100 de ani de când Ecaterina Teodoroiu devenea prima femeie ofiţer combatant din Armata Română

Anul acesta se împlinesc o sută de ani de când România a avut pentru prima dată în istorie o femeie ofițer combatant din Armata Română, în persoana Ecaterinei Teodoroiu. S-a născut în comuna Vădeni din județul Gorj, într-o familie în care a crescut alături de alți cinci frați și două surori. A plecat la București cu gândul de a deveni învățătoare, însă planurile s-au schimbat când a început să contribuie la înființarea primelor organizații de cercetași.

O dată ce România a intrat în Primul Război Mondial a început să lucreze ca asistentă medicală pe front. Dorința de a lupta a venit atunci când toți cei patru frați sunt uciși în război. Ecaterina cere să fie transferată la o unitate de combatanți.

wikipedia

În data de 10 octombrie 1916 a participat la prima luptă în Jiu. A fost luată prizonieră și tranferată la Cărbunești. A evadat folosind o armă tip revolver cu care l-a împușcat pe soldatul care păzea unitatea. A fost rănită ușor la picior în timp ce fugea, însă a revenit la unitatea pentru care lupta. Din păcate, a fost din nou rănită, mai grav și a fost spitalizată întâi la Craiova, apoi la București și în cele din urmă în Iași.

Pentru curajul de a-și apăra țara a fost decorată în luna martie a anului 1917 cu ,,Virtutea cercetășească” de aur, distincție urmată de ,,Virtutea militară” prin decret regal. Decorația i-a fost oferită prsonal de către regina Maria, care a înaintat-o în grad de sublocotenent.

adevarul

În vara aceluiași an a revenit pe front în regimentul 43/59 Infanterie în zona localității Muncelu. În cursul unui atac declanșat de un regiment german, Ecaterina trece în neființă împușcată în cap sau în piept (nu există o versiune sigură), conducând plutonul pe care îl comanda ca sublocotenent.

Pe 15 septembrie 2017, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din argint și o monedă din alamă, pentru colecționare, cu chipul Ecaterinei Teodoroiu pentru a marca trecerea celor o sută de ani de la numirea ei ca prima femeie ofițer a Armatei Române.

By Loredana Bertișan – Editor Contribuitor The Woman

2

Loredana este de profesie jurnalist, cu experiență de peste cinci ani în domeniu. A lucrat pentru mai multe publicații locale și naționale și a urmat mai multe stagii de formare în domeniu atât în țară, cât și în străinătate. Este absolventă a Departamentului de Jurnalism din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai”. Pe parcursul studiilor a descoperit că are o pasiune pentru partea de social și voluntariat, așadar a creat comunitatea Art4Education prin care se ocupă de campanii caritabile pentru copiii din satele României.

Surse foto: www.adevarul.ro, www.wikipedia.ro, www.historia.ro

AMAZOANELE, vitejia bărbătească în delicatețea trupului femeiesc

Femei războinice au existat dintotdeauna, însă chiar dacă acestea nu au marcat imaginea femeii asemenea amazoanelor, implicarea lor a fost însemnată de-a lungul istoriei omenirii. Amazoanele reprezintă un trib de femei războinice, aflat în nordul Mării Negre, menționate prima dată în mitologia greacă.

Se presupune faptul că etimologia cuvântului „amazoană” provine de la termenul iranian „hamazakaran”, care înseamnă „a face război”. În cazul grecilor, aceștia foloseau termenul „amazan”, cu însemnătatea „fără sân”. Hipocrat le descrie astfel: „Nu au sânul drept. În timp ce sunt încă mici, mamale lor înroșesc în foc un instrument din bronz special construit și îl aplică pe sânul drept pentru a-l cauteriza și a-i opri dezvoltarea, iar toată forța să se canalizeze spre braț și spre umăr.”

mitologia-grega-ares-e-afrodite

Se spune că aceste amazoane ar fi fost fiicele lui Ares, zeul războiului, și a nimfei Armonia. Fetele erau aspru pregătite să devină amazoane extirpându-li-se sânul drept, care le incomoda în luptă. Una dintre dovezile existenței acestui trib este reprezentată de denumirea regiunii Amazonului, care are origini istorice, în strânsă legatură cu existența amazoanelor.

Încă din anul 1542, din timpul expediției inițiate de către cuceritorul statului Peru, care a trimis 48 de luptători în zona fluviului Amazon și a pădurii tropicale. Aceștia, conduși de către Francisco de Orellana, au fost înfruntați de către războinicele locului, femei combative, înarmate cu arcuri și săgeti, care i-au înspăimântat pe spanioli.

sursa-pinterest-com

O altă dovadă a existenței amazoanelor e atestată de descoperirea făcută de către Nataliei Polosmaka, care, în anul 1993,  a pornit spre Platoul Ukok, localizat la granița dintre China, Rusia, Kazakhstan și Mongolia. Aceasta și echipa sa de arheologi au dezgropat un „kurgan”, o structură funerară a poporului antic Pazyryk, în care au fost descoperite rămășițele unei femei, înaltă de 1.75 metri, mumificată controlat.

Trupul ei era înconjurat de numeroase obiecte, inclusiv un coif de luptă cu pene, iar coșciugul său era confecționat dintr-un trunchi întreg de conifer. Descoperirea a fost datată în jurul secolului V î.Hr., în perioada lui Herodot, iar mumia a fost botezată „Fecioara siberiană de gheață”.

De-a lungul timpului, amazoanele au fost reprezentate în moduri diferite peste tot în lume. Primele sculpturi le dezvăluie într-o îmbrăcăminte războinică, inspirată din uniforma de luptă a zeiței Atena, amazoanele purtând coifuri, iar reprezentări mai recente le prezintă după modelul lui Artemis, arborând rochii subțiri, pentru o mobilitate mai ridicată.

By Diana Arieșan – editor contribuitor The Woman

Sursa foto - Marta Popescu Photography

Diana este profesor pentru învățământul preșcolar cu o experiență de peste 11 ani și autorul cărții „Abis în dealul sihastru”, lansată în anul 2013 (Editura Grinta, Cluj-Napoca). În anul 2015 a devenit membru al Cenaclului UBB, proiect realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și a Școlii Populare de Arte „ Tudor Jarda”, din Cluj-Napoca, secția retorică, Diana are preocupări pentru artă, sub toate formele sale. În perioada 2012-2014 a fost membru al trupei de teatru „ Pavlov 25”, iar în prezent își consolidează abilitățile de retor în cadrul diferitelor evenimente culturale.

Sursă articol: descopera.ro

Surse foto: Pinterest, Mitologia greacă