Let’s Talk About Menopause – Un dialog deschis cu Ileana Badiu, Ana Bitu și invitatele lor la Cluj-Napoca

Într-o societate care adesea evită discuțiile despre menopauză, evenimentul “Let’s Talk About Menopause” este un must!.

Pe 29 februarie 2024, Grand Hotel Italia din Cluj devine scena unui dialog autentic și îmbogățitor, găzduit de Ileana Badiu și Ana Bitu, alături de invitatele lor. Acest eveniment își propune să rupă barierele tăcerii și să aducă în lumina reflectoarelor realitățile, provocările și, mai ales, frumusețea menopauzei.

“Avem un line-up de medici specialiști care vor discuta despre menopauză și perimenopauză cu focus pe terapiile de substituție hormonală bioidentică. Abordarea va fi una multidisciplinară din perspectivă ginecologică, endocrinologică, cardiologică, oncologică și farmaceutică.” Ileana Badiu.

Alături de Ana Bitu și o selecție impresionantă de invitate, “Let’s Talk About Menopause” promite să ofere o platformă unde femeile de toate vârstele pot învăța, împărtăși și discuta fără rețineri. Diversitatea invitatilor garantează o varietate de perspective și experiențe, oferind participantelor o vedere panoramică asupra menopauzei.

SuperAge – O mentalitate de îmbrățișat

La baza evenimentului stă conceptul de “SuperAge”, o filozofie care ne îndeamnă să privim dincolo de numărul anilor și să ne concentram pe bogăția experiențelor, cunoștințelor și posibilităților de creștere personală.

“Menopauza nu este un sfârșit, ci începutul unei noi etape pline de potențial,” subliniază Ana Bitu. Participantele sunt încurajate să vadă această perioadă ca pe o oportunitate de reinventare, explorare și, mai ales, de a îmbrățișa schimbarea cu curaj și deschidere.

Evenimentul nu doar că demontează mituri și preconcepții despre menopauză, dar oferă și un spațiu sigur pentru împărtășirea experiențelor și găsirea de noi modalități de a naviga schimbările vieții. Este o ocazie rară de a te conecta cu alte femei care traversează sau au traversat aceeași etapă, învățând una de la alta și construind o rețea de suport și înțelegere.

“Let’s Talk About Menopause” este mai mult decât un eveniment; este un început de dialog necesar și o comunitate în creștere. Nu ratați ocazia de a fi parte din această conversație pe 29 februarie 2024, la Grand Hotel Italia din Cluj. Pentru mai multe informații și detalii despre înregistrare, vă invităm să sa va inregistrati aici:

Participarea este gratuita, insa locurile sunt limitate, așa că asigurați-vă că vă rezervați un loc cât mai curând posibil. Vă promitem o zi plină de inspirație, învățare și conexiuni semnificative.

Ileana Badiu: „Azi menopauza este o condiție care nu ar trebui să afecteze calitatea vieții niciunei femei”

La jumătate de secol de viață și trei decenii de activitate în industria MarCom, o regăsim astăzi pe Ileana „trăind la Superlativul vârstei pe care o are”. 

A fost martoră la evoluția industriilor de comunicare din România și ne spune că viața de agenție o bucură și astăzi, 29 de ani mai târziu.

Unul dintre proiectele sale de suflet – SuperAge by Ileana Badiu vorbește despre menopauză și perimenopauză și toate schimbările care vin odată cu acestea. O „superbă prezentare”, neconformă cu realitatea, pe care băiețelul ei, Sasha, a primit-o la școală, a determinat-o să lanseze public discuții despre menopauză. Ideea i-a fost întărită de faptul că în 2023 menopauza este încă un subiect tabu și de felul în care chiar femeile se raportează la aceasta: „femeile însele se <<pun jos>> pentru că intră la menopauză mai devreme decât mamele lor”.

Despre carieră și viața personală, despre proiecte și oameni frumoși, despre succes și vârstă, cu Ileana Badiu, în interviul următor.

 

Ești în atenția presei de foarte mulți ani, iar despre tine regăsim multe informații în online. Mai mult decât atât, pe rețelele sociale regăsim multe frânturi din viața ta. Cum se descrie azi Ileana Badiu?

 

Ileana Badiu se descrie ca o femeie care acum știe exact cine este, cât poate și mai ales ce vrea în viața asta. Sunt un om energic, cu multe bucurii și interese, pentru care cariera și familia constituie un TOT esențial.

 

Ce înseamnă viața de agenție? Ce tip de proiecte îți ocupă cel mai mult timp? Ți se pare mai simplu, mai ușor acum acest domeniu în comparație cu ce se întâmpla în urmă cu 10-15 ani? Care sunt taskurile pe care le ai în mod concret în agenția Wunderman România?

 

Viața de agenție este fascinantă pentru mine chiar și acum, după 29 de ani de activitate în industria MarCom și după 24 de munca în agenție. 

Peisajul diferă enorm față de acum 15 ani, dar nu știu dacă comparația se poate face cu termenii „mai simplu” sau „mai ușor”. Lucrurile sunt complicate în continuare de multe ori, dar altfel față de acum 15 ani. Acum 15 ani provocările țineau mai degrabă de accesul limitat la capital, concurența ridicată din partea agențiilor consacrate și nevoia de adaptabilitate la schimbarea digitală. 

Astăzi, antreprenorii se confruntă cu provocări similare, dar cu complexitățile adăugate ale unei piețe mai saturate, cu dependența crescută de strategii bazate pe date și nevoia de a naviga cu tehnologii și platforme care evoluează rapid. În plus, antreprenorii trebuie acum să abordeze problemele legate de blocarea reclamelor, frauda reclamelor și reglementările privind confidențialitatea datelor, care nu erau la fel de importante acum 15 ani. 

Taskurile mele zilnice sunt: supravegherea operațiunilor diviziei pe care o conduc, gestionarea relațiilor cu clienții, stabilirea obiectivelor strategice, conducerea și motivarea echipei, revizuirea și aprobarea muncii creative, dar și New Business adică task de sales și de ofertare ale serviciilor agenției, task cumva reprezentativ pentru felul meu de a fi – un om foarte orientat înspre relaționarea cu clienții de publicitate.

 

Ai lansat în acest an proiectul SuperAge by Ileana Badiu. Care este DE CE – ul tău? Povestește-ne despre el. Cum a arătat momentul în care ai decis să dai startul acestui proiect?

 

De fapt, am relansat proiectul online Super40 by Ileana Badiu prin rebrandingul lui în SuperAge pentru că între timp m-am îndepărtat considerabil de vârsta de 40 de ani, vârstă la care am lansat primul meu proiect în online. Așa că rebranduirea către SuperAge era nu numai un pas firesc, dar și filozofia de viață după care mă ghidez: aceea de a trăi atât eu, cât și cei care fac parte din comunitatea creată în jurul meu, la superlativul vârstei pe care o avem!

 

Știm că este un parteneriat cu Ana Bitu. Se spune ca de cele mai multe ori parteneriatele între femei sunt destinate eșecului din cauza caracterului „dificil” pe care îl au acestea. Cum funcționează relația cu Ana Bitu? V-ați delimitat clar o relație de business? Există și o relație de prietenie în afara proiectelor?

 

Relația mea cu Ana este cea mai specială relație de prietenie între două femei despre care am auzit eu vreodată. Suntem prietene de vreo 40 de ani, lucrăm împreună de vreo 25 de ani și suntem partenere de business de vreo 9 ani. Am crescut împreună, ne-am fost alături împreună la bine și la greu sau mai ales la greu, am evoluat și ne-am transformat împreună, aproape pe parcursul întregii noastre vieți.

 

Ana Bitu spunea despre tine, citez: „…uneori e aspră ca o limbă de pisică, e frumoasă tare, tare și deșteaptă foc, e un spectacol, e irascibilă și pătimașă, umple camera când intră, are sute de toane, mușcă atunci când iubește, strălucește oriunde apare, ajută fără să clipească, e surprinzătoare și autentică”. Tu cum te vezi, ești toate acestea? Cum îți împaci toate aceste stări și manifestări? Cum crezi că te ajută personalitatea în a-ți atinge obiectivele?

 

Ana mă cunoaște de o viață și mă descrie perfect întotdeauna. În concluzie, da, corespund 100% descrierii ei. Am o personalitate complexă și mixul ăsta de calități și defecte fie m-au călăuzit, fie m-au motivat, fie m-au scos din anonimat uneori, dar toate la un loc m-au împins înspre a-mi atinge aproape mereu obiectivele.

 

Vorbești de câțiva ani de zile, cu deschidere, despre un subiect tabu: menopauza. Ai spus așa: „Menopauza are nevoie de rebranding”. De ce ai simțit nevoia să aduci acest subiect în spațiul public?

 

Povestea care m-a determinant să vorbesc despre acest subiect public este următoarea: Sasha, băiatul meu, când era în clasa a 5-a la ora de educație sanitară, a aflat despre hormonii adolescenței și în general despre ciclul hormonal la femei și bărbați primind și o superbă prezentare pe care a adus-o acasă și mi-a arătat-o încântat și mie. Prezentarea aceea avea pe ultimul slide o bunică cu păr alb și nepoți la picioare, cu textul: „când femeia nu mai are menstruație, ea devine bunică și se apropie de finalul ciclului vieții”. 

Eu aveam 46 de ani și intrasem de 3 ani la menopauză. 

M-a lovit preconcepția cu care încă sunt educați copiii, așa cum m-a surprins incredibil că acest subiect ține încă de un tabu în 2023! 

Am mai simțit nevoia să vorbesc despre acest subiect public pentru că mi se pare incredibil ca în 2023, când emanciparea femeilor este „în floare”, femeile însele se „pun jos” pentru că intră la menopauză mai devreme decât mamele lor. 

Statistica este schimbată azi și femeile intră mult mai devreme acum la menopauză, tocmai pentru că viața lor este schimbată: sunt în poziții de conducere, expuse la mult stres, țin diete prelungite, fac mult sport și toate aceste lucruri influențează și schimbă profilul hormonal al femeii moderne. 

Nevoia de informare este extrem de acută, iar eu am decis să le vin în întâmpinare, folosind experiența mea personală, know-how-ul meu în comunicare, documentarea constantă pe care o pun la dispoziție prin platforma wwww.superage.ro și, nu în ultimul rand, prin faptul că parcurg un curs complicat și plin de informații pentru a deveni Meno Coach.

 

Cum au reacționat cei din jurul tău când ai început să abordezi subiectul menopauzei? Cum a reacționat partenerul tău de viață? Care este feedbackul celor care te urmăresc legat de acest subiect?

 

Pe mine reacțiile celor din jur nu mă interesează în mod special, câtă vreme eu știu că ceea ce fac eu este corect și conform cu principiile mele. Eu sunt un om extrem de asumat cu tot ceea ce fac și spun. 

Partenerul meu de viață este medic, este un om educat în Germania care știe că informația este esențială și că azi menopauza este o condiție care nu ar trebui să afecteze calitatea vieții niciunei femei, așa că m-a susținut inclusiv cu informații în demersul meu de a vorbi public, dar și de a oferi soluții pentru această etapă din viața femeilor.

 

În cazul tău, menopauza s-a instalat timpuriu și pentru a putea contracara efectele ei negative, îți menții un stil de viață sănătos. Ai putea spune că programul meselor e „sfânt”? Cum arată în familia ta ora prânzului sau ora cinei? Apoi, ce alte obiceiuri sau tabieturi ai de la care nu te abați, indiferent de zi, sau circumstanțe?

 

Totul e sfânt, mai puțin programul meselor. Suntem toți 3 în familia noastră extrem de ocupați și mâncăm fiecare când și cum poate. 

Altfel, la mine, rutina e strictă în general: dimineața fac sport, înghit suplimentele create de mine împreună cu RegenSwiss Pharma Laboratories – Gama Dr. Superage, adresată nevoilor femeilor aflate la perimenopauză și menopauză, am grijă să am o dietă echilibrată, bogată în legume și proteine și muncesc zilnic.

Un lucru care s-a modificat de când am intrat la menopauză este nevoia de odihnă, așa că am grijă să-mi ascult corpul și să-i dau pauzele de care are nevoie.

 

Care este acum cea mai mare temere a ta? Cum o gestionezi?

 

Până acum aș fi spus că cea mai mare temere a mea este faptul că la un moment dat nu o să mai am puterea și energia pe care le am acum… În vara asta însă, mi-am pierdut doi prieteni extrem de dragi. Așa că cea mai mare temere a mea este că cineva din cei pe care eu îi iubesc și-ar pierde sănătatea… temere pe care o gestionez lucrând zilnic cu gândurile mele.

 

Privind în spate la parcursul carierei și nu numai, au fost momente când ai simțit că ai succes? Ne poți da niște exemple care îți vin în minte?

 

Fiecare proiect, fie că a fost personal sau profesional care a ieșit așa cum mi l-am imaginat, l-am considerat a fi un succes, chiar dacă pentru a obține ceea ce mi-am dorit am muncit enorm, m-am consumat enorm și uneori chiar am și suferit enorm ca acesta să se întâmple.. 

Nu știu, de la familia pe care o am, care mă împlinește și mă bucură enorm, până la agenția creată de mine și partenera mea, Tereza Munteanu – Wunderman România, care a ajuns la maturitatea de a fi înglobată într-una dintre cele mai mari agenții din țară, Ogilvy România.

 

Ai spune că succesul este o destinație spre care tinzi sau mai degrabă momente dese și scurte?

 

Aș spune că succesul este ca un traseu de la care n-ar trebui să te abați niciodată.

 

Cum se împacă fraza „să îmbătrânim frumos” care ne sugerează o îmbrățișare/acceptare a acestui fenomen cu tratamentele estetice avansate disponibile femeilor în prezent?

 

Se împacă perfect! Cum spuneam, suntem în 2023 când toate efectele neplăcute ale îmbătrânirii pot fi ameliorate, îmbunătățite, atenuate, cu condiția să nu degenerăm în penibil, încercând să ne reîntoarcem în timp și insistând să credem că la 50 de ani am putea arăta de 20, ceea ce desigur, este imposibil.

 

Te apropii de jumătate de secol de viață. Cum privești ceea ce îți rezervă viitorul?

 

Având în vedere că filozofia mea este aceea de a trăi la superlativul vârstei pe care o am, voi trăi exact așa cum și proclam – 

Raportându-mă exact la vârsta pe care o am, dar având grijă să parcurg etapele pe care le am în față fiind tonică, optimistă, echilibrată și cât mai sănătoasă fizic și mai ales psihic.

 

Designerul preferat: Designerul meu preferat este acum la îngeri. Îl chemă Stephan Pelger

Tocuri sau flat shoes? – Tocuri, dar din păcate după 45 de ani, port mai ușor flat shoes

Destinația preferată de vacanță: Oscilez între Asia și Sudul Franței 

SUV sau cabrio decapotabilă? – Absolut clar SUV, conduc SUV de 25 de ani 

Note to self: Trăiește la Superlativul vârstei pe care o ai!

 

Interviul a fost publicat în Ediția Print The Woman 2023, care poate fi comandată aici.

 

Editor: Crina Ciocian

Claudia Buneci, Nutriționist & Health Coach: „Atâta timp cât ne punem pe noi în centrul vieții noastre, lucrurile încep să se așeze.”

Fiind parte dintr-o serie de cinci materiale pe care am desfășurat-o cu Claudia Buneci, Nutriționist & Health Coach, acest ultim material adresează subiectul schimbărilor prin care trec femeile după vârsta de 40 de ani. Ne-am dorit ca prin el să vorbim despre ce este și ce presupune perioada premenopauzei și perioada menopauzei propriu-zise; să pornim de la un exemplu – un mic studiu de caz pornind de la o situație pe care Claudia a întâmpinat-o și soluționat-o în colaborarea cu una dintre clientele sale –, în baza căreia să fie explicate niște mecanisme de obținere a echilibrului hormonal care le pot fi de folos tuturor femeilor care ne citesc, indiferent de vârsta lor. Iată ce a rezultat.

Conform Claudiei, echilibrul hormonal, dacă ar fi să-l transpună în niște „simptome”, se traduce prin poftă de viață, prin a te trezi în cele mai multe dimineți cu vitalitate, în a avea menstruații nedureroase și oarecum regulate, în a fi fertilă, creativă și a avea energie, inclusiv sexuală.

Echilibrul hormonal este un obiectiv, dar asta nu înseamnă că cineva se află într-un echilibru perfect.

Corpul nostru caută mereu homeostazia, caută să se echilibreze și atâta timp cât suntem conectate cu noi și ne auzim, putem să intervenim mai repede când apare o problemă în corp, fără a lăsa acest dezechilibru să se adâncească și să se ducă mai profund la alte și alte probleme în corp.

Despre cum putem să ascultăm și descifrăm semnalele pe care încearcă să ni le dea corpul nostru la tot pasul ne-a împărtășit Claudia mai multe în continuare.

Care sunt cei mai importanți pași pe care-i recomanzi unei femei să-i facă ca să fie mai aproape de atingerea echilibrului său hormonal?

O să dau și un exemplu. Dacă am avut o menstruație dureroasă, cu migrene și cu apariție de cheaguri, asta ne spune că ceva nu e în regulă cu noi – pe limba mea, asta înseamnă că sunt semne serioase de dominanță estrogenică.

Ca să nu se ajungă la fibroame și alte complicații, sunt necesare schimbări în alimentație, în hidratare, în rutinele de zi și de seară. Fiecare ciclu menstrual este o nouă oglindire a statusului din corpul nostru – un nou set de analize, cum îi mai zic eu.

„Semne avem mereu din corp. Important e să nu le ignorăm.”

Acum există extraordinar de multă informație pe tema asta – inclusiv ce faci tu aici, la The Woman, e foarte valoros pentru noi, femeile. 😊

Din punct de vedere tangibil, cum își poate da seama o femeie că se apropie de atingerea unui echilibru hormonal?

O să-ți dau două exemple relevante în acest sens.

Primul dintre ele este exemplul unei femei de 45 de ani care era foarte obosită, atât de obosită încât era nevoie să se culce la prânz, avea migrene foarte mari, cicluri abundente, fibrom, chisturi.

Practic, avea un mix de dezechilibre care existau deja în corpul ei de ani de zile, dar pe care le ducea pe picioare, din păcate. Peste acestea a apărut partea aceasta care ține de modificări hormonale de premenopauză, care a agravat toata situația și a adus cu ea și menstruații neregulate.

După câteva luni de lucrat împreună, migrenele ei s-au redus considerabil, deși erau în viața ei de mulți ani de zile, la fel și flow-ul menstruației. Energia ei a fost mult mai stabilă pe durata zilei și menstruațiile au redevenit regulate – în fapt, cam așa se simte când apare reechilibrarea in corp.

O altă femeie, în vârstă de 36 de ani, a venit să lucreze cu mine pentru că nivelul său de energie era foarte jos, disconfortul asociat menstruației era foarte mare și PMS-ul îi dădea dureri de cap la propriu și la figurat. În plus își dorea să-și crească nivelul de fertilitate pentru că voia să aibă un bebeluș.

De-abia după ce am început să lucrăm în acest sens, și-a dat seama că de fapt are și un disconfort semnificativ pe digestiv, pe care nu îl mai băga în seamă, pentru că i se părea deja firesc…

Doar după două luni, menstruațiile au devenit mult mai prietenoase, tot ciclul ei a devenit cumva un prieten de-al ei, învățând să se organizeze în funcție de etapele prin care fiecare femeie trece în fiecare luna. Disconfortul pe digestiv – pe stomac și pe colon – s-a redus foarte mult după toate schimbările pe care le-a făcut, migrenele au dispărut, tensiunile în sâni pe care le resimțea puternic în premenstrual au dispărut.

De-abia după ce a facut aceste schimbări de stil de viață, care i-au adus niște îmbunătățiri ale stării, noi am putut să trecem la a lucra pe partea hormonală – unde suntem în prezent. Planul este sa ne axăm pe susținerea estrogenului ei scăzut, atât prin acțiuni care vizează echilibrarea corpului, în general, cât și prin suplimente și practici canalizate spre ajutarea corpului pentru a produce estrogen.

Strâns legat de echilibrul hormonal este premenopauza, principalul subiect pe care-l abordezi. Cum ai defini perioada premenopauzei?

Premenopauza este o perioadă firească din viața fiecărei femei, care începe cu aproximativ 10 ani înainte de menopauză. Ea poate avea manifestări mai vizibile sau mai puțin vizibile. Ideea este că nu ar trebui să vină cu un disconfort major în viața femeilor, pentru că este un pas firesc.

Care sunt primele semne ale premenopauzei și când începe să se manifeste aceasta?

Atunci când putem să vedem că ciclurile menstruale sunt mai scurte, că începem să luăm în greutate, că libido-ul nu mai este așa cum era. Atunci când putem să simțim oboseală mai accentuată decât de obicei, când putem să vedem că ni se accentuează ridurile, că devenim mai iritate, mai irascibile… Deja, când apare uscăciunea vaginală, înseamnă că suntem într-un moment în care estrogenul este destul de scăzut.

Dacă vorbim și de apariția bufeurilor și de stări profunde de disconfort care pot lua formă de anxietate, de epuizare, de menstruații haotice care încep să vină la două luni și apoi la două săptămâni, deja înseamnă că cel puțin teoretic ne aflăm într-un stadiu mai avansat de premenopauză.

Sau, de asemenea, asta ne poate arăta faptul că există niște dezechilibre în corp, care fac ca aceste transformări firești din această perioadă a vieții noastre să fie resimțite mult mai intens.

Dar în același timp, în măsura în care fac schimbări de stil de viață, chiar și aceste femei pot să-și prelungească perioada până la menopauză, pentru că reușesc să readucă liniștea în corp.

„Tuturor femeilor Ie-aș recomanda să nu stea foarte mult în disconfort. Le-aș recomanda să nu aștepte să se înrăutățească situația înainte să ia măsuri.”

Ce este important să aibă femeile în vedere atunci când trec prin perioada premenopauzei?

În primul și primul rând, este esențial ca femeile să nu se panicheze. Este important să înțeleagă că etapa prin care trec este una firească. Aud multe femei care intră în panică când conștientizează că au început să traverseze perioada premenopauzei, sau când medicul le spune că ar putea fi în premenopauză – asta nu le ajută deloc.

Cum ar putea ele să traverseze cu mai multă ușurință această etapă a vieții lor?

Traversăm cu mai multă ușurință premenopauza atunci când înțelegem că avem nevoi diferite în această etapă. Avem nevoie să ne uităm mai mult la noi și să ne pese mai puțin de cei din jurul nostru.

Asta înseamnă că avem nevoie să ne dăm răgazul să dormim, să ne luăm și pauze, să mâncăm bine, să ne re-selectăm prietenii și să-i alegem pe cei care ne fac bine cu adevărat, să ne mișcăm corpul – vezi că aceste idei se tot repetă, ca un laitmotiv, în raspunsurile mele.

Acestea sunt lucruri firești, nu este ceva ieșit din comun, dar premenopauza este un moment în care, dacă prelungim luarea unor decizii potrivite pentru noi, asta începe să se lase cu disconfort pentru starea noastră: fie că vorbim de oboseală mare, fie că vorbim de fibrom, de probleme la tiroidă, de bufeuri, de kilograme sau de o stare emoțională foarte instabilă.

Cum se diferențiază perioada premenopauzei de perioada menopauzei propriu-zise? Cărei categorii de vârstă i se atribuie acest proces și cât timp durează el?

Premenopauza, teoretic, ar trebui să înceapă undeva în jurul vârstei de 45 de ani și să dureze până în jurul vârstei de 55 de ani. Asta este ceea ce spun manualele. Experiența mea spune că premenopauza vine pentru multe femei mult mai devreme și la fel și menopauza.

Acum poate că răspunsul meu este influențat de ceea ce văd eu, pentru că la mine vin femei care au probleme. Dar din ceea ce am citit, se pare că vârsta de premenopauză a scăzut deja și că ar demara undeva în jurul vârstei de 35 de ani.

Diferența principală între premenopauză și menopauză este aceea că hormonii sexuali în menopauză nu mai sunt produși de către ovarele noastre, ci sunt produși într-o cantitate mult mai mică de către glandele noastre suprarenale, dacă acestea nu sunt epuizate. Așa cum se spune în medicina funcțională, în perioada premenopauzei se face trecerea de la această perioadă în care ai putut procrea și care a fost centrată în jurul ovarelor, către perioada menopauzei, care este centrată în jurul suprarenalelor.

De aceea, este foarte important să nu intrăm epuizate în menopauză și să nu ne ținem suprarenalele ocupate pentru a produce doar cortizol și adrenalină. Este important să lăsăm spațiu și resurse pentru a produce inclusiv estrogen și progesteron, care sunt niște hormoni de stare de bine, nu de supraviețuire.

Perioada apariției menopauzei este individuală pentru fiecare femeie. Ce factori pot induce o menopauză timpurie sau tardivă?

Ce întrebare faină! Cele mai multe femei știu că intră la menopauză atunci când se termină foliculii, dar de multe ori se întâmplă să intrăm la menopauză pentru că nu mai avem resurse pe corp să susținem menstruația, care este un proces care necesită destul de multe de resurse.

În plus, corpul răspunde de asemenea la semnalele pe care le primește de la creier și de la activitatea ta, astfel încât, dacă nu există o canalizare a energiei către o viață sexuală activă, către această conectare cu corpul, cu pântecul– fie că ai sau nu un partener –, atunci corpul, în inteligența lui, consideră (mai ales în condițiile unei oboseli accentuate sau a unor carențe nutriționale), că nu pierzi nimic dacă nu mai ai menstruație, pentru că nu este oricum un proces vital pentru tine.

Pe lângă oboseală, probleme de tiroidă, carențe nutriționale care pot veni dintr-o alimentație deficitară sau un proces de absorbție deficitar, un alt factor care poate aduce menopauza mai repede este un stres major, o traumă prin care treci, în urma căreia se poate declanșa menopauza, chiar dacă ai de exemplu 30 sau 35 de ani, la fel cum pot să declanșeze și alte probleme în corp (ca de exemplu, diabetul).

Ce pot face femeile pentru ele pentru a-și crește șansele de a traversa etapa menopauzei cu mai multă ușurință?

Răspunsul ar fi același ca mai sus, referitor la premenopauză. Întoarce-te la nevoile tale de bază: dormi bine, fă mișcare, ai grijă la alimentația ta astfel încât să fie sănătoasă. Dar de data asta, când vorbim despre menopauză, aș spune că avem nevoie în continuare și de comunitate, de un scop care să ne motiveze să ne trezim dimineața.

Dacă la premenopauză suntem în arhetipul Reginei, la menopauză suntem în arhetipul Înțeleptei. Asta înseamnă că suntem mai coapte și că mai ales comunitatea din jurul nostru poate să beneficieze de toată experiența pe care noi am acumulat-o – și ne-ar face atât de bine să nu ne izolăm în menopauză, ci să continuam să fim active în acele domenii care ne aduc multă bucurie.

Cum decurge o colaborare între tine și o femeie care vrea să-și regăsească un echilibru în viață (atât hormonal, cât și mental), în perioada premenopauzei sau cea a menopauzei propriu-zise?

Procesul prin care trec femeile cu care lucrez este, în primul rând, unul de durată. Asta e ceea ce fac astfel încât schimbările pe care le facem împreună să se întâmple cu pași mărunți – asta fiind și ceea ce duce la un stil de viață sustenabil pe termen lung.

Primele schimbări pe care le facem împreună vizează modificarea obiceiurilor zilnice, dintre care menționez:

– Ce face femeia când se trezește,

– Care este rutina sa de seară ca să aibă un somn odihnitor,

– Care este tipul de mișcare cel mai potrivit pentru ea în acest moment,

– Cum arată mesele pe care le consumă,

– Care sunt pașii pe care trebuie să-i facă pentru a se împrieteni cu propriul corp (relaxare, stretching, exerciții fizice, practici și așa mai departe).

Ulterior, facem tranziția înspre o perioadă de curățare, care ia diverse forme, în funcție de nevoile personalizate ale fiecăreia dintre femeile cu care ajung să lucrez.

Ultima etapă presupune o așezare într-un astfel de stil de viață.

___

Editor: Carina-Marisa Cichi

Credit foto: Alexandra Jitariuc

Menopauza: cum se schimbă corpul și perspectiva asupra unei tranziții absolut normale

Menopauza este un subiect despre care încă nu vorbim deschis. Puține femei abordează menopauza ca subiect de discuție și o parte dintre noi cautăm în intimitate pe internet informații despre efectele acestui proces natural. Sunt atât de multe întrebări care încă ni se pare că nu au răspuns, dar specialiștii ne pot ajuta să găsim cele mai bune alternative medicale și psihologice pentru fiecare dintre noi. Pentru a acoperi cat mai bine subiectul, am ales sa discutam cu Oana Cobeanu, psiholog si  cu dr. Petronela Popoviciu.  

• De ce este important să vorbim despre menopauză? Ce ar trebui să știm în primul rând?

OANA: Multe femei au posibilitatea să discute în cercul lor de prieteni despre simptomele menopauzei, despre experiența completă ce vine odată cu aceasta, și pot găsi astfel suportul de care au nevoie, ba chiar pot să glumească pe marginea situațiilor prin care trec. Din păcate însă, nu este cazul tuturor. De multe ori, subiectul menopauzei este evitat, ba chiar niciodată deschis. Să vorbești despre menopauză înseamnă să admiți că îmbătrânești, și asta e foarte greu de tolerat într-o societate nu foarte blândă cu ”bătrânii” ei. Mai mult, interpretările de tipul ”odată ajunsă la menopauză, feminitatea ta are de suferit, acum că nu mai ești fertilă, nu mai poți avea copii…” amestecate cu rușinea resimțită în discuții legate de sex sau sexualitate, fac împărtășirea experienței menopauzei inconfortabilă, ori de-a dreptul traumatizantă.

Ar trebui să știm în primul rând că menopauza este o etapă normală din viața oricărei femei și, mai ales, să o tratăm ca atare. Ar trebui să știm la ce să ne așteptăm, atât noi femeile, dar și partenerii sau familia noastră. Și ar mai trebui, tot în primul rând, să continuăm să fim atenți la noi, corp și minte, chiar și la vârsta menopauzei – interesul către a avea o bună calitate a vieții nu are de ce să dispară după 45-50 de ani.

• Când ar trebui să începem să vorbim despre menopauză? Există un moment anume, la 30 de ani de exemplu sau mai târziu?

PETRONELA: Între 20-30 ani trăim din punct de vedere corporal pe cele mai înalte culmi. Dezvoltarea corporală s-a încheiat, mecanismele de reparare ale corpului funcționează optim.

Până la 30 de ani corpul dispune de program intern de prevenție, de la 30 de ani încolo trebuie să punem în funcțiune unul extern. Atunci e oportun să fie atinse aspecte genetice legate de menopauza (de exemplu la ce vârstă s-a instalat menopauza la mama?) și să se efectueze controale anuale la medical de familie, chiar dacă femeia nu are nici un semn de boală.

• Cum afectează procesul de instalare al menopauzei femeia și relațiile ei profesionale ori personale? (Sunt anumite aspecte ale vieții unei femei și ale sistemelor din care face ea parte, de exemplu, profesional, familial, care pot fi afectate de instalarea menopauzei?)

P: Menopauza este o etapă importantă a vieții unei femei și este asociată cu schimbări fizice și psihologice semnificative.

Semnele menopauzei pe care fiecare femeie le experimentează mai mult sau mai puțin afectează pe plan personal și în interacțiunile sociale. Pozitiv este faptul ca aceste semne motivează femeia să fie mai mult preocupată de ea însăși, mai conștientă de ce simte și să vină mai frecvent la medic care în urma investigațiilor stabilește dacă toate semnele sunt fiziologice sau descoperă factori de risc asupra cărora e necesar să se acționeze.

O: Deși pentru majoritatea femeilor perioada de adaptare la schimbările determinate de instalarea menopauzei trece fără a trăi un nivel de distres foarte ridicat, pentru 15-20% dintre ele bufeurile sunt cu adevărat problematice și sunt asociate cu niveluri mai ridicate de afectare a vieții sociale, complicații la locul de muncă și alte dificultăți: anxietate, oboseală sau rușine.

Mai multe studii au arătat că o stimă de sine scăzută, așteptări negative legate de menopauză, un nivel ridicat de anxietate deja existent sau ideea pierderii controlului sunt unii dintre factorii care se asociază cu apariția acestor aspecte problematice. Astfel, de multe ori aceste femei își spun: ”Nu se va termina niciodată!”, ”Sunt total depășită de situație!”, ”Nu mai sunt atrăgătoare…” sau ”Clar nu mai este nevoie de mine, nu mai sunt în stare să mă descurc!”. În consecință, ce se întâmplă în majoritatea cazurilor este investirea unui cantități mari de energie în păstrarea aparențelor.

Mascarea bufeurilor sau a oboselii devine o preocupare constantă, lucru care pune o presiune și mai mare asupra femeii. Știm că în mediul profesional, practic un context social de expunere, femeile aflate în preajma menopauzei sunt îngrijorate în legătură cu felul în care vor fi percepute de colegii lor mai tineri, dar la fel și în legătură cu capacitatea de a se concentra sau a menține/realiza un anumit nivel de performanță. În viața personală, lucrurile sunt bineînțeles și mai complexe. Femeile se pot simți mai puțin atractive, dezirabile, își pot vedea rolul de parteneră romantică mult diminuat (mai ales în contextul unui simptom ca scăderea libidoului).

forthlife-symptomsatwork• Cum recunoaștem primele semne ale menopauzei? Există anumite etape prin care corpul unei femei trece către menopauză? Ce se întâmplă după menopauză?

P: Menopauza reprezintă lipsa menstruatiilor pe o perioada de 12 luni consecutive.

Nu este o boală, este un fenomen fiziologic întâlnit la toate femeile cu vârstă cuprinsă între 45-55 ani. Din  punct de vedere etimologic, termenul „menopauză” își are originea în limba greacă (menos=hemoragie, pausa=sfârșit)  adică dispariția menstruațiilor.

Menopauza nu se instalează brusc, organismul parcurge trei etape. Premenopauza, cu o durata de 4-6 ani (media 2 ani), este o perioadă de tranziție caracterizată prin diminuarea și apoi dispariția fertilității. Ciclurile menstruale devin neregulate, crește frecvența ciclurilor anovulatorii, producția de estrogeni scade, iar producția de progesteron se află la limita inferioară a normalului. Menopauza propriu-zisă corespunde opririi definitive a menstruațiilor. Postmenopauza se întinde pe o perioadă de 2-6 ani după oprirea menstrelor, până la încetarea completă a funcției ovariene.

Hormonul anti-müllerian (AMH) este o analiză de sânge care apreciază rezerva ovariană rămasă. Menopauza se instalează odată cu epuizarea rezervei ovariene. Hormonul anti-müllerian poate aprecia cu aproximativ un an înainte instalarea menopauzei.

Un studiu publicat în august 2018 în Journal of Women & Aging a urmărit să examineze modul în care menopauza influențează imaginea corporală și satisfacția sexuală și s-a observat că nemulțumirea față de felul în care o femeie se percepe ca imagine a fost semnificativ mai mare în timpul menopauzei propriu-zise, urmând ca în postmenopauză, imaginea corporală să se îmbunătățească, ajungând la percepția din timpul premenopauzei. O imagine îmbunătățită de sine pozitivă este însoțită de creșterea satisfacției sexuale.

Este încă un argument că putem privi menopauza ca o tranziție, nu ca o decădere.

• Ce este totuși un bufeu? Dar transpirațiile nocturne? Ce alte simptome tipice (dar nu la fel de cunoscute) asociate menopauzei există?

P: Bufeurile sau valurile de căldură sunt resimţite la nivelul părţii superioare a corpului, ca o senzaţie de căldură, uneori intensă, asociată cu transpiraţii intense şi roşeaţă a feţei, ce durează de obicei câteva minute. La finalul bufeului apare senzaţie de frig, uneori cu frisoane. Frecvenţa bufeurilor variază mult de la o femeie la alta și la aceeaşi persoană în funcţie de condiţiile de mediu. Există şi un factor genetic, intensitatea bufeurilor fiind similară de-a lungul mai multor generaţii pe linie maternă. Bufeurile pot fi declanşate sau accentuate de stresul psihic, de căldură sau de alimentaţia necorespunzătoare. Se recomandă evitarea temperaturilor înalte şi a hainelor din materiale sintetice. Mâncărurile condimentate și cafeaua pot accentua fenomenele vasomotorii.

Pielea își  pierde tonusul și elasticitatea. Scăderea estrogenului la menopauză este doar unul dintre factorii care duc la alterarea colagenului din piele. Sunt alți factori pe care îi putem influența, care nu țin de vârstă și care păstrează mai mult timp un aspect plăcut al pielii: expunerea la soare cu aplicarea unei creme de protecție, hidratarea corespunzătoare a organismului și a pielii, renunțarea la fumat

Masa musculară a femeilor la menopauză se reduce ceea ce face cu atât mai importantă activitatea fizică regulată care asigură și controlul greutății, protecția cardio-vasculară și prin secreția de endorfine, o stare emoțională mai bună.

• Există prejudecăți/mituri sau erori frecvente asociate menopauzei? Știm că multe femei se tem că se vor îngrășa sau că nu vor mai avea o viață sexuală normală și mai ales se tem că nu vor face față emoțional (în baza modificărilor hormonale).

P: Chiar dacă ciclul e neregulat, iar între menstruații există pauze de câteva luni, fecundația încă se produce. Până ce menopauza nu s-a instalat total (adică n-au trecut 12 luni fără să ai menstruații), sarcina rămâne posibilă. Între 45 și 49 de ani, posibilitatea de a rămâne însărcinată e de 2-3%.

Aportul caloric pentru o femeie tânără, în plină activitate, este de 1800-2000 cal/zi. La menopauză este de 1600 cal/zi deoarece metabolismul încetinește. Dacă mănâncă la fel și depune același efort, în mod sigur o femeie se va îngrășa. Dacă e conștientă de această schimbare și fără să renunțe la plăcerile culinare, reduce consumul de zahăr, grăsimi animale și alcool, alege lactate slabe, pește și consumă câte legume dorește , își poate menține greutatea.

Menopauza poate atrage după sine scăderea libidoului și uscăciunea vaginală, neplăceri care afectează viața sexuală. Tratamentul cu o cremă de lubrifiere vagi­nală sau un tratament local hormonal, prescrise de medic pot ajuta, dar relația bună cu partenerul contribuie major la adaptarea cuplului la o noua etapă.

O: Și în ceea ce privește menopauza avem de-a face cu mituri sau prejudecăți. Problema apare atunci când începem să ne comportăm în consecință. De exemplu: ”Știu ca odată instalată menopauza mă voi îngrășa, așa i s-a întâmplat și prietenei mele…Nu am ce să fac”. Este foarte ușor în acest context să renunțăm la controlul asupra alimentației noastre și a mișcării zilnice – ce rost are să fiu atentă la ce mănânc și la cât timp petrec la bazin sau alergând, dacă oricum mă voi îngrășa?

Educația cu privire la menopauza poate ușor corecta aceste atitudini. Mai mult, o bună adaptare la menopauză presupune situarea ei în contextul înaintării în vârstă și al adoptării unui stil de viață care să țină cont de acest aspect.

În ceea ce privește afectarea dispoziției, acele treceri bruște de la o stare emoțională la alta sau chiar iritabilitate crescută, putem spune cu certitudine că pot apărea, dar nu sunt în totalitate atribuite procesului fiziologic de instalare a menopauzei. Atitudinea unei femei față de ceea ce i se întâmplă, felul în care ea acordă atenție propriului corp și semnificație simptomelor trăite, suportul pe care simte că îl primește din partea familiei/colegilor, alături de factori ce țin de personalitatea și istoricul ei de viață, se pot constitui în tot atâtea cauze psihologice pentru o stare emoțională alterată sau pot contribui la potențarea efectului modificărilor fiziologice asupra dispoziției,

• Ce putem face pentru o adaptare mai bună la menopauză? Ajută terapia pe bază de hormoni? Ce alte opțiuni avem? Cum poate ajuta un psiholog?

P: Măsurile care fac trecerea mai lină prin această etapă din viața unei femei, sunt măsurile pe care fiecare dintre noi trebuie să le avem în vedere pentru sănătatea proprie: o  viață socială activă, activitatea fizică regulată, stabilirea de scopuri, alimentația sănătoasă, renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool. În ajutorul nostru e bine să bine să încercăm să monitorizăm și să păstrăm în limite normale: colesterolul, glicemia, greutatea și tensiunea arterială.

Din punct de vedere fiziologic, menopauza se caracterizează printr-o deficiență permanentă și ireversibilă de hormoni estrogeni.

Tratamentul cu fitoestrogeni, substanţe similare cu hormonii feminini, dar sintetizaţi de plante este eficient. Consumarea produselor pe bază de soia care conțin estrogeni vegetali și izoflavonoide protejează împotriva afecțiunilor cardiace și osteoporozei, scad colesterolul din sânge și calmează bufeurile. În cazul în care menopauza este însoțită de semne care afectează major viața unei femei, dacă aceasta  nu prezintă contraindicaţii se recomandă tratament de substituţie hormonală.

O: Ca de fiecare dată când în viața noastră apare o schimbare, unul din cele mai bune lucruri pe care le putem face este să încercăm să înțelegem cât mai bine ce ni se întâmplă: să ne informăm, să discutăm cu cei care sunt specializați în domeniul unde se produce schimbarea prin care trecem, să analizăm ce atitudini avem noi față de ce se schimbă și dacă ele ne ajută sau nu, să lăsăm concluziile pentru mai târziu.

Un psiholog sau consilier poate ajuta în multe feluri, fie prin abordarea prejudecăților legate de ce cred ceilalți despre femeile ce se confruntă cu trecerea la menopauză, fie prin abordarea atitudinilor legate de trecerea la o altă etapă din viață sau îmbătrânire, fie prin abordarea aspectelor legate de managementul psihologic al unor simptome fizice problematice, care nu cedează la alte tratamente, și exemplele pot continua.

Spre exemplu, studiile ne spun că ceilalți, contrar convingerii femeilor, nu recunosc neapărat un bufeu, și dacă văd manifestări asemănătoare acestuia tind să aibă o atitudine mai degrabă empatică sau neutră, nicidecum critică.  Un astfel de argument poate avea impact în sensul reducerii eforturilor  de a ascunde apariția bufeurilor sau în sensul flexibilizării convingerilor legate de felul în care sunt percepute aceste simptome de către ceilalți. Studiile ne spun de asemenea că tehnicile de respirație și exercițiile de relaxare pot ajuta la reducerea impactului bufeurilor sau chiar la obținerea unei calități mai bune a somnului, aceasta fiind deseori afectată de transpirațiile nocturne.

Nu în ultimul rând, perspectiva psihologică oferită de un specialist poate normaliza așteptările și experiențele subiective ale femeii aflate în această etapă de tranziție – spre exemplu, este esențial să reținem că ceea ce trăim la nivel fizic, are întotdeauna un corespondent la nivel emoțional, cele două experiențe influențându-se reciproc. Astfel, este de așteptat să trăim mai multe simptome fizice problematice atunci când suntem stresate sau anxioase, și, respectiv, să ne simțim mai vulnerabile emoțional atunci când simptomele fizice apar pe neașteptate sau cresc în intensitate.

________

Dr. Petronela Popoviciu (Medic Primar Medicină de Familie, Educator Prenatal Certificat Lamaze, Consilier Alăptare, Formare Psihoterapie Sistemică Familială, Educator Parental Atestat Circle of Security)

menopauza dr Petronela

“Practic o medicină pe bază de dovezi și cred că prevenția este cea mai importantă cale către o stare de bine fizic, psihic și social așa că fie că e vorba educația publicului larg, fie că sunt întalnirile cu pacienții la cabinet fac tot ce depinde de mine să îi ajut să înțeleagă care e contribuția personală pentru starea de sănătate proprie.”

18738949_291655194594633_5150202363143076605_o

“Oana este doctor în psihologie, psiholog clinician, psihoterapeut cognitiv-comportamental, cu o specializare în problemele emoționale asociate bolii și tratamentelor medicale. Începând cu 2011, a lucrat constant în proiecte de cercetare desfăşurate de Universitatea Babeş-Bolyai având ca tematică dezvoltarea tratamentelor psihologice pentru depresie.”