Tot ceea ce Estera Stan a construit profesional, și nu numai, până în prezent poate fi rezumat la iubirea pentru oameni. Și-a dorit să devină medic dintotdeauna, iar cardiologia a ales-o datorită mamei ei. Din dorința de perfecționare, după absolvirea unei facultăți în țară, a decis să urmeze un stagiu de pregătire în străinătate, unde a învățat tocmai ce își dorea și anume cum să se comporte cu cei care îi vor trece pragul clinicii.
Drumul în antreprenoriat l-a început, din aceeași dorință – să construiască ceva al său, în care pacientul să fie pus pe primul plan, iar echipa și-a ales-o bazat pe calitatea unui medic în care crede fundamental – să iubească omul.
Estera ne-a povestit despre parcursul ei în lumea medicinei, de la fetița de 5 ani care consulta păpușile la grădiniță și până la femeia și antreprenorul de astăzi, despre începuturile și greutățile în business, dar și despre cum ar trebui să ne îngrijim inima.
Estera, cum ai luat decizia de a deveni medic? Ai știut încă din copilăria că acesta va fi viitorul tău?
Nu o pot numi decizie, e ca și cum m-am născut cu asta. Eu de când mă știu, am simțit că voi deveni medic. Poate că mi-a fost insuflat și de cei din jur, profesorii, familia, toți îmi spuneau că eu voi deveni medic. La vârsta de 5 ani eram deja doctoriță la grădiniță, purtam halatul alb și consultam toate păpușile și făceam injecții la ursuleții de pluș.
Dar dacă vorbim despre cardiologie, în ce moment al studiilor ți-ai dat seama că asta vrei să faci? Care au fost motivele din spatele acestei alegeri?
Pentru mine, medicina a însemnat mereu cardiologie și aici cred că mama a avut un rol important. În copilăria mea, avusese câteva experiențe negative la cardiolog și atunci mi-am zis că voi deveni eu medicul care o va trata și care nu va pune pe fugă pacienții.
Cu alte cuvinte, am ales înainte să intru la facultate și acest lucru m-a ajutat enorm pentru că întreaga mea pregătire a gravitat în jurul acestei alegeri. E interesant că și îndrumarea profesorilor mei din facultate m-a ghidat tot către această specialitate.
Ai urmat un stagiu de pregătire la Universitatea de Medicina Jules Verne, Amiens, Franța. Care au fost diferențele pe care le-ai resimțit în cadrul experienței de studii din străinătate? Cu ce te-a îmbogățit etapa aceasta, profesional și personal?
A fost experiența care mi-a schimbat perspectiva. Plecasem dintr-o facultate unde aproape totul era teoretic și am ajuns într-un loc în care un student făcea ceea ce face la noi un rezident. Acolo am învățat să fac corelație între partea teoretică si practică și, cel mai important, cum să mă comport cu un pacient.
De asemenea, un alt lucru pe care l-am simțit diferit a fost relația cu cei superior ierarhic. O relație de prietenie, cu ajutorul căreia am învățat ce înseamnă munca de echipă. Pe scurt, a fost o etapă care m-a educat să fac totul la standarde înalte.
De-a lungul timpului ai avut numeroase oportunități de a profesa în spitale de prestigiu din Franța și Germania, dar ai ales să rămâi în România. De ce ai ales să te întorci în țară, după experiența de la Universitatea de Medicina Jules Verne? Iei în considerare să părăsești România?
Niciodată nu m-am gândit să plec din România. Iubesc România, pământul acesta cu tot ceea ce are el. Aici sunt rădăcinile mele. Bunicul meu a fost în război și era un mare iubitor de istorie, așa că visam și eu la fapte de eroism pentru țară citind și ascultând poveștile istorice. Nu, nici vorbă de plecare. Omul sfințește locul.
Cum a venit decizia de a pune bazele unei clinici? Cum au fost începuturile?
Visul de a avea clinica mea s-a născut în timp ce lucram într-o clinică de nivel național și eram sub presiunea de a vinde servicii. Mi-am dorit un loc al meu în care să primeze omul, un loc în care cel care calcă pragul să se simtă deschis, înțeles și ajutat în problema sa. Pentru că vindecarea nu constă doar în prescrierea unei rețete, ci și în modul în care alegi planul de tratament și mai ales cu câtă dragoste și pasiune o faci.
Așa că mi-am dat demisia în plină pandemie fără să știu unde mă duc și de unde să încep, am căutat spațiu și în aproape un an s-a născut Heart Clinic – art din Heart, cea mai bună definiție pentru visul meu.
Cum ai învățat să fii antreprenor? Ai avut un mentor, ai urmat studii sau ai învățat totul pe parcurs?
Încă învăț. Antreprenoriatul pentru mine este despre autocunoaștere, despre mindset și depășirea limitelor personale. Mai întâi este curajul de a pune visul în mișcare și abia apoi organizare. Am participat la cursuri de dezvoltare, am citit cărți dedicate, este un proces continuu.
Care au fost cele mai provocatoare etape ale parcursului antreprenorial până în acest moment? Cum le-ai depășit?
Cea mai mare provocare a fost începutul, atunci când a fost nevoie să trec de la nivelul de angajat la cel de angajator. Dar m-am înscris într-un curs și ce am învățat acolo m-a ajutat enorm.
Cum ai ales echipa? Ce nu trebuie să le lipsească oamenilor cu care lucrezi? Cum îi sfătuiești să abordeze relația medic-pacient?
Am ales oamenii care se ghidează după valorile în care cred și eu: să fie cei mai buni în ceea ce fac și să iubească omul.
Ceea ce e uimitor este că nu am căutat echipa, când știi clar ce vrei, ies în cale circumstanțele potrivite și oamenii potriviți. Am creat relații frumoase în toate locurile în care am fost și oamenii pe care i-am apreciat și m-au apreciat m-au urmat.
Iar azi, mă bucur să am alături în echipă medici cardiologi specialiști de renume, alături de care ne asumăm misiunea de a oferi pacienților noștri servicii complete de cardiologie la standarde înalte: cardiologie adulți, cardiologie pediatrică, cardiologie intervențională, chirurgie cardiovasculară, pneumologie.
Mi-ar plăcea pe viitor să ne extindem și cu alte specialități care interferează cu patologia cardiacă.
Cred puternic că medicina este mai mult decât un tratament, că ceea ce ne face speciali este modul în care ascultăm, înțelegem și comunicăm cu pacienții noștri. Este foarte important ca cei care trec pragul Heart Clinic să se simtă în siguranță și confortabil la medicul cardiolog. Îmi place să cred că oferim o stare de acasă și relația cu pacienții noștri este una familială.
Care ai spune că sunt acele calități care fac un medic bun?
Pentru mine, cel mai important este să privesc omul ca un întreg. Să dețin cele mai bune și multe cunoștințe, să fac conexiuni și să fac totul cu drag. În cuvinte simple: comunicare eficientă, înțelegerea nevoilor și împlinirea lor.
Spuneai așa: „Inima este viața însăși și ea trebuie îngrijită cu blândețe, tratată cu atenție și încurajată să lupte”. Cum ne îngrijim inima? Care sunt pașii pe care îi putem urma din punctul de vedere al prevenției pentru a ne păstra inima sănătoasă?
Inima este viața, emoțiile noastre sălășluiesc toate aici și ele ne îndeamnă la acțiune.
Așadar, totul începe cu grija față de emoțiile noastre: să cultivăm emoțiile care ne fac bine, să cultivăm iubirea și când reușim asta, facem alegeri sănătoase cu privire la tot: mod de viață, profesie, prieteni, familie.
Cum arată pentru tine o zi la clinică? Care este programul tău?
Ehe, când ajung la clinică uit să mai plec acasă. Este locul în care dăruiesc tot ceea ce am eu mai bun și primesc împlinirea lucrului bine făcut. Programul este încărcat, mai întâi mă ocup de pacienți și apoi prioritizez timpul pentru partea administrativă.
Vorbind despre timpul liber, cum alegi să îl petreci? Ce faci astfel încât acesta să fie unul de calitate?
În timpul liber mă bucur cât pot de natură, alergare în pădure, urcat munți, călătorii în locuri noi, citit, dezvoltare personală și timp de calitate cu cei dragi. Mi-ar plăcea să am timp pentru mai multe activități, să pictez sau să grădinăresc.
Calitatea pentru mine înseamnă să trăiesc în prezent, să mă bucur de acum și nu pierd timpul cu lucruri, oameni care nu mă ajută să cresc.
Tocuri sau flat shoes? – Ambele, dar mai des tocuri
Cel mai bun sfat profesional pe care l-ai primit: Afacerea să nu fie un scop, ci un mijloc prin care să-mi împlinesc menirea.
3 cuvinte care te caracterizează: Ambiție, curaj, sensibilitate
Destinația favorită de vacanță: Nu am un loc anume, găsesc frumosul în orice loc, dar cu toate acestea, prefer libertatea pe care o oferă munții.
O experiență pe care ai recomanda-o oricum: alergarea pe ploaie sau răsăritul pe un vârf de munte
Editor:
