fits all”. Astfel, printre acestea se numără afinele, chia, din nou cruciferele, quinoa, turmeric și altele.

Ce alimente n-ar trebui să se regăsească sub nicio formă într-o astfel de dietă – nici ca parte a unor „cheat meals”?

Uleiurile rafinate sunt foarte periculoase pentru inflamația din corp și pentru sănătatea cardiovasculară. Zahărul e important să fie consumat în cantități cât mai mici. Și un alt „favorit” de-al meu, alături de acestea, sunt coloranții alimentari – din categoria de E-uri și nu cei naturali.

Chiar și un aliment sănătos poate rapid să se transforme într-unul mai puțin echilibrat. Care sunt circumstanțele în care, dacă n-avem îndeajuns de multă grijă, se poate întâmpla asta?

Acest lucru poate fi preîntâmpinat cu destul de multă ușurință dacă evităm să mâncăm mereu aceleași alimente.

Variația alimentelor ne ofera mai multe beneficii, printre care menționez (a) aducerea unor nutrienți diferiți în corp și (b) diminuarea considerabilă a riscurilor de a dezvolta intoleranțe alimentare.

În momentul în care mâncăm variat, îi permitem corpului să-și ia nutrienții de care are nevoie în sinergia potrivită, pentru că ei lucrează împreună.

Metode de preparare a mâncărurilor pe care le consumăm este de o importanță mare în conturarea calității preparatelor respective. De ce contează atât de mult metoda de preparare a ingredientelor pe care le folosim în conceperea meselor noastre?

Felul în care gătim ingredientele contează foarte mult pentru că temperatura de gătire sau vasele în care gătim – ca să nu mai vorbim de energia cu care gătim –, influențează transformarea nutrienților din alimente.

În mod ideal, cum le recomanzi femeilor cu care lucrezi și nu numai să-și preparare mesele?

Putem găti corect în câteva feluri:

La cuptor, la temperaturi mai joase, mai ales când vorbim despre procesarea termică a proteinei animale. În privința legumelor sau a leguminoaselor, acestea devin mai dulci atunci când sunt gătite la cuptor, ceea ce le face foarte potrivite în sezonul rece, când avem poftă de dulce sau în perioada dinainte de menstruație.

La steamer. Aceasta poate fi o metodă rapidă și sănătoasă, deși poate nu la fel de savuroasă.

Tras la tigaie în ulei de avocado, de exemplu.

Slow cooking.

La oală, sub presiune.

La fel, cantitatea ingredientelor utilizate pentru prepararea unui fel de mâncare este important să fie tratată cu grijă. Cum ne dăm seama atunci când am folosit o cantitate prea mare de ingrediente în conceperea unui anumit fel de mâncare?

Eu recomand foarte rar, în cazuri speciale, o cantitate dinainte definită. Când fac asta, am grijă să am în vedere două aspecte:

– Raportul macronutrienților în farfurie sau, cum zic eu mai pe scurt, „structura farfuriei”.

– Conectarea cu corpul tău…

Care sunt aspectele în funcție de care ar fi bine să ne orientăm în ceea ce ține de alegerea cantității de mâncare ideale pentru noi înșine?

O farfurie „optimă” ar trebui să conțină: preponderent legume (spre 50%), 25% proteină și aproximativ 25% carbohidrat bun.

Conectarea cu corpul – adica modul în care reușești să auzi ce îți spune corpul că ai nevoie –, îți permite să adaptezi această farfurie optimă în funcție de tine, pentru ca ceea ce ai tu nevoie.

De altfel, această variație poate să depindă de: anotimp, menstruație, câtă mișcare ai făcut, cât de stresat ești și așa mai departe.

Cand mâncam prea mult sau în combinațiile incorecte apare senzația de oboseală după masă: simți că digeri ore în șir, apar dureri digestive și nu te poți odihni bine.

Calitatea produselor pe care le consumăm se reflectă asupra sănătății corpului nostru. Ce înseamnă o „calitate corectă” a produselor pe care le consumăm?

Răspunsul simplu la această întrebare este că optim ar fi să avem toate alimentele de proveniență organică.

Ce ar trebui să avem în vedere ca să fim siguri că produsele pe care le consumăm sunt de o calitate bună – și de unde ne-ai recomanda să le cumpărăm?

Dar pentru că nu este deloc ușor și fezabil să avem toate alimentele de proveniență organică, vin cu câteva recomandări care să ajute cititorii:

– Este important ca alimentele de proveniență animală să fie organice în cea mai mare măsură – carne, ouă, lactate, peștele să fie de câte ori se poate de captură sau de la ferme organice.

– Totodată, legumele și fructele aflate pe lista de Dirty Dozen, un proiect al EWG, este mai bine să fie de proveniență organică, limitând astfel expunerea la pesticide. Cerealele din cultură mare ar fi bine să fie bio (porumb, grâu, secară, orez) și chiar și celelalte pseudo-cereale (quinoa, mei, hrișcă).

– Atunci când legumele și fructele nu sunt bio, aș recomanda să fie lăsate câteva minute în soluție de oțet cu bicarbonat pentru a înlătura măcar pesticidele de la suprafața lor.

Deși îmi place să cumpăr de la piață, acolo nu este deloc un mediu controlat la noi în țară. Mulți dintre micii producători folosesc fără știință pesticide în exces. De aceea, prefer, nu cu bucurie, să cumpăr din lanțurile de supermarket unde, mai ales unele dintre ele, testează calitatea produselor puse la raft.

Cum arată un mic dejun sănătos:

Un mic dejun echilibrat poate fi unul cu proteină, grăsime și legume. O variantă preferată de către mine este omleta cu pătrunjel și cu o salată de andive.

Totodată, un mic dejun sănătos poate fi și un smoothie cu afine, banană, germeni sau frunze verzi, semințe de cânepă și polen crud.

Variantele sunt foarte multe, însă este important să înțelegem cine este persoana pentru care propunem mesele și ce nevoi specifice are.

Cel mai comun mit întâlnit de tine cu privire la alimentația sănătoasă:

Nu știu dacă este cel mai întâlnit mit, dar unul dintre ele cu siguranță prevede ideea că o alimentație sănătoasă înseamnă să mănânci numai frunze.

Se pierde deseori din vedere faptul că proteina, de exemplu, sau grăsimile, sunt foarte importante inclusiv pentru susținerea ficatului, a detoxifierii și a energiei de la nivel celular.

_

Editor: Carina-Marisa Cichi

Credit foto: Ioana Dodan, Olga Sîrbu

Comedia neagră OAMENI DE TREABĂ, regizat de Paul Negoescu, este disponibil de astăzi pe Netflix

Filmul Oameni de treabă, regizat de Paul Negoescu, cu Iulian Postelnicu, Vasile Muraru, Anghel Damian și Crina Semciuc în distribuție, va putea fi urmărit pe Netflix de astăzi, 25 aprilie.

Comedia neagră ce îl are ca protagonist pe Iulian Postelnicu în rolul lui Ilie, un polițist într-un sat de graniță din nordul României, s-a bucurat de aprecierea criticilor din străinătate și din țară, de un bogat circuit festivalier și a primit 10 nominalizări la Premiile Gopo 2023, eveniment care are loc tot pe 25 aprilie 2023, de la ora 19:00, la Teatrul Național ,,I. L. Caragiale’’ din București.

Oameni de treabă, o comedie neagră ce spune povestea unui polițist din mediu rural prins într-o serie de întâmplări nefaste ce îl obligă să ia decizii importante, a avut premiera internațională în 2022 la Festivalul de Film de la Sarajevo și a fost selectat în peste 20 de festivaluri internaționale. Distins cu Marele Premiu „Golden Atlas” la Festivalul Internațional de Film de la Arras (Franța), Premiul pentru Cel mai bun regizor în cadrul Leskovački Internacionalni Festival Filmske Režije, Serbia (Wild Film selection) și Premiul special al Juriului la Festivalul Filmului Francofon de la Namur (Belgia), filmul este produs de Papillon Film și Tangaj Production (România) în coproducție cu Screening Emotions (Bulgaria) și Avanpost Production (România).

Pentru interpretarea sa excepțională, protagonistul Iulian Postelnicu are în palmares două premii obținute la Festivalul Internațional de Film de la Cottbus (Germania) și Festivalul Internațional al Filmului Francofon de la Namur (Belgia). 


Alături de Iulian Postelnicu, Vasile Muraru, Anghel Damian și Crina Semciuc, din distribuție mai fac parte actorii Oana Tudor, Daniel Busuioc, Anne Marie Chertic, Radu Ghilaș, Cezar Amitroaei, Lenuș Teodora Moraru, Alexandra Vicol, Ioan Crețescu, Petruț Butuman, Marius Rusu, Bogdan Horga, Gheorghe Frunză, Irina Mititelu, Andrei Stehan, Vitalie Bichir, Cătălin Mîndru și Delia Lupașcu. Filmul a avut premiera națională pe 25 noiembrie 2022.

Anamaria Antoci este producătorul filmului, Poli Angelova este co-producător, iar Ana Voicu producător delegat. 

Distribuit în România de Bold Film Studio, Oameni de treabă a atras atenția presei de specialitate, fiind comparat de publicația britanică Screen International cu un western de frații Coen sau Tarantino, în timp ce Variety l-a descris pe Ilie „un om ridicol de înnodat într-o cultură a corupției încât este greu de spus unde încep și unde se termină propriile impulsuri și principii”, iar Cineuropa a lăudat interpretarea remarcabilă a actorului principal, Iulian Postelnicu – „strălucește cu adevărat, construind de la zero (cu un nou accent, postură și o gamă impresionantă de grimase) un personaj pe care publicul nu va ști niciodată dacă ar trebui să-l compătimească sau să-l urască.”

La Premiile Gopo, Oameni de treabă/ Men of Deeds beneficiază de 10 nominalizări la categoriile: Cel mai bun film de lungmetraj, Cea mai bună regie – Paul Negoescu, Cel mai bun actor în rol principal – Iulian Postelnicu, Cel mai bun actor în rol secundar – Vasile Muraru, Cea mai bună actriță în rol secundar – Crina Semciuc, Cel mai bun scenariu – Oana Tudor și Radu Romaniuc, Cea mai bună imagine –  Ana Drăghici, Cel mai bun montaj – Eugen Kelemen, Cea mai bună muzică originală Marius Leftărache, Cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură – Bistra Ketchidjieva, Andreea Lupu.

Oameni de treabă/ Men of Deeds va fi distribuit în cursul acestui an și în SUA, prin intermediul companiei Dekanalog.

Noua colecție Murmur, brand-ul românesc preferat al celebrităților de la Hollywood, prezentată printr-o premieră absolută pentru fashion-ul românesc

 

Murmur inovează intersecția dintre modă și tehnologie printr-o experiență de live  shopping direct de pe podium 

MURMUR, brand-ul românesc de modă care a atras  atenția numelor mari de la Hollywood, precum Lady   Gaga, Beyonce, Madonna și Kardashians, aduce moda mai aproape de  consumatori prin intermediul conceptului inovator de live shopping – o tehnologie de  ultimă generație ce permite cumpărarea în timp real a ținutelor expuse pe podium  din orice colț al lumii. 

Un demers în premieră în România, live shopping-ul MURMUR va permite  consumatorilor să urmărească în timp real evenimentul de lansare a noii  colecții Spring/Summer ‘23 și să achiziționeze produsele preferate așa cum apar ele  pe podium, în timpul defilării. Pe parcursul evenimentului, atât participanții cât și cei  de acasă vor urmări un concept special de prezentare, ce reunește elementele de  scenografie, lumini și tehnologie sub același manifest: o colecție despre feminitate și  senzualitate, în accepția MURMUR. 

“La MURMUR, moda și tehnologia se completează reciproc într-un mod creativ,  unic, astfel încât să ofere consumatorilor o experiență personalizată și  interactivă, care celebrează feminitatea în toate ipostazele sale. Prin acest  demers, ne dorim să schimbăm percepția asupra modei ca element de  nișă – doar pentru anumite ocazii sau categorii demografice. Vrem să fie la  îndemâna tuturor celor care apreciază arta și frumusețea, iar acum tehnologia  ne permite să aducem moda mai aproape de consumatori decât oricând  înainte.”Andreea Bădală, Head of Design Murmur

Spring/Summer ’23 este o colecție ce reunește piese-semnătură, precum fustele,  rochiile și corsetele iconice purtate de vedete, piese esențiale, de tip tricouri cu  imprimeu specific MURMUR și colanți, dar și piese cu totul noi, ce ating prin croieli  feminine și cromatică light zona de cocktail, de seară, dar și de bridal. Inovând experiența cumpărăturilor online, live shopping-ul oferă utilizatorilor o  platformă prin care pot interacționa în timp real, depășind astfel experiența 

clasică de shopping online. Prin tehnologia realizată de compania  românească Streams.live, utilizatorii au posibilitatea de a lăsa comentarii și de a  primi răspunsuri imediate, de a primi recomandari de styling și de a accesa informații  detaliate despre produs, care îi vor ghida în deciziile lor de cumpărare. 

“Experiența noastră arată că sesiunile de live shopping genereaza o rată de  conversie de aproximativ 10%, de 5 ori mai mare decât media de 2% a  comerțului electronic clasic. Live shopping-ul oferă o experiență de cumpărare  interactivă, care îmbină avantajele cumpărăturilor în magazin cu cele ale  comerțului electronic. Asta ne spun anii de colaborare cu numeroase branduri cu  prezență atât locală, cât și internațională, precum Answear, Samsung, Kärcher,  Dacia, Tazz, Babyliss, Mayoral, Liz Earle, Valmont Cosmetics sau L’Oreal.” citat  Mihai Mănescu, Customer Success Manager Streams.live 

Pe 25 aprilie, începând cu ora 21:30, colecția Spring/Summer ’23 va fi  prezentată printr-un fashion show inedit ce va avea loc la restaurantul Kong din  București și va fi transmisă în direct pe site-ul MURMUR www.murmur.ro 

Pentru mai multe informații despre evenimentul de live shopping regăsiți  aici: https://fb.me/e/SsB6DHRE 

Partenerii evenimentului: Streams.live, Kong, Endorphin Lab, Tanqueray

„Gândurile intruzive nu sunt o reflecție a noastră.” | Interviu cu Alina Pop, psihoterapeut specializat Burnout Parental

După ce am povestit, într-un interviu anterior, cu Alina Pop, primul psihoterapeut specializat pe Burnout Parental din România, despre ameliorarea tulburărilor perinatale, ne-am continuat discuția adresând subiectul apariției gândurilor intruzive în rândul noilor mămici. Ca parte a activității ei, Alina ajută părinții să fie mai bine cu ei, să depășească evenimente dificile, să aibă relații mai bune cu copiii și cu partenerul și să trateze Burnout-ul Parental prin sesiuni individuale, de grup sau de cuplu și prin cursuri online. Din acest rol, una dintre cele mai comune probleme pe care le întâmpină mămicile care trec pragul cabinetului ei țin de apariția unor gânduri intruzive în raport cu nou-născutul lor, pe care nu știu cum să le descrifreze și gestioneze.

Conform Alinei, gândurile intruzive sunt acele gânduri care apar de nicăieri, fără să te aștepți și pot fi sub forma unui gând sau a unei imagini mentale. De regulă, ele sunt nedorite și apariția lor provoacă stres persoanei în cauză. Când ne referim la gândurile intruzive din perioada perinatală, adică perioada din timpul sarcinii și cea din primul an după naștere, ele exprimă niște teme comune care includ, dar nu se rezumă la, frici legate de sănătatea și siguranța copilului și a mamei. Dacă anterior sarcinii a existat un diagnostic psihiatric al mamei – cum ar fi tulburările de anxietate, depresie sau obsesiv-compulsive – riscul de a experimenta gânduri intruzive crește considerabil.

În literatura de specialitate vorbim despre gândurile intruzive ca fiind egodistonice, ceea ce înseamnă că nu sunt congruente cu valorile sau cu gândirea noastră. Odată cu acest interviu, Alina ne-a împărtășit câteva tactici și tehnici prin care noile mămici își pot înțelege și gestiona gândurile intruzive cu mai mare ușurință.

Cum pot noile mămici să recunoască un gând intruziv? Exemplifică-ne, te rog, cu ajutorul câtorva formulări prin care ar putea să se facă recunoscute gândurile intruzive.

Gândurile pot veni oricând și, mai ales atunci când sunt asociate cu imagini, ne putem simți ca într-o reclamă horror. Imaginați-vă că mintea voastră este un canal de YouTube fără abonament.

Din când în când, când ascultăm o melodie sau suntem foarte atenți la un podcast, din senin se oprește materialul și începe o reclamă intruzivă. În cazul nostru, această reclamă este una horror care ne sperie, ne îngheață respirația și ne face să ne îndoim de capacitățile noastre mintale.

Gândurile intruzive sunt ușor de identificat pentru că ne opresc șirul constant al gândurilor și provoacă o reacție mai puternică în corp. De cele mai multe ori, aceasta este o reacție de frică asociată cu un răspuns autonom de luptă, fugă sau îngheț.

De multe ori, ele încep cu cuvântul dacă, ca de exemplu:

„Dacă îmi cade copilul din mâini pe scări…”

„Dacă îmi pierd controlul și rănesc copilul…”

„Dacă copilul se îneacă cu mâncarea pe care i-am dat-o…”

Ulterior apariției unui gând intruziv, pentru cei mai mulți părinți apar gânduri de îngrijorare de tipul „Oare de ce am gândit asta?” și răspunsul pe care ajung să și-l ofere aproape automat este: Înseamnă că propriul meu copil nu e în siguranță cu mine dacă gândesc astfel de lucruri”.

Ce reflectă gândurile intruzive? Există o anumită categorie de noi mămici care ar putea să arate o predispoziție mai crescută înspre a se confrunta cu asemenea gânduri?

Gândurile intruzive nu reflectă cine suntem, nu reflectă ce simțim, nu reflectă ce ne dorim și, în mod cert, nu sunt o reflecție a noastră – ba dimpotrivă. Ele reflectă cele mai negre temeri pe care le avem și care, cel mai adesea, sunt nefondate.

Perioada perinatală este una de tranziție, iar asta presupune foarte mult stres atât pentru mintea, cât și pentru corpul mamei. Acest lucru o face vulnerabilă și nevoia de a se proteja pe sine și pe copil devine și mai mare. Cum ai putea să te protejezi mai bine, altfel decât anticipând orice fel de potențial pericol?

Astfel că, aceste gânduri intruzive reflectă doar un mecanism natural, biologic de protecție care are volumul dat la maxim, iar asta înseamnă că și cele mai nesemnificative lucruri sunt privite ca potențiale pericole.

„Când avem gânduri intruzive, ne îndoim de tot și de toate în încercarea de a ne păstra în siguranță pe noi înșine și pe copilul nostru.”

Sunt patru factori care cresc riscul apariției gândurilor intruzive, iar perioada perinatală favorizează prezența acestora.

Factorii genetici. Dacă în familia noastră mama sau bunica au suferit de depresie, avem șanse mai mari să suferim și noi de depresie și să ne confruntăm cu gânduri intruzive.

Factorii biologici. În perioada perinatală ne confruntăm cu multe fluctuații la nivel hormonal în cantitatea de estrogen, progesteron si oxitocină, care au impact asupra neurotransmițătărilor cum ar fi serotonina și dopamina, care influențează sănătatea noastră psihică.

Stilul de gândire. Un tipar anterior de gândire negativ sau anxios, poate cu fixații pe anumite gânduri sau idei, care nu suportă bine incertitudinea, poate fi factorul cu cel mai mare risc pentru gânduri intruzive.

Factorii de stres generali. Cu cât mama sau tatăl experimentează mai mult stres, cu atât riscul de a avea gânduri intruzive este mai mare.

Când e cel mai probabil să le apară mămicilor pentru prima dată astfel de gânduri? Cât de mult pot continua ele să apară, odată cu creșterea copilului?

Cel mai des am observat apariția gândurilor intruzive în primele săptămâni după nașterea copilului sau, uneori, chiar din timpul sarcinii, și acestea pot dura pentru câțiva ani.

De altfel, gândurile intruzive nu apar exclusiv în perioada perinatală și nu apar doar la părinți, ci apar la noi, oamenii, în general (mai ales în perioade de stres, conștientizat sau nu).

Reprezintă gândurile intruzive un subiect tabu în rândul noilor mămici? Dacă da, care este motivul pentru care acestea aleg să nu vorbească despre faptul că se confruntă cu asemenea gânduri?

Cine ar discuta la masa de duminică din familie despre cum și-a imaginat că își aruncă din greșeală copilul pe geam? Mai nimeni…

O să dau aici exemplul meu, pentru că m-am confruntat cu gânduri intruzive legate de cuțite. Îmi era frică să stau cu fiica mea singură, și acest lucru devenea și mai intens când mă aflam în apropierea bucătăriei, pentru că îmi apărea constant un gând intruziv de tipul: „Dacă acum o vei lua razna și vei lua un cuțit și îi vei face ceva rău?”

Nu am simțit teamă în a-i povesti partenerului meu ceea ce eu gândeam și trăiam pentru că știam că mă poate înțelege și nu se va alerta, însă în rest mi-a fost teamă că nu voi fi înțeleasă de oamenii care nu aveau cunoștințe de psihologie. Îmi era teamă că oamenii se vor speria de ceea ce eu gândesc la fel cum m-am speriat și eu inițial de gândurile mele.

Într-adevăr, este o temere reală în rândul părinților să nu fie judecați ca și când gândurile lor reprezintă realitatea sau intenția de a face rău. De cele mai multe ori, acesta este principalul motiv pentru care nu se vorbește despre aceste gânduri.

Unele dintre gândurile intruzive pot avea și teme sexuale, iar acelea sunt, poate, cele care se țin cel mai ascunse de urechile altor oameni.

Drept rezultat, frica este motivul pentru care mamele nu vorbesc despre gândurile lor intruzive: frica de cum vor fi judecate, neînțelese, și privite. Rușinea și vinovăția sunt și ele sentimente care le fac pe mame să se deschidă prea puțin în legătură cu ce este în mintea lor.

În ce fel pot influența gândurile intruzive calitatea sănătății fizice și emoționale a noilor mămici? Dar pe cea a copilului?

Ca să înțelegem mai bine cum influențează gândurile de zi cu zi realitatea pe care ajungem s-o trăim, trebuie să ne uităm la relația dintre gând-emoție-comportament.

Ceea ce gândim ne creează o trăire în interior, o emoție, care dacă este plăcută ne lasă să ne continuăm șirul acțiunilor în direcția în care eram deja și poate aduce chiar un plus de energie, sau de relaxare.

Dacă, însă, avem gânduri negative care ne creează senzații și emoții neplăcute, atunci vom avea și acțiuni în concordanță cu acestea, acțiuni care au ca scop reglarea emoțională și reducerea distresului (adică, a stresului negativ).

Gândurile intruzive care rămân – sau care devin mai frecvente și mai intense – ne pot produce disfuncționalități în rutina și ritmul vieții, pot fi comorbide cu tulburările de anxietate, pot duce la depresie, epuizare, comportamente de evitare și așa mai departe.

În funcție de tematica gândurilor intruzive și de cât de multe comportamente de coping a dezvoltat mama pentru a reduce stresul provocat de acestea, putem vedea cum ele influențează sănătatea fizică și emoțională a copilul.

Dacă gândurile intruzive ale părinților persistă pe termen lung, acestea pot crea disfuncționalități și pentru copil, temeri sau anxietăți, ajungând să le fie îngrădită autonomia de către părinte pentru ca acesta să-și poată menține sub control temerile personale.

Cum influențează apariția unor astfel de gânduri în mintea noii mămici calitatea timpului pe care ajunge să-l petreacă cu copilul său? Dar dezvoltarea relației dintre cei doi?

„Când gândurile intruzive ajung să persiste, interacțiunea dintre mamă și copil va avea la bază temerile părintelui.”

Nu va mai fi o interacțiune la fel de liberă, autentică, cu iubire, care să denote relaxare și prezență, ci mai degrabă mama va fi permanent îngrijorată, de multe ori anxioasă și pierdută în interior, în propriile gânduri care o sperie. Acest lucru se poate traduce într-o deconectare emoțională și un dezacord emoțional în relația cu  copilul.

În plus, pot apărea multe comportamente menite să mențină copilul în siguranță, comportamente care o vor ține pe mamă preocupată.

Ce le-ai recomanda noilor mămici să aibă în vedere și să facă pentru a crește calitatea timpului pe care-l petrec cu copilul lor?

Dacă mamele consideră că gândurile intruzive sunt un motiv care stă în calea creării unei conexiuni autentice cu propriul copil, le-aș recomanda să caute ajutorul unui specialist ca primă acțiune.

Gândurile intruzive nu sunt gânduri care pot fi controlate, însă mămicile pot învăța cum să le ia puterea, astfel încât acestea să nu le mai afecteze interacțiunea cu propriul copil și nici propria stare de spirit.

Totodată, calitatea timpului petrecut împreună cu copilul poate fi îmbunătățită prin acțiuni și activități de care ambii se pot bucura, care îi ajută să creeze o legătură mai profundă.

Când noile mămici identifică o anumită frecvență a apariției gândurilor lor intruzive, ce acțiuni pot face acestea pentru a începe demersul reducerii frecvenței unor astfel de gânduri? Cum le-ai recomanda să „descifreze” corect însemnătatea acestora?

Dacă noile mămici consideră că gândurile intruzive sunt la o intensitate și frecvență care nu le produce disfuncționalitate sau anxietate majoră, atunci o primă acțiune pe care o pot face este să se distanțeze de ele, să-și permită să analizeze semnificația pe care le-au oferit-o și să analizeze dovezile care contrazic acele gânduri.

Cel mai mare factor de risc pentru gândurile intruzive este prezența tiparelor de gândire negativă, rigidă și, din acest motiv, recomandarea mea este să-și supună la judecată gândurile.

Le recomand să-și imagineze că ajung în instanță cu gândul intruziv și sunt obligate să asculte pledoariile ambelor părți și să ajungă la un verdict echilibrat. O parte își va susține acuzația – ca de exemplu, gândul care sperie va susține cât de periculos este să cobori scările cu un nou-născut în brațe fiindcă poți aluneca și răni copilul. În același timp, cealaltă parte va menționa toate dovezile care susțin siguranța copilului:

– Mama nu a căzut pe scări de câțiva ani.

– Există o mână curentă de care se poate prinde ferm.

– Mama își simte picioarele și are control asupra lor.

– Bebelușul este destul de mic și nu există risc de mișcări bruște din partea sa.

Până la final, mama care trece printr-un astfel de proces cu gândul său intruziv, va ajunge la concluzia unui gând mult mai echilibrat, cum ar fi: „Sigur, îmi doresc ca bebelușul meu să fie în siguranță și poate că a merge pe scări este mai periculos decât a sta în pat, însă sunt capabilă și am toate mijloacele necesare să fim în siguranță atât copilul cât și eu”.

Când vrem să ne gestionăm gândurile intruzive e bine să nu ne așteptăm să le transformăm în niște gânduri pozitive, ci doar într-unele mai puțin de speriat.

În schimb, atunci când gândurile intruzive ajung să provoace disconfort, recomand lucrul cu un psihoterapeut cu experiență. Terapia prin expunere poate fi de mare ajutor alături de tehnici din psihoterapia cognitiv-comportamentală.

Cum ar putea un grup de sprijin să ajute noile mămici în confruntarea cu gândurile intruzive? Cum pot noile mămici să găsească un grup de sprijin potrivit pentru ele?

Un grup de sprijin poate fi de ajutor pentru noile mămici indiferent cu ce situație se confruntă. Mai mult, un grup de sprijin poate fi benefic și doar pentru suport emoțional, pentru că această perioadă – chiar și fără prezența gândurilor intruzive –, tot este una încărcată din punct de vedere emoțional.

Atât psihoterapia individuală cât și cea de grup poate ajuta în astfel de cazuri și, aș recomanda, ca într-o astfel de perioadă să fie combinate cele două experiențe.”

Atunci când vine vorba despre gândurile intruzive, grupurile de sprijin conduse de un psihoterapeut pot ajuta mamele să conștientizeze foarte ușor cât de comune sunt aceste gânduri și să reducă din sentimentele de rușine și de vinovăție asociate acestora.

O recomandare pe care aș vrea s-o aibă în vedere mamele atunci când se orientează către un grup de sprijin este să verifice cine este coordonatorul, dacă are studiile și specializările necesare și dacă este psihoterapeut sau nu.

Alegerea unui grup coordonat de un psihoterapeut cu experiență le va oferi spațiu sigur nu doar să-și împărtășească gândurile și temerile, ci și să-nceapă demersurile realizării unor schimbări durabile.

_

Editor: Carina-Marisa Cichi

Credit foto: Mircea Achim

Ce obiective au românii când se apucă de sport? O aplicație românească prezintă date despre obiceiurile consumatorilor 

6 din 10 români care își fac abonament la centrele sau la cluburile sportive sunt bărbați, iar scopul lor este să își crească masa musculară (65%). Femeile, în schimb, își doresc să slăbească (69%). 

Conform datelor obținute de ESX, aplicația românească care oferă acces la sute de centre sportive din aproximativ 100 de localități din țară, există un aflux mare de clienți după sărbători, iar activitățile lor preferate, pe lângă fitness, sunt cycling, pilates, yoga, box, tenis, dans.  Când vremea se încălzește, în programul persoanelor care iubesc mișcarea își fac loc și activitățile în aer liber, cum ar fi alergatul, drumețiile sau plimbările mai lungi. 

”În acest an, creșterea numărului de abonamente în rețeaua noastră a fost una importantă dacă e să comparăm cu anii anteriori. În ianuarie procentul de adopție al clientului nou este semnificativ mai mare decât în celelalte luni ale anului. Astfel, s-au achiziționat cu 50% mai multe abonamente la centrele sportive partenere ESX. 

În ultimele 18 luni, business-ul a crescut de 10 ori, putem observa așadar că începutul anului și noua lege prin care abonamentele la sală de fitness au devenit neimpozabile, au influențat semnificativ comportamentul oamenilor în ceea ce privește interesul pentru sport. Este evident că românii își doresc din ce în ce mai mult să ducă un stil de viață sănătos și activ”, a precizat Andrei Trofin, CEO și fondator al ESX. 

Aceleași date analizate de echipa startup-ului ESX îi indică pe bucureșteni ca fiind cei mai activi în materie de sport, urmați de clienții din Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, și Sibiu. Aceștia aleg cu preponderență fitnessul în topul preferințelor și îl practică de 3-4 ori pe săptămână, urmat de activitățile de grup. 

Flexibilitatea pe care aplicația ESX o oferă, oferind acces fiecărui utilizator la oricare dintre centrele sau cluburile din rețea, este foarte apreciată: peste 60% dintre utilizatori aleg să diversifice activitățile, cât și să alterneze locațiile pe care le accesează  în decursul unei luni.

În prezent, abonamentul ESX oferă clienților acces la aproximativ 500 de săli de fitness din 100 de oraşe ale ţării, mai mult de 150 fiind în București, şi beneficii precum diverse programe online de fitness şi informații despre nutriţie. 

Pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor, echipa ESX are în plan, în scurt timp, un upgrade al aplicației și al platformei web și 7 zile demo la abonamentele achiziționate de membrii noi din rețea. 

ASAF AVIDAN și WHITE LIES printre noii headlineri anunțați la AWAKE Festival 2020

AWAKE Festival, primul festival boutique din România, va avea loc în perioada 14-16 august pe spectaculosul Domeniu Teleki din Gornești, Mureș. Aflat anul acesta la cea de a patra ediție, festivalul AWAKE promite a fi o experiență eclectică unde cei prezenți se vor putea bucura de muzica bună 3 zile si 3 nopti, înconjurați de arbori seculari și arhitectura baroc. AWAKE#4 este spațiul ideal pentru cei care doresc sa evadeze din oras, aglomeratie si starea de indiferență.

Prima rundă de artiști anunțați la Awake Festival a cuprins nume precum: JP Cooper, Dubioza Kolektiv, Vița de vie „în corzi”, Zagar sau Grasu XXL iar acum line-up-ul a fost completat cu binecunoscutul artist israelian Asaf Avidan, precum și Asian Dub Foundation, White Lies, Camo & Krooked, Dimension, Hybrid Minds, Oddprophet, Trampa și mulți alții.

Awake Festival 2020

Astfel că anul acesta la „The Cube Stage”, fanii vor putea să îi asculte pe: JP Cooper, Asaf Avidan, White Lies, Dubioza Kolektiv, Asian Dub Foundation, Viața de Vie „În corzi” în timp ce pe scena „The River” vor urca veteranii drum’n’bass-ului: Camo & Krooked, Dimension, Hybrid Minds, Oddprophet, Trampa, Silent Strike, Grasu XXL. 

Ediția de anul acesta îi reunește pe Andi Moisescu, Andre Rizo, Andrew Dum, Brody & Dr. Panda, Dex, Digitalove, The Hollygood Gang, Karak, Manuel Riva, Sasha Lopez și mulți alții la cea mai chill scena din festival, „The Castle Lounge”. 

Anul acesta AWAKE Festival va aduce în același loc acte artistice și activități speciale, de la cinematograful în aer liber la biblioteca din pădure, de la conversașii inovatoare pe teme importante găzduite de platforma de idei „Feed your Mind” până la concursul de instalații artistice de mari dimensiuni „ArtDoor”, într-un setup creativ și captivant.

Biletele pentru festival pot fi cumpărate online de pe site-ul www.awakefestival.ro sau de pe site-urile: www.iabilet.ro și eventim.ro. Prețurile biletelor sunt cuprinse în acest moment între 139 Lei pentru studenți până la 259 Lei cu camping inclus.

Update: ,,Cu imensă părere de rău vă anunţăm că ediţia din 2020 a festivalului AWAKE nu va mai avea loc. Am luat această decizie dureroasă după o îndelungă analiză a contextului naţional şi internaţional din ultimele săptămani, a încetinirii până la stopare a vânzărilor de bilete, a îngheţării bugetelor de investiţii din partea partenerilor corporate, a amânărilor, reprogramărilor şi anulărilor de turnee care au început şi vor continua inevitabil. Mai mult decât atât, provocarea de a coordona în regim de autoizolare masiva desfăşurare de forţe pe care o presupune un festival de o asemenea amploare ne-a impactat puternic. Cu echipe formate din zeci şi sute de oameni care lucrează activ în diverse departamente şi în mai multe oraşe, totul fără a ne putea întâlni, alegem să rămânem uniţi în această perioadă dificilă şi să punem siguranţa tuturor pe primul loc.

AWAKE 2020

Ne pasă de comunitatea artistică şi de tot ce putem construi împreună pentru publicul nostru de la AWAKE. Cu siguranţă nu ne-am aşteptat la acest scenariu pentru cea de-a patra ediţie a festivalului, însă în acest context impactul socio-economic al pandemiei de Coronavirus COVID – 19 ne împiedică să putem oferi publicului un festival fără compromisuri. Încă de la prima ediţie a festivalului ne-am propus să livrăm o experienţă complexă, cât mai autentică şi imersivă. Cu siguranţă acesta rămâne obiectivul nostru şi pentru ediţia AWAKE din 2021.” au scris organizatorii pe pagina de Facebook.

Un ten frumos este în primul rând, un ten curat | Dr. Mirela Susan, DERMAVISION

„Dacă dorim să îmbătrânim frumos, este important să găsim un medic estetician care să ne monitorizeze periodic și să ne stabilească un plan de tratament anti-aging, prin proceduri minim invazive efectuate periodic.” 

Deși este trainer injectări cu Botox și acid hialuronic, crede că un ten frumos este în primul rând un ten curat. Deși este specialist anti-aging, spune că, pentru ea, cea mai bună cremă împotriva îmbătrânirii este cea de protecție solară, iar formulele prezentate drept senzaționale sunt undeva între mit și realitate.

Unul dintre cei mai renumiți și căutați (lista de așteptare la ea este de ordinul lunilor) medici dermatologi cu multiple competențe în medicină estetică din România, dr. Mirela Susan este reținută când vine vorba de intervenții estetice majore…mai ales la propriu: „frumusețea trebuie susținută, într-adevăr, însă într-un mod cât mai natural, să creeze o stare de bine și în interior, nu doar la exterior”.

In interviul de astăzi, fondatoarea Clinicii Dermavision ne-a vorbit despre conceptul integrat de „skincare”, de la curățarea tenului, la injecții cu acid hialuronic și Botox.

Cum identificăm corect ce fel de ten avem? 

Identificarea tipului de ten se face în cabinetele de specialitate dermatologice, unde se examinează starea de hidratare, aspecte ale culorii pielii, secreția glandelor sebacee, gradul de îmbătrânire, precum și imperfecțiunile pielii (pete, cicatrici). Exista 4 tipuri principale de ten: normal, uscat, gras și mixt (cel mai frecvent).

6

Identificarea corectă a tipului de ten este importantă pentru a ne asigura că folosim produse adecvate și trebuie să știm că tipul de ten poate varia în timp, în funcție de mai mulți factori: vârstă, dietă, predispoziție genetică, statut hormonal, stres, fumat, expunere la soare.

 Ce înseamnă o rutină corectă de îngrijire a pielii?  

O rutină corecta de îngrijire a pielii începe după identificarea tipului de ten și va fi stabilită de către medicul dermatolog în funcție de nevoile specifice, care sunt diferite. De exemplu, tenul gras are nevoie neapărat de curățare și exfoliere, pe când tenul uscat, de hidratare. Indiferent de tipul de ten, este importantă curățarea lui, pentru că, în primul rând, un ten frumos este un ten curat!

De asemenea, folosirea cremei de protecție solară este obligatorie pentru toate tipurile de ten. Aș putea chiar să spun că este crema mea preferată anti-aging, știut fiind faptul că expunerea la soare determină pătarea tenului și apariția prematură a ridurilor, o față expusă cronic la soare îmbătrânind mult mai repede comparativ cu una neexpusă.

Mirela Susan - Dermavision 3

Bineînțeles că, pentru fiecare ten, se stabilește o rutina particularizată în funcție de nevoile specifice: exfoliere, seruri și/sau creme hidratante, sau, dimpotrivă, matifiante, precum și creme antirid pentru tenul matur. Pielea din jurul ochilor are nevoie de o îngrijire specială și necesita creme contur de ochi, cu ingrediente specifice acestei zone.

Ce ar trebui să cuprindă trusă de îngrijire a unei femei cu ten matur vs. tânăr? 

Pentru tenurile tinere, având în vedere că sunt tenuri mai seboreice, recomand produse de curățare și exfoliere, mai astringente, precum și creme matifiante. O greșeală frecventă a tenurilor tinere este încărcarea lor cu creme prea hidratante, comedogene, sau fonduri de ten cu putere mare de acoperire, care blochează, obturează porii. Consecința este apariția acneei cosmetice, sau retenționale.

Tenurile mature, dimpotrivă, sunt tenuri cu o tendință de uscare, motiv pentru care recomand creme hidratante, antirid, cu ingrediente anti-aging. Cel mai cunoscut asemenea ingredient, la oră actuală, este retinolul.

Cum ne asigurăm că atingem nivelul de hidratare corespunzător într-o zi? 

Hidratarea tenului este necesară dacă vrei sa ai grijă de frumusețea ta și de starea ta generală de bine. Cel mai simplu mod prin care ne putem hidrata tenul este consumul a cel puțin 2 litri de apă plată zilnic. Volumul zilnic necesar de apă este de aproximativ 40 ml/kg, deci pentru un adult de 70 kg, e nevoie de 2,8 litri zilnic.

Mirela Susan - Dermavision 5

Pe lângă hidratarea internă, nu trebuie sa o neglijăm nici pe cea externă, având grijă să alegem crema potrivită pentru hidratare: pentru iarnă- formule mai cremoase și bogate in lipide, pentru vară- formule mai fluide și mai ușor absorbite de piele.

Procedurile estetice minim invazive ar trebui începute la 25 ani, când începe procesul de îmbătrânire a pielii

 Cremele anti-aging: mit sau realitate?

Acelea promovate drept senzaționale? Sunt…undeva între mit și realitate. Tinerețea fără bătrânețe, mai ales a tenului, este visul oricărei femei care ține la aspectul său. Dar putem oare să ne menținem aspectul tânăr al tenului folosind doar creme? Cremele care promit minuni s-au diversificat atât de mult în ultimii ani încât ne este greu să alegem între una cu foiță de aur, sau alta cu extract de caviar, și exemplele pot continua.

Cremele anti-aging, în care căutăm efecte miraculoase, au, în realitate, efecte benefice limitate în lupta cu îmbătrânirea. Aceasta se datorează, pe de o parte, ingredientelor active în concentrații relativ mici (motivul este de siguranță: pentru a nu produce efecte adverse dacă sunt utilizate acasă, fără supraveghere medicală), iar pe de altă parte, penetrării limitate în tegument: epidermul, stratul superficial al pielii, funcționează ca o barieră în absorbția cremei la nivel cutanat.

Din aceste motive, pe lângă folosirea cremelor, recomand proceduri estetice minim invazive, care au drept scop stimularea sintezei de colagen pe termen lung (mezoterapie, laser, peeling chimic, Dermapen, PRP, radiofrecvența, Intraceuticals), precum și injectări cu toxina botulinică pentru ridurile de expresie- unde cremele clar nu au eficiență! Toate, atenție, efectuate în clinici medicale de specialitate!

Mirela Susan - Dermavision 4

Există o vârstă minimă de la care se pot începe tratamentele minimum invazive? 

Nu există o vârstă minimă standard de la care putem începe tratamentele minim invazive și depinde la ce ne referim când vorbim de aceste tratamente. Trebuie ținut cont de faptul ca injectările cu acid hialuronic se folosesc în estetică nu doar pentru umplere, ci și pentru a corecta anumite defecte. De exemplu, pentru: corecția nasului (rinoplastie nechirurgicală), corecția cearcănelor, augmentare de bărbie, sau pe linia mandibulei. Iar aici e vorba, de multe ori, de persoane tinere care vor să corecteze anumite imperfecțiuni moștenite pe linie genetică. În aceste cazuri, intervențiile se pot face începând cu vârsta de 18 ani.

În ceea ce privește botoxul, injecțiile cu toxina botulinică se fac la vârste tinere, când ridurile nu sunt așa adânci și se pot corecta ușor. Trendul în estetică la ora actuală este baby botoxul, adică botox în doze mici, la vârstă tânără (mai ales dacă persoana este expresivă), care are și rol de prevenție anti-aging.

Dacă ne referim la proceduri estetice minim invazive, care duc la stimularea sintezei de colagen, recomand începerea acestora în jurul vârstei de 25 ani. Adevărul este că, începând cu această vârstă, indiferent de moștenirea genetică, este științific demonstrat ca începe procesul de îmbătrânire a pielii. Organismul nu mai produce suficient colagen, fibrele de elastină nu mai sunt suficient de ferme, pielea se subțiază, consecința fiind laxitatea pielii și apariția ridurilor.

Dar, bineînțeles, totul trebuie particularizat în cadrul unei consultații dermatologice! Trebuie stabilit un plan de tratament în funcție de nevoile tenului și predispoziția genetică de îmbătrânire, precum si factorii extrinseci care pot interveni în acest proces (expunere la soare, fumat, etc).

Acidul hialuronic, fără riscuri dacă este injectat de un medic experimentat și dacă produsele sunt de calitate

De ce trebuie să țină cont o femeie, care dorește să urmeze un tratament estetic cu acid hialuronic? 

În primul rând, consider că, dacă își dorește un tratament cu acid hialuronic, o femeie trebuie să fie atentă la alegerea medicului care va efectua procedura de injectare. În zilele noastre, când vedem atâtea exemple nereușite în jur, este important să îți alegi un medic cu reputație în domeniu, cu experiență, cu care poți să comunici, să transmiți ceea ce îți dorești, astfel încât rezultatul final să fie cel dorit.

Mirela Susan - Dermavision 6

Acum câteva detalii…tehnice: acidul hialuronic este un produs biocompatibil care se găsește în seringi preumplute de 1 ml sub forma unui gel care se injectează în piele. Procedura NU este dureroasă, pentru că se folosește o crema anestezică aplicată local cu 30 minute anterior procedurii. FOARTE IMPORTANT este să se folosească produse de calitate, omologate!

Efectele adverse sunt tranzitorii, de regulă, și constau într-o iritație temporară a pielii și, uneori, vânătăi- care vor ceda însă în câteva zile. Acidul hialuronic NU are recomandări speciale sau riscuri mari în ceea ce privește utilizarea DACĂ este injectat de un medic experimentat.

Cum putem menține pe un termen mai îndelungat efectele acidului hialuronic? 

Post procedural, se masează ușor zona injectată și se recomandă consumul de minim 2 litri apă/zi. Un aport crescut de lichide ajută la refacerea pielii și conferă suport pentru înglobarea acidului hialuronic, crescând remanența.

Ce tratamente pot diminua aspectul unui ten obosit, fără luminozitate, cu cearcăne? 

Pentru un astfel de ten recomand proceduri estetice minim invazive (efectuate în clinici) care au ca scop curățarea și hidratarea tenului. După cum spuneam și mai sus, un ten frumos este un ten curat, astfel că prima măsura este curățarea prin proceduri de exfoliere, de exemplu microdermabraziune.

Apoi, în funcție de nevoile tenului, se poate apela la proceduri de skin tightening și de stimulare a sintezei de colagen, ca de exemplu: Dermapen combinat cu mezoterapie sau PRP, tratamente laser, de radiofrecvență, peeling chimic.

Mirela Susan - Dermavision 7

Dacă dorim să îmbătrânim frumos, este important sa găsim un medic estetician care sa ne monitorizeze periodic și să ne stabilească un plan de tratament anti-aging, prin aceste proceduri efectuate periodic. Ele vor ajuta pielea pe termen lung sa își păstreze vitalitatea și tonusul.

Mituri demontate: Botoxul nu „încremenește” fața și NU adâncește ridurile!

Cum putem preveni adâncirea ridurilor de expresie? 

Adâncirea ridurilor de expresie se poate preveni doar prin injectare de Botox! Nu există alt tratament la ora actuală care sa poată înlocui Botoxul din acest punct de vedere. Fiind vorba de riduri de expresie, trebuie sa înțelegem mecanismul care stă în spatele formarii ridurilor: este vorba de o contracție repetată a musculaturii din zona respectiva și, in consecință, trebuie intervenit pentru blocarea acestor mușchi. Neblocând musculatura, ea se va contracta în continuare, iar ridurile se vor adânci.

În jurul subiectului botox s-au creat de-a lungul timpului tot felul de mituri. Ce presupune un tratament cu botox, cui îi este recomandat, în ce doză, în ce zone ale feței?

Toxina botulinică este o neurotoxină care se injectează la nivelul pielii pentru corectarea ridurilor de expresie și acționează într-un mod reversibil, prin blocarea transmiterii impulsurilor nervoase către musculatura facială responsabilă de producerea acestor riduri. Procedura este simplă și sigură, durează 10 minute, nu necesită anestezie și constă în efectuarea unor micro-injecții cu un ac fin la nivelul zonelor feței unde dorim ameliorarea ridurilor.

Mirela Susan - Dermavision 8

Într-adevăr, în jurul toxinei botulinice s-a creat o întreaga colecție de mituri. Cel mai răspândit este acela că Botoxul determină pierderea capacității de a avea expresii faciale și obținerea unui facies imobilizat, rigid. În doze corespunzătoare, efectul Botoxului este de fapt subtil și îmbunătățește aspectul facial, prin reducerea ridurilor de expresie. Un tratament aplicat corect va avea drept rezultat un efect natural, care va întineri fața.

Un alt mit frecvent este acela ca după ce trece efectul, ridurile vor fi mai adânci ca înainte. Fals! Dimpotrivă, atunci când suntem injectați cu Botox, musculatura este relaxată, iar ridurile NU se adâncesc.

Să nu uităm că injectarea cu toxină botulinică are în spate un istoric îndelungat, de peste 30 de ani, și un profil de siguranță bine stabilit, cu peste 20 milioane de tratamente efectuate în lume de la introducerea lui pe piață.

Cui îi e recomandat? Tratamentul se adresează în general tuturor persoanelor care își doresc diminuarea ridurilor de expresie, precum și prevenirea adâncirii acestora. Botoxul are indicații pentru ridurile din etajul superior al feței: ridurile de încruntare dintre sprâncene, ridurile de mirare din zona frunții și ridurile perioculare (“laba gâstii”).

Există și indicații medicale pentru injectările cu Botox: transpirație excesivă axilară, palmară și plantară (hiperhidroza), bruxismul (scrâșnitul din dinți), blefarospasm, migrene.

Dozele folosite în medicina estetică sunt mult mai mici în raport cu cele folosite pentru tratarea anumitor afecțiuni medicale și depind de profunzimea ridurilor, zonele pe care dorim să le injectăm, preferința sau sexul persoanei injectate. De exemplu, conform studiilor, bărbații au nevoie de o doză mai mare de Botox pentru aceleași zone, având o musculatură mai puternică.

Efectele injectării sunt temporare, între 4-6 luni, cu variații individuale. Durata rezultatelor depinde de modul în care organismul integrează și degradează toxina botulinică.

logo Dermavision - perfectiune taiata-01

By Dr. MIRELA SUSAN,

Medic primar dermatovenerologie, doctor în știinte medicale, specialist antiaging și estetică dermatologic, trainer injectări cu Botox și acid hialuronic

Dermavision: 10 ani de frumusețe susținută – este campania prin care Dermavision România celebrează 10 ani de activitate. Informarea și educarea din surse corecte sunt vitale atunci când discutăm despre frumusețea tenului și sănătatea corpului, iar dr. Mirela Susan este alături de noi în tot acest proces. 

30, 31, 32… 30+ cred că are marele atu de a ne face să privim lucrurile mult mai tranşant | Alexa Alexandra

Într-un univers paralel, aniversările sunt momente speciale, îmbibate în frişcă lichidă de culoare roz bombon, poartă un suav parfum de zahăr caramelizat şi sunt imortalizate în cadre perfecte, din care se elimină cu precizie chirurgicală ridurile, sânii lăsaţi sau eternii colăceii de grăsime. 

Într-un univers paralel, zâmbetul meu este scos dintr-o reclamă ultra editată Colgate, fericirea-mi de nestăpânit, uşor de reprodus în orice citat marca Coelho, iar viitoru-mi portocaliu sună bine. În acel univers paralel despre care vă vorbesc, am o coafură perfectă, manichiură de revistă, cearcănele-mi purpurii sunt inexistente şi nu mă simt de parcă lumea s-ar sfârşi în 4 ore şi 4 minute şi 4 secunde. 

Criza vârstei mijlocii ne loveşte în mod diferit, în momente diferite, la intensităţi diferite. 

Cu riscul de a repeta clişee ultra uzitate pe „ziduri” de Facebook, respectiv într-un noian nesfârşit de siteuri obscure, criza vârstei mijlocii cred că este imprevizibilă. Ne loveşte în mod diferit, în momente diferite, la intensităţi diferite.

În ultimii 6 ani, mi-am creat dubiosul obicei de a-mi radiografia stările din jurul aniversării. Uneori melancolico-depresive, alte ori extatico-asfixiante. Întotdeauna haotice, exacerbate, greu de controlat. Deşi în public îmi place să susţin că adăugarea unui an la şirul celor trecuţi este doar atât de importantă pe cât îi dăm voie să fie, constat cu stupoare că deţin un talent înnăscut în a atribui semnificaţii care mai de care mai metafizice înaintării în vârstă.

Pe scurt, complic inutil, în loc să adopt principiul scandinav al minimalismului. Asta n-ar fi musai o problemă, dacă aş trăi într-o peşteră, izolată de orice fiinţă umană înzestrată cu minim un neuron, o oareşicare conştiinţă ş-un dram de afect. Dar, pentru că drama mea este mai importantă decât drama oricui altcuiva, de multe ori nu dau două cepe degerate pe ce vor, cred, simt ceilalţi. În fond şi la urma urmei, e aniversarea mea şi am dreptul să meditez fix și exact la vreau!

Pe vremea când aveam 14-15 ani şi hormonii adolescenţei îmi întunecau judecata, colegii (Majori…Fir-ar!) de-a doișpea mi se păreau adulţi în toată regula. Îi invidiam fiindcă erau rebeli fără absolut nicio cauză, petreceau până-n zori, chiuleau fără mustrări de conştiinţă şi îi durea în cot de ce voiau, credeau, simţeau ceilalţi (a se citi părinţi, profesori, recte adulţi veritabili). Îi consideram zeii neîncoronaţi ai COOL-ului. 

clarisse-meyer-UISgcA0yLrA-unsplash

Dar 18 s-a dovedit a fi înşelător

Nu era nimic cool în a citi şi reciti comentarii literare, în a mă chinui cu memorarea evenimentelor din jurul Marii Uniri sau în a-mi decide viitorul educativ. Brusc, cei de la facultate păreau să poarte un aer aproape mistic, de oameni „iluminaţi”, care dezbat metafizică la o ciocolată caldă în Insomnia, participă la seri literare, concerte simfonice sau vernisaje de artă modernă. Iluminaţi care pot şi vor schimba lumea, a lor şi a noastră, a muritorilor de rând.

Inutil să vă explic cum anii de facultate au zburat peste etajele căminului 1, 3, respectiv 4 din Haşdeu, lăsându-mi un gust amar de confuzie, dezamăgire şi-o stimă de sine pe care încă o caut. Lăsând fatalismul la o parte, m-am ales cu nişte prietenii neaşteptate, joburi pe care habar n-aveam că le pot face şi o serie de poveşti haioase, numai bune de depănat la o şuetă nostalgică despre trecut, mâncare de cantină și ness cu cola. 

Nu ştiu la alţii cum s-a făcut/se face tranziţia spre viaţa de adult, în cazul meu s-a strecurat cumva pe nesimţite, instalându-se comod pe-o canapea extensibilă din Grigorescu. A venit la pachet cu o relaţie „de oameni mari”, cumpărături de weekend la Cora, seri de bridge cu „socrii”, un căţel, un bambus la ghiveci ş-un program de lucru tipic freelancerilor: minim 12 ore pe zi. Cam pe atunci am transformat telefonul în extensia mâinii stângi, Mac-ul s-a dovedit a fi relaţia în care am investit cel mai mult, iar programul „liber de birou” mi-a implantat în creieraş ideea că o viaţă corporatistă este fără doar și poate sinonimă cu sinuciderea socială. 

The Woman Magazine - siliconhaven.com

26 a fost cel mai crunt

Cu patru zile înainte de fatidica aniversare, am fost aşezată la masa de lemn masiv din bucătărie, unde mi s-au servit câteva feluri de adevăruri foarte reci. În mai puţin de 12 ceasuri, schimbam cartierul, dulapul şi patul. A urmat o vară „protestatară”, eu împotriva mea, eu împotriva celorlalţi, eu împotriva a tot ce ştiam, voiam, simţeam. Nu ţin minte să fi trăit vreo perioadă mai dezastruoasă financiar, sentimental, afectiv sau profesional. Iluştrii „păţiţi” ar spune „Nu-i bai! Ce nu te-omoară te-ntărește!”

Aș adăuga: „Dar înainte te doboară”. După multe suişuri, coborâşuri, încercări, reîncălziri, direcţionări şi repoziţionări, doi ani mai târziu, mi-am făcut bagajele, mi-am semnat demisiile, mi-am pupat părintii şi am închis (definitiv, sper!) capitolul numit „Țară”. Urmarea – corporatistă, spre surprinderea mea și a tuturor celor care mă cunosc – nu a fost ruptă din poveşti, cel puţin nu dintr-acelea siropoase, cu prinţese neajutorate, salvate de prinţi frumoşi şi bănoşi. Încă mă gândesc dacă aş putea să o iau de la capăt. Tind să spun DA!, dar în condiţii uşor alterate.

Deşi mi-am propus să scriu despre 30, clișeica schimbare a prefixului nu cred să fi lăsat vreo cicatrice inestetică. Cu cât încerc să-mi limpezesc memoria, cu atât mai tare asociez „MOMENTUL” cu cadre fotografice dintr-un colţ de lume îndepărtat, zâmbete constipate, şi multă îndoială. Nesiguranţă. Poate şi un pic de speranţă, şi pe undeva o încercare de auto-îmbărbătare. Toate, absolut fireşti, toate, trăite probabil şi de voi, la un moment dat.

The Woman Magazine - participatorymedicine.org

Dacă vă aşteptaţi la lacrimi de crocodil, promisiuni de schimbare, obiective personale kilometrice, ţeluri „instagramabile” nerealiste sau isterii generate de o tot mai pronunţată labă a gâştei în jurului ochilor, mă tem că veţi fi dezamăgite. 

30, 31, 32… 30+ cred că are marele atu de a ne face să privim lucrurile mult mai tranşant!

Mai pragmatic şi realist. În termeni „de acum, mai încolo, în X timp”, mult mai bine delimitaţi. Ceea ce vine (în cazul meu) alături de o și mai vehementă atitudine de je m’en fichism în relaţia cu tot ceea ce consider lipsit de importanţă. Sub incidenţa categoriei poate intra orice, de la persoane neinteresante la obsesii macro-paleo-carbo dietice, de la vacanţă/mâncare/pantofi de dragul pozei, până la zeci de alte tendinţe ridicole, vorbărie superfluă, viaţă digitală excesivă, cafea arsă, mâncare nesărată șamd. 

Nu vreau să închei încălecând pe-un nor negru de pesimism și dramatism. Din contră. Deși sunt nouă în clubul treizecistelor, îmi place mult de tot. Ba chiar, atât de mult, încât patruzeciul nu mă mai sperie deloc, aproape că-mi vine să zic că aştept echilibrul cu care se spune că vine la pachet. Pe scurt, nu-i aşa negru dracu’. Iar dacă nu eşti convinsă, aprinde o lumânare, ca să-l vezi mai bine. Promit că n-o să te sperie.

Surse foto: shutterstock.com, listenmoneymatters.com, participatorymedicine.org, siliconhaven.com, unsplash.com

Articol scris de Alexa Alexandra

________________

Din print în online: Articolul face parte din revista print The Woman cu nr. 4: 110 pagini de POVEȘTI REALE, oneste și scrise de oameni de lângă noi, în care te vei regăsi & de care te vei lăsa inspirată.

revista

5 motive pentru care un an sabatic este ceva bun

Ideea de an sabatic nu mai e ceva străin de România, de câțiva ani buni deja, și din ce am observat, există doar două tabere, ambele extreme: este privită ori ca o fiță a millenialilor (și oricum, ceva ce se practică mai mult prin alte țări), ori precum ceva care sună tare bine, dar sigur este imposibil de obținut în România. Practic, o tabără a angajatorilor, cărora li se pare o idee deja exagerată, și una a angajaților, cărora le-ar plăcea mult, dar sunt siguri că își vor pierde jobul dacă pun problema.

Ce e mai interesant este că această practică este un beneficiu deja firesc pentru un sfert din companiile listate în top 100 de revista Forbes, încă de acum 7 ani.

În Romania, deși de 12 ani fac studii salariale la care participă sute din cele mai cunoscute și mai progresiste companii multinaționale prezente la noi, nu am reușit să identific încă acest beneficiu la mai mult de 3% dintre companii.

Și după cum știm, dacă nu este un trend, e mai greu să propui implementarea lui în companie fiindcă nu ai argumente suficient de solide – sau măcar vizibile. Vestea bună este ca încet-încet se extinde și aici modelul, și asa cum beneficiile flexibile au fost un deziderat timp de 10 ani până cand au ajuns să fie norma, și sabaticul este un beneficiu care poate deveni standard în ofertele de angajare.

Poate că motivele pentru care acest beneficiu este foarte util sunt evidente, dar am să fac totuși o listă cu primele 10 motive pentru care o companie ar trebui să vrea să aibă sabatic pentru angajati:

1. Psihologia inversă

Cu cât este mai preocupată compania de echilibrul dintre viața personală și cea profesională a angajaților săi, cu atât oamenii vor fi mai relaxați și sunt mai puține șanse să își ia un sabatic. Oricât de contraintuitiv ar suna, așa funcționează psihologia inversă.

2. Avantajul unui angajat pasionat de învățat

Multe sabatice sunt luate pentru studii sau pentru urmarea unei pasiuni care presupune voluntariat. Un angajat care este încurajat să facă oricare din cele două, va aduce mult mai multa valoare în companie, și cu toată inima.

3. Loialitate

Pentru că sabaticul se acordă după câțiva ani buni de vechime în companie. Cinic vorbind, probabil că de fapt vor putea beneficia de el destul de puțini oameni. Și atunci ne întoarcem la efectul de la punctul 1.

4. E tot un concediu

Chiar dacă acum ni se pare ceva absolut normal, concediul plătit are mai puțin de 100 de ani vechime, și a fost nevoie de multe lupte (uneori chiar la propriu) ca el să fie acceptat. Dar acum aproape toți angajatorii din lume sunt de acord că un concediu e o metodă excelentă pentru a crește productivitatea și loialitatea într-o companie. Ei bine, sabaticul este pur și simplu un concediu mai lung, în care toate beneficiile acestuia sunt amplificate.

5. E bun pentru economie – și a țării, dar și a angajatului.

La prima e destul de clar: cu cât ai mai mult timp liber cu atât ai mai mult timp la dispoziție să cheltuiești bani – bani care se duc înapoi în economie. Însă ce e mai puțin evident e faptul că atunci când ai mai mult timp liber, îți permiți să-ți alegi destinații și perioade care sunt mai economice. Eternele dileme „mergem cu avionul și e scump sau cu mașina dar pierdem 3 zile pe drum?” sau „intrăm la primul restaurant, deși e turistic și scump sau căutăm ceva ieftin și apreciat de localnici, dar riscăm să nu fie ok?” dispar complet atunci când ai o lună-două pentru colindat lejer.

Dacă ar fi să trag o concluzie, aceasta ar fi simplă: includeți sabaticul în pachetul de beneficii! Efectul este de 100 de ori mai mare decât costurile și, în condițiile în care fluctuația de personal este de 23%, în medie, și ajunge la peste 40% în anumite industrii, orice metodă de a atrage și reține oamenii și de a le arată ca organizației îi pasă de pasiunile și preocupările lor, este o metodă de a crește numărul oamenilor care sunt engaged și care vor să rămână în companie.

Narator curios – Gloria  Csiszer

Când încerci tratamente noi cu colegele la salon

Odată cu trecerea timpului, acordăm tot mai multă atenție pielii și în special, feței. Pielea își pierde din elasticitate, din fermintate, apar ridurile fine de expresie, motiv pentru care întreținerea ei constantă devine prioritară pentru multe dintre noi. Hidratarea, nutriția, luminozitatea, fermitatea sunt câteva dintre aspectele pe care le putem bifa printr-un ritual de îngrijire conștiincios, în completare cu tratamentele cosmetice non-invazive.  Avem la dispoziție noastră tratamente LPG, DermioCare și peeling-uri profesionale, realizate în saloane de renume.

LPG pe testate – Ca un milion de degete iscusite, responsabile să ne relaxeze și tonifice pielea în profunzime.

LPG este un fel de „guru” în materie de tratamente faciale, ajutându-ne să rezolvăm cele mai dificile probleme – bărbia dublă, surplusul de țesut adipos în oricare altă zonă a feței, estomparea vizibilă a ridurilor, lifting-ul facial in zona sprâncenelor, a pleoapei, redensifierea tesutului etc.  Noi am testat pe pielea noastră atât tratamentele LPG pentru față sau pentru corp – remodelare corporală. Cum s-a simțit? E x t r e m  de relaxant!  Ca un milion de degete iscusite, responsabile să ne relaxeze și tonifice pielea în profunzime.

x10

Curiozitatea nu m-a lăsat să asist fără să știu, de fapt, cum funcționează aparatul și cum se simte pe piele. Senzația este una de absorbție, îmi spune colega mea. Adela Simpălean completează : „Aplicăm un protocol de fermitate. Funcția de aspirație este doar un adjuvant pentru ce face aparatul de fapt. Vacuum doar ajută țesutul, să poata fi masat în profunzime. În cazul tratamentelor LPG, am văzut micșorare cu 2-3 numere la haine după 2 luni de la începerea procedurilor. Depinde – de la metabolism la metabolism.”

x8

 

Primele rezultate măsurabile se pot obține după 5-6 ședințe, dar asta diferă de la o persoană la alta. Ținem cont în primul rând de cât de mult trebuie să remodelăm, depinde de ce ne propunem: slăbit sau conturat și depinde de stilul de viață al persoanei. Este ideal să combinăm tratamentul cu sport și o dietă sănătoasă. Cât privește frecvența, recomandarea inițială este de 2 ședințe/săptămână, putând ajunge până 1 sedință pe lună, in funcție de cerințele corpului și a clientei.”

Îmbătrânirea pielii este guvernată de ceasul biologic, dar accelerată de factorii exteriori. Ionii pozitivi şi negativi se găsesc în atmosfera pe care o respirăm. Ca urmare a excesului de ioni pozitivi într-o încăpere, practic, toate suprafețele devin încărcate pozitiv. Praful din aer și alte elemente poluante, capătă și ele sarcină pozitivă.  

Dacă este să discutăm despre beneficiile unui astfel de tratament, vom afla că ionii negativi au fost supranumiți si vitaminele aerului, având rol de stimulare și armonizare a proceselor vitale, fără să neglijeze sfera psihicului și a emoționalului. În prezența acestor ioni, sistemul imunitar este extrem de activ, asimilarea se reglează treptat, se intensifică circulația sanguină și sunt stimulate procesele de regenerare.

Cum s-a simțit ședința de ionizare? „Extrem de relaxantă. Ar merita să întrerupi task-urile de la birou cu o oxigenare a feței. Îmbunătațește somnul, este o senzație de relaxare totală. Este un program atât de întreținere a tenului, cât și, ideal, pentru menținerea sănătății”spune Crina.

x9

 

Acest material este realizat ca să îți reamintească să îți oferi câteva momente de răsfăț o dată la câtva timp. Să îți iei prietena, colega sau întreaga echipă și să vă dedicați un timp special vouă, să vă relaxați și să vă simțiți frumoase prin tot ceea ce sunteți voi în viața de zi cu zi.  

by Iulia Pascal 

PR&Marketing Manager Libero Events

5 soluții testate pentru a fi mai puțin ocupați și mai eficienți

Au trecut aproape 5 ani de când asociația Happy Moms, asociație pe care o conduc, susține mamele în demersurile lor antreprenoriale. 5 ani în care majoritatea acțiunilor au fost dictate de intuiție și dorința de a face bine. Am fugit, am refuzat conștient chiar, să lucrez cu planuri și obiective, cu target-uri sau dogme scrise, deși le cunoșteam, le predam și, evident, le stăpâneam foarte bine. Era spațiul în care acestea nu se aplicau și iată că lucrurile funcționau foarte bine, exact în direcția visată. Într-o zi însă am realizat că pierdeam timp prețios reiterând pas cu pas acțiuni evident repetitive. A fost un fel de „wake up call”.

Conform statisticilor, mai mult de jumătate din forța de muncă activă petrece între 8 și 11 ore pe zi, lucrând 5 zile pe săptămână. Eficiența depinde de modul în care utilizăm acest timp, în mod evident. Tot conform acelorași statistici, mai puțin de 40% alocă week-end-ul activităților cu familia sau hobby-urilor. Situația este cu totul alta în cazul micilor afaceri care abia au demarat. Astfel, ¾ dintre antreprenorii aflați la început de drum alocă peste 12 ore zilnic, în primul an de activitate, afacerii.

Care este secretul în a transforma cele 12 ore în 8 ore de lucru sau chiar mai puțin? Ce am înțeles din propria experiență?

Învățăm de la marile companii despre un anumit mod de lucru, prin proceduri,„automatizăm”. Folosim un fel de descrieri în formă scrisă despre cum se întâmplă lucrurile în firmă. Începem cu cel mai simplu proces care se desfășoară în companie. De exemplu, dacă ai o firmă care produce torturi și prăjituri și ai angajați, notezi modul concret în care se desfășoară procesul de producție, etapele, pașii. De ce? Pentru că va fi simplu și mult mai puțin consumator de timp pentru un nou angajat să preia modul de lucru.

Notăm în agendă activitățile fixe, prioritare, evident aici intrând și timpul alocat hobby-urilor. Timp nu ne oferă nimeni, nu există un sac din care scoatem timp, ci există propria dorință și decizia fermă de a aloca ore activităților importante pentru noi. Restul activităților gravitează în jurul acestora și sunt realizate în timpul rămas, nu invers. De exemplu, în fiecare marți de la ora 17:00 avem oră de pilates sau yoga, fără excepție, fără compromisuri.

Învățăm să spunem NU. Entuziasmul, mai ales la început de drum, este absolut molipsitor. Senzația de libertate pe care ți-o oferă posibilitatea de decizie este atât de dulce, încât este foarte simplu să cazi în capcana supraaglomerării. Păstrăm așadar mereu în minte obiectivele și analizăm costurile – inclusiv de timp – și beneficiile. În cel mai rău caz spunem ”analizez și revin cu un răspuns” dacă Nu-ul diplomat nu pare din start o opțiune viabilă.

Delegăm. Da, majoritatea afacerilor mici pornesc în primă fază cu un angajat care este și manager, și owner, și executant. Este în regulă să acceptăm situația pe o perioadă de timp limitată, însă pe termen lung este distructivă. Așa că prima acțiune când bugetul permite sau chiar mai devreme – mai ales dacă suntem depășite de comenzile mari venite într-un timp scurt – este să angajăm pe cineva care să preia cel puțin activitatea de execuție. Un antreprenor are nevoie de timp pentru viziunea de ansamblu, evident nu are timp și pentru implementare. Sau nu ar trebui să aibă.

Folosim tehnici de mindfulness și chiar meditație sau alte instrumente care ne ajută la echilibrarea zilnică. Este un ritual care contribuie la starea de bine și la claritatea deciziilor pe care ni le asumăm zilnic. Fie că ne plimbăm o jumătate de oră, că ne bucurăm în liniște de cerul senin, că alocăm timp pentru a fi recunoscători pentru tot ceea ce avem deja, alocăm de fapt timp pentru noi, pentru cea mai importantă persoană din univers – fiecare dintre noi însene.

girl-2940655_1920

Cum se va schimba viața noastră?

În primul rând sentimentul de bucurie și chiar fericirea vor deveni o constantă pe termen lung. Oamenii din jurul nostru se vor bucura mult mai mult de prezența noastră, nu doar fizică, ci și conștientă și activă, aceea a unui om care care trăiește ceea ce face, exact așa cum trăiește (în) afacerea pe care o are.

De când am înțeles că este cazul să aplic ceea ce știam deja din teorie, o nouă lume a posibilităților s-a născut. Încă sunt pe drumul către a aplica 100% tot ce am înțeles că funcționează, încă există sincope, însă deși eram eficientă și înainte, acum sunt eficientă într-un timp mult mai scurt. Departe de a fi o lecție de time management, ce am înțeles și învățat prin propria mea experiență, poate îți este de folos.

Tu ce secrete ai pentru a fi eficientă?

 

By Dana Lupșa –  Editor Contributor The Woman

Dana-Lupșa

Dana Lupșa este specialist PR – L.T.D. Public Relations și lector universitar doctor în management. De-a lungul celor 15 ani de carieră, a format peste 3500 studenți și oameni de afaceri, a construit 10 brand-uri de start-up-uri, cel mai important fiind cel al asociației pe care o conduce, Happy Moms.

A scris 3 cărți despre management, peste 200 articole pe teme de management și PR, în reviste precum Capital sau Business Women, a fost invitată la peste 100 evenimente pentru a vorbi despre comunicare și PR, a organizat peste 30 evenimente la care au participat 1500 femei, cu invitate precum Andreea Marin sau Gianina Corondan. Ajută afacerile conduse sau demarcate de femei, să construiască un brand credibil și să rămână în sufletul și mintea consumatorilor, transformându-i în fani, prin consultanță online și offline.

Sursă foto: arhivă personală Dana Lupșa, pexels.com, unsplash.com 

 

Află care este una dintre cele mai noi terapii de relaxare

Cred în abordarea holistică a funcționării corpului omenesc, fapt pentru care am „testat” destul de multe metode alternative de terapie pentru a ține sub control endometrioza (Theta healing, masajul de tip Raindrop, Chi Net Tsang și nu numai).

În luna Iulie 2016, am mers la prima ședință de terapie craniosacrală. Purtam cu mine (de aproape două luni) o presiune mare în partea dreaptă a pelvisului, dar în urma terapiei am avut senzația ca zonă respectivă se relaxează și fluidizează.

Pentru a înțelege mai bine cum “acționează” această terapie vindecătoare am citit cartea doctorului care a pus bazele acesteia – John Upledger “Tu și medicul din tine”.

Te întrebi cum ne ajută Terapia Craniosacrală?

“Terapia CranioSacrală (TCS) este o formă naturală de medicină manuală, atât preventivă, cât și curativă, psihologică și emoțională, anatomică și somatică. TCS este o terapie delicată în care atingerea, palparea este folosită ca instrument de evaluare și tratament, și care are un impact pozitiv aproape asupra fiecărui sistem din corp; efectele cele mai puternice ale TCS sunt considerate a fi cele asupra funcționării Sistemului Nervos Central, Sistemului Imunitar, Sistemului Endocrin, și asupra organelor interne via Sistemul Nervos Autonom.

Terapia CranioSacrală (TCS) utilizată fie singură, fie alături de metodele medicinei alopate tradiționale, ale homeopatiei, sau ale altor metode de vindecare, și-a dovedit eficiența clinică într-un spectru larg de disfuncții sau boli. În toate cazurile, TCS produce efecte benefice remarcabile.”

Această terapie este non-invazivă şi necesită cel puţin 30 minute de tratament neîntrerupt; de obicei tratamentele se extind la o oră.

Cele mai puternice efecte ale terapiei CranioSacrale sunt considerate a fi în funcţionarea sistemului nervos central, a sistemului imunitar, a celui endocrin şi în funcţionarea organelor viscerale prin intermediul sistemului nervos autonom.

Terapia CranioSacrală (TCS) poate fi combinată perfect cu majoritatea tratamentelor și intervențiilor medicale, creând un parteneriat puternic cu acestea. În ultimii ani, doctori, psihoterapeuți, homeopați, dentiști, kinetoterapeuți, osteopați, fizioterapeuți, oftalmologi, ginecologi, neonatologi din întreaga lume, au integrat TCS în eforturile lor de vindecare. Mulți dintre ei au realizat că TCS ajută, completează și impulsionează formele de tratament practicate de ei. Au observat rezultate mai rapide și mai profunde atunci când adăugau TCS la medicamentele prescrise și tratamentele recomandate.

Terapia CranioSacrală este o terapie pentru întregul corp care oferă unul dintre programele cele mai puternice și eficiente de tratare a sănătății disponibile astăzi. Iar modul cel mai eficient, cel mai potrivit, pentru a înțelege Terapia CranioSacrală,  este să beneficiezi de acțiunea ei și să simți modul în care lucrează în propriul corp.

Dacă doriți să căutați un terapeut certificat în practicarea acestei terapii, puteți accesa site-ul: www.upledger.com.

Cred că terapia craniosacrală reprezintă una dintre terapiile prezentului si mi-aș dori să fie cunoscută de cât mai multe persoane!

 

By Gabriela Blaga – Colaborator The Woman

g

Gabriela este un project manager creativ, cu experiență în change management, process improvements, business development și community management. Spune despre ea că îi place să iasă în afara zonei de confort. Are calități de excelent comunicator și mediator, cu o mare capacitate de a analiză a contextului organizațional, capabilă să coordoneze proiecte complexe la nivel regional și global, cu implementări de proiecte în Europa, Asia și America de Sud. Combină, cu succes coordonarea de proiecte cu activități de training, generând și menținând relații de business pe termen lung. Din februarie 2017,  este antreprenor social, fondatoarea Asociației S.O.S. Endometrioza, care are ca obiectiv major creșterea nivelului de conștientizare asupra acestei afecțiuni feminine în România. Îi place să scrie și să împărtășească din propriile experiențe.

Sursă foto: www.pinterest.com

Mamă și femeie de succes? Răspunsul – muncă de echipă în familie!

Viața de femeie activă este și așa suficient de antrenantă și de solicitantă. Însă, când rolul este dublat de acela de mamă, curățenia devine nu doar mai importantă ca până atunci, ci și mult mai dificil de făcut și de menținut.

Îndrăznim să spunem că toate mămicile sunt, prin definiție, ocupate și tuturor le-ar prinde bine măcar niște idei de curățenie rapidă, sau de ce nu, un serviciu de curățenie specializat?

Pe www.getsetclean.ro poți rezerva rapid un agent de curățenie, începând cu 33 lei/ora.

Când a doua variantă nu este o opțiune, iată ce poți încerca pentru a-ti face viața mai ușoară și a salva mai mult timp pentru momente plăcute în familie:

1. Planifică-ți curățenia pe zone

Fiecare zonă, la rândul ei, poate fi împărțită în task-uri mai mici. Astfel, vei avea o imagine mai clară asupra modului în care progresează curățenia, vei putea îndeplini mai multe task-uri scurte în unele zile și mai puține task-uri mai solicitante în altele. Dar, una peste alta, cel mai mare avantaj va fi că vei putea să monitorizezi exact evoluția curățeniei și că nu vei mai fi atât de stresată.

Când nu îți propui să faci lună toată bucătăria într-o seară, de exemplu, ci doar să faci ordine în debara, vei fi mult mai relaxată la sfârșitul zilei, când task-urile alese realist au și fost îndeplinite.

articol_idei_de_curatenie

2. Alocă timp special pentru punerea lucrurilor la locul lor

De foarte multe ori senzația de mizerie este dată, de fapt, de dezordine. Când folosim prea multe lucruri și nu le mai punem la locul lor, orice cameră poate părea prea încărcată. Simpla imagine a mormanului de haine, de jucării, de hârtii sau de vase poate fi intimidantă.

Ai fi surprinsă să descoperi cât de multe poți face în doar 10 minute, cu un pic de organizare. Pornește cronometrul, dacă este cazul, și începe să aduni lucrurile. Într-o primă instanță, este suficient și dacă pui toate hârtiile într-o cutie specială sau toate jucăriile copiilor de prin casă într-o singură cameră. După aceea te vei putea concentra și pe sortarea și ordonarea lucrurilor care deja sunt la locul lor, dar, până atunci, triajul ajută foarte mult.

articolgsc2

3. Lucrați în echipă

10 minute de efort din partea unui membru al familiei sunt întotdeauna binevenite, dar cum ar fi ca toți membrii familiei să se implice? Cu cât familia este mai numeroasă, cu atât implicarea tuturor membrilor va avea rezultate mai evidente.

Iar faptul că îi încurajezi să facă ce pot, fiecare într-o singură cameră, pentru doar 10 minute, va face sarcina mai puțin complicată și ar trebui să îți aducă mai puțină rezistență. În felul acesta, fiecare face curățenie 10 minute dar căminul beneficiază, per total, de o ședință de curățenie de 20, 30, 40 sau chiar mai multe minute, în funcție de câte persoane participă!

cleaner

4. Nu ezita să îi implici și pe cei mici

Adesea, cei mici se bucură când participă la activități în familie, de orice natură. Iar dacă îți folosești și imaginația, să faceți totul mai antrenant și mai distractiv, succesul va fi garantat!

Surse foto: Get set Clean

Ce revoluționează în ultimii ani viața personală a femeilor?

Cel mai mare beneficiu al cupei menstruale este că îți poți desfășura în mod normal orice activitate pe care o ai programată în perioada respectivă, fără griji, cunoscându-te mai bine și înțelegând cum funcționează trupul tău. Cred că este vorba de un confort sporit pe care îl resimt femeile, o ușurare că au scăpat de unele griji și de aceea spun că se simt mai bine. În ceea ce privește atitudinea, este clar o modificare!

Anca Ciorac este fondatoarea CupeMenstruale.ro. Din 2013, acest business a revoluționat viața femeilor în căutarea unei soluții moderne de gestionare a menstruației, care să se adapteze mai bine nevoilor actuale de a fi mereu în mișcare, de a face tot timpul lucruri noi și de a-și asuma responsabilități din mai multe sfere ale vieții.

Cum ți-a venit ideea de a lansa un magazin online dedicat cupelor menstruale și ce anume te-a motivat să pornești pe un astfel de drum nebătătorit de altcineva până acum?

Am aflat de cupa menstruală în 2008 de la o prietenă din UK și tot de la ea mi-am procurat prima mea cupă menstruală. Eram super încântată de descoperirea mea dar credeam că numai eu aș avea curaj să o folosesc și că nu are rost să spun și prietenelor mele. După mai mulți ani, o altă foarte bună prietenă m-a întrebat ce părere am despre această invenție și că ar vrea să o încerce.

Atunci mi-am dat seama că lucrurile au evoluat și femeile din România au nevoie și sunt în căutare de noi soluții pentru a-și gestiona cea mai importantă perioadă din lună. Nu îmi venea să cred că în România cupele menstruale nu erau încă disponibile, când în străinătate deja părea o soluție foarte populară și multe femei optau pentru cupa menstruală reutilizabilă, având la dispoziție chiar mai multe modele.

Mi-am dorit să schimb acest lucru și să ofer româncelor o alternativă modernă, eficientă, sănătoasă, ecologică și chiar economică, având în vedere că mai există din păcate multe femei care nu își permit lunar achiziționarea produselor de igienă intimă de unică folosință pentru a-și gestiona într-un mod potrivit perioada menstruală.

anca-ciorac4

Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ai întâmpinat și cum ai reușit să le depășești?

Cred că cea mai mare provocare a fost și este să vorbești deschis despre menstruație, acesta fiind un subiect atât de intim și firesc în același timp, dar considerat încă un tabu.

Aș putea spune că este o provocare de fiecare dată când pregătim o campanie de promovare pentru că ne ocupăm de perioada cea mai sensibilă din viața femeii și nu putem să facem aceasta oricum, ci cu maximă responsabilitate și implicare.

De asemenea, este o provocare să schimbi un obicei în viața unei femei oricâte beneficii ar avea o altă metodă mult mai bună cum este cupa menstruală reutilizabilă. Până la urmă ține și de deschiderea pe care o au femeile față de inovație. De îndată ce aud de la o prietenă cât de mult s-a schimbat viața ei de când a început să folosească cupa menstruală, mă cuprinde un sentiment de mulțumire.

În fiecare zi ne confruntăm cu provocări indiferent de rolul pe care îl avem în societate, de aceea cred că răbdarea, implicarea perseverentă și sentimentul că aduc o îmbunătățire a stării de confort și încredere în sine a femeilor atunci când au cea mai mare nevoie, mă ajută să merg mai departe și să văd un viitor mult mai bun.

Care crezi că ar fi cel mai mare beneficiu pe care îl aduce cupa menstruală?

În primul rând trebuie să spun că fiecare femeie are motivația ei pentru care caută o alternativă și ajunge să încerce și cupa menstruală. Unele femei o aleg pentru că este mai convenabilă din punct de vedere al costurilor, altele vor ceva mai sănătos și o categorie destul de numeroasă ia în considerare și factorul de mediu înconjurător, alegând produse reutilizabile în general.

cupemenstruale.ro1

 

Personal, consider că cel mai mare beneficiu este că îți poți desfășura în mod normal orice activitate pe care o ai programată în perioada respectivă, fără griji în plus doar pentru că ești la menstruație. Fie că trebuie să duci la bun sfârșit un proiect sau ai o zi încărcată la birou, fie că pleci în vacanță sau ai ieșit în parc cu cel mic, tu ești prezentă acolo cu totul și  poți face tot ce ți-ai propus, ceea ce îți asigură succesul.

Crezi că succesul profesional este legat de gestionarea perioadei menstruale?

Mai ales femeile implicate ambițios pe plan profesional și care nu vor să poarte cu ele tot bagajul emoțional și sensibil din perioada menstruală, au nevoie de o protecție sigură care să le permită concentrarea pe activitățile necesare jobului. Altfel, dacă se întrerup frecvent să meargă la toaletă, dacă stau cu grijă să nu se păteze sau își iau liber în ziua respectivă, încrederea în sine și confortul lor psihic au de suferit.

De aceea, cred că succesul profesional pentru o femeie începe odată cu gestionarea eficientă a perioadei menstruale cu tot ce implică ea. Pornind de la ceva concret și de încredere, un dispozitiv care să colecteze tot fluidul menstrual, ni se modifică perspectiva și găsim soluții inspirate chiar și în momentele acestea delicate.

Cum au primit româncele acest produs alternativ de igienă intimă și dacă există diferențe între femeile din România și cele din alte țări europene, spre exemplu?

Primele femei din România care au încercat cupa menstruală fie au auzit de ea din străinătate, fie erau deja în căutare de noi metode mai sănătoase și mai practice decât tampoanele și absorbantele.

Iar de aici, lucrurile au mers ceva mai simplu deoarece femeile au început să împărtășească din experiența lor, care în peste 90% din cazuri este una pozitivă. Recomandările primite de la ele au determinat o creștere a încrederii și interesului față de acest produs.  Așa s-a petrecut și în străinătate, deci lucrurile cred că evoluează după aceleași principii. În fond, procesul biologic al menstruației este evident același pentru toate femeile din lume și de îndată ce cunoaște beneficiile cupei, orice femeie iși va dori să o încerce.

Am găsit multe review-uri ale femeilor care spuneau că de când folosesc cupa menstruală se simt mai bine. Poate cupa menstruală să transforme starea femeilor și atitudinea lor față de menstruație?

De la lansarea magazinului online, în anul 2013, și până în prezent, am purtat mii de conversații cu femeile pe tema menstruației și a cupei menstruale. Multe dintre ele mi-au confirmat anumite îmbunătățiri evidente asociate utilizării cupei menstruale. Cred că este vorba de un confort sporit pe care îl resimt femeile, o ușurare că au mai scăpat de unele griji și de aceea spun că se simt mai bine. În ceea ce privește atitudinea, este clar o modificare, în primul rând pentru că începi să te cunoști mai bine și să înțelegi cum funcționează trupul tău.  

Dacă ar fi să ofer un sfat cititoarelor #TheWomanMagazine, le-aș sfătui să îndrăznească să căute în permanență soluții care fac viața mai bună, mai confortabilă, mai frumoasă.

Pentru noi, femeile, lipsa grijilor și confortul în perioada mai delicată ar trebui să devină o prioritate. Pentru mai multe detalii, îți sugerăm să vizitezi site-ul www.cupemenstruale.ro