Tag: Mihaela Ion

Idei, răspunsuri și noi perspective despre comunicarea proiectelor culturale în cadrul Gathering-ului cultural „Comunicarea proiectelor culturale”

Pe 23 noiembrie 2023, între orele 18.00 – 20.00, la Casa Artelor din Timișoara va avea loc un gathering cultural inițiat și moderat de Mihaela Ion despre comunicarea în cultură. Discuția va parcurge diverse și importante zone de interes pentru toți agenții culturali și adiacenți, fiind propusă drept o discuție interactivă, deschisă către public cu scopul de a genera idei, răspunsuri și noi perspective despre comunicarea proiectelor culturale. Conferința face parte dintr-un proiect inițiat de Mihaela Ion în cadrul bursei de creație ei „Creat de Timişoara ” pe jurnalism cultural, în cadrul căreia discută cu stakeholderi din Timişoara şi internaţionali care au organizat proiecte culturale în cadrul Timişoara 2023. Interviurile din cadrul acestei burse sunt diseminate pe Revista Atelierul şi pe PRWave. 

Alături de Mihaela Ion manager cultural, co-fondator Revista Atelierul  vor participa la dialogul în și despre cultură și proiecte culturale 4 speakeri specialiști în domeniu: Germina Ion,co-fondator și Președinte al Asociației Contur, Elisabeta Varga, inițiatoarea proiectului Timișoara la cutie, Diana Caducenco, specialist în comunicare și relații publice și ofițer de comunicare la centrul cultural FABER și Anderka Iancea, jurnalist și parte din echipa Centrului de Proiecte. 

„Comunicarea culturală este importantă pentru fiecare proiect indiferent de amploarea sa. Un proiect care nu este promovat şi nu ajunge la un public ţintă este unul care şi-a ratat scopul, din punctul meu de vedere. Comunicarea este partea cea mai importantă  pentru un proiect, de aceea aceasta trebuie să beneficieze de un personal capabil şi obiectiv.” – Mihaela Ion, manager cultural, co-fondator Revista Atelierul.  Mihaela Ion, adaugă „Speakerii invitaţi vin cu noţiuni teoretice, dar mai ales cu detalii practice despre comunicarea proiectelor în care au fost şi sunt implicaţi. De aceea, această conferinţă poartă mai mult şi numele de gathering, este o întânire non-formală într-un spaţiu de consum de cultură din Timişoara, prin care va exista un schimb pertinent de informaţii practice”.

Comunicarea adecvată este adesea cheia succesului unui proiect, permițând pătrunderea mesajului în comunitate și atragerea participării active a publicului. Mihaela Ion și invitații săi vor propune în discuție strategii și instrumente practice pentru consolidarea comunicării în cadrul proiectelor culturale, oferind astfel participanților șansa de a descoperi noi modalități de amplificare a impactului cultural în societate.

De la creșterea vizibilității și atractivității evenimentelor culturale la consolidarea relațiilor cu publicul și partenerii, această conferință își propune să ofere instrumentele necesare pentru a transforma ideilor în realitate și a crea impact durabil în comunitatea culturală. Participanții vor pleca cu o viziune mai clară asupra modului în care pot contribui activ la dezvoltarea și promovarea culturii locale. Proiectul este un pas esențial pentru construirea unei comunități culturale responsabile și dinamice.

Partenerii media:

Radio România Cultural, Agerpres, The Institute, Igloo, Iqads, Feeder, PRWave, The Woman,  Zile și Nopți, MagMob, Furniture from Romania, Munteanu, Ziua de Vest, Centrul Cultural German Timișoara. 

Cu sprijinul: Casa Artelor – Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, Revista Atelierul. 

#CreatdeTimisoara 

#Energie

#PowerStation

#Timisoara2023

Acest material jurnalistic a fost realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul componentei Power Station a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”. Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit. 

 

Detalii moderatoare:

 

Mihaela Ion

Mihaela Ion este manager cultural cu o experienţă de peste 17 ani în cadrul industriei creative şi culturale româneşti şi cu un doctorat în istorie. Pe lângă educaţia universitară dedicată istoriei artei, Mihaela s-a specializat în domeniul managementului cultural în Londra şi Paris prin bursele acordate acesteia, de  către Fundaţia Gabriela Tudor în Marea Britanie şi Ministerul Culturii din Franţa. 

Mihaela Ion a co-fondat, în 2010, respectiv în 2012 proiectele „Revista Atelierul” (cu un content de peste 3600 de articole pe www.revista-atelierul.ro), „Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs”, Creative Night Talks realizând astfel printre cele mai importante proiecte româneşti destinate promovării comunităţilor creative şi culturale din România. Activează în diferite galerii de artă din ţară şi străinătate, iar din 2016 şi-a început activitatea curatorială. Este International Board Member AICA Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă şi membră a departamentului de Digital Strategies a aceleaşi asociaţii.  Este evaluatoare independent pentru proiectele culturale depuse la diferiţi cofinanţatori publici din România. 

Are o activitate constantă în redactarea de articole ştiinţifice multidisciplinare şi interdisciplinare catalogate ISI, BDI şi în domeniul artei contemporane. În timpul liber este tobaşar.

 

Detalii speakeri: 

 

Anderka Iancea 

De meserie jurnalist, cu 10 ani experiență în mass-media. Ultimii șapte ani i-a petrecut în redacția stirilor ProTV, ca reporter în partea de vest a țării. A absolvit ciclul masterat, specializarea Comunicare și Relații Publice la Universitatea de Vest din Timișoara. S-a alăturat echipei Centrului de Proiecte în luna iulie 2021.

 

Diana Caducenco 

Este specialist în comunicare și relații publice, în prezent activează ca ofițer de comunicare la centrul cultural FABER. 

Are experiență în planificarea campaniilor de social media și influencer marketing, în dezvoltarea comunităților brandurilor, atât pentru companii private, cât și pentru instituții publice și organizații neguvernamentale.  Este preocupată de rolul comunicării în promovarea proiectelor culturale și artistice și studiază constant, participând la stagii de practică atât în țară, cât și în străinătate (Franța, Grecia).

 

Elisabeta Varga 

Inițiatoarea proiectului Timișoara la cutie, la care lucrează împreună cu Dan Ungureanu și Nicoleta Ciocov, dar implicată și în alte proiecte independente de cursă lungă, cum ar fi cele 10 ediții ale Festivalului de Film Ceau, Cinema!, Elisabeta își dorește să contribuie la viața culturală a comunității, bucurându-se de apropierea de oraș prin aceste proiecte de suflet.

După terminarea Facultății de Psihologie din Timișoara, Elisabeta a lucrat la un ONG local, sprijinind integrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități, apoi la o fundație internațională, oferind consultanță întreprinderilor sociale, ca apoi să se lanseze cu diferite inițiative de antreprenoriat cultural, co-fondate și implementate cu prieteni ce împărtășesc aceleași pasiuni.

 

Germina Ion 

A absolvit Filosofia la Universitatea din București, continuându-și apoi studiile în arte vizuale la Universitaeta Națională de Arte București. Timp de 5 ani, parcursul ei profesional s-a axat pe colaborări cu diferite Agenții de publicitate, în campanii de BTL și ATL pentru diferite branduri. În ultimii ani, a avut mai multe colaborări cu diferiți operatori culturali: Asociația Storyscapes, Bucharest Biennale, Galeria Catinca Tăbăcaru, Fundația Art Encounters, Galeria Jecza, Asociația Contrasens, Fundația Archaeus, acolo unde a fost implicată în proiecte de mediere culturală, comunicare și producție culturală, precum și în programe de educație cinematografică și new media. 

Din 2021, este co-fondator și Președinte al Asociației Contur, un ONG care dezvoltă programe și proiecte culturale adresate artiștilor emergenți, iar din 2022, s-a alăturat echipei Fundației Art Encounters. Ca Manager Comunicare & PR a coordonat o parte din strategia de comunicare a Bienalei Art Encounters 2023, a programului permanent al Fundației, dar și a expoziției eveniment “Brâncuși: surse românești și perspective universale”.

Mihaela Ion, cofondatoare Revista Atelierul: „Întregul meu parcurs profesional este în jurul artei”

Mihaela Ion este cofondatoarea Revistei Atelierul, unde promovează de peste 13 industriile creative și culturale. Totul a pornit pentru Mihaela în momentul în care a realizat că, după finalizarea studiilor, nu își găsește un job pe placul ei – un job în care să lucreze alături de prietenii care gândesc asemeni ei.

Astfel, parcursul Mihaelei s-a conturat în această direcție, revista devenind un full-time job. În plus, de-a lungul timpului, acesta a pus bazele mai multor proiecte care contribuie la promovarea industriilor creative.

Ne-a povestit despre parcursul ei profesional și ne-a descris perspectiva proprie asupra industriilor culturale de la noi din țară, accentuând nevoile sectoarelor creative. Ne-a vorbit despre importanța comunicării în cadrul acestor proiecte, subiect pe care îl va aborda, alături de invitații săi în cadrul Gathering-ului cultural: Comunicarea proiectelor culturale, organizat luna aceasta la Timișoara.

 

Mihaela, cum te-ai descrie pentru cineva care nu te cunoaște?

 

De profesie sunt istoric de artă (cu un doctorat în istoria patrimoniului comunismului), astfel întregul meu parcurs profesional este în jurul artei, în special al artei contemporane şi a designului de produs. În 2010, am cofondat Revista Atelierul şi de atunci promovez alături de echipa mea internaţională de redactori şi editori, industriile creative şi culturale. Îmi place să redactez articole academice participând activ la conferinţe naţionale şi internaţionale importante, dar şi articole destinate unui public larg.

De asemenea, sunt şi evaluatoare de proiecte, în cadrul mai multor cofinanţatori publici şi în 2022, am devenit International Board Member în cadrul AICA (Asociația Internațională a Criticilor de Artă). Îmi plac foarte mult proiectele culturale în care arta este prezentată clar unor categorii de public care încă nu sunt emancipate în domeniu.

Iar în timpul liber, sunt toboşar şi acest lucru îmi place foarte mult. 

 

Cum a început parcursul tău în industria creativă și cum s-a conturat până în prezent?

 

Cum am menţionat şi mai sus, am finalizat cursurile de istoria artei, în 2010 am realizat că nu îmi găsesc un job aşa cum doream, aşa că alături de colegii mei am cofondat Revista Atelierul şi implicit Asociaţia Atelierul de Creaţie. Nu ştiam prea multe detalii despre birocraţie, dar în primele două luni am învăţat tot ce ne era necesar, datorită unui proiect public câştigat înainte să ne iasă toate actele. 

Alături de Revista Atelierul am crescut în cadrul domeniului creativ, având o pregătire în domeniul istoriei artei de la preistorie până la arta contemporană şi teoria şi practica imaginii, a învăţa despre industriile creative a venit natural. În aceşti 13 ani de Revista Atelierul activitatea noastră s-a extins şi în afara României, devenind stakeholderi în domeniu, dar toată activitatea vine cu o muncă şi mai amplă şi constantă, pentru mine devenind un full-time job.

 

Ai studiat managementul cultural la Londra și Paris. Cum a fost experiența studiului în alte țări? Care sunt cele mai valoroase lucruri cu care te-ai întors în țară, profesional și personal?

 

Am avut aceste oportunităţi în ani diferiţi şi mi-au schimbat totalmente modul de raportare la un proiect cultural propriu şi la modul de prezentare a informaţiilor.

Din punct de vedere profesional am învăţat că este important să respecţi deadline-urile, să nu oferi informaţii personale în mailurile de muncă, să fiu pregătită pentru orice situaţie, dar cel mai important să apelez la echipa Revistei Atelierul în momentul în care nu mă pricep la un aspect. Personal, m-am schimbat, văd mai pregnant părţile deficitare ale României, pe care încerc să le corectez constant. Iar cele mai valoroase lucruri cu care m-am întors sunt prietenii şi colaborările pe care le-am realizat acolo.

 

Cum vezi tu industriile creative și culturale de la noi din țară, raportându-ne la artiști și creațiile lor, spații și chiar public? Oferă-ne o perspectivă de ansamblu, cu mici amănunte, care poate nu se văd la prima privire.

 

Industriile creative şi culturale din România sunt în plină dezvoltare, ceea ce mă bucură foarte mult, în 2010 puteam să numărăm pe degete creatorii de produse. Acum apar constant noi firme, noi branduri, dar de cele mai multe ori 1 din 3 nu reușeşte să rămână pe piaţă mai mult de 1 an sau 2 ani. Cei mai mulţi nu apelează la comunicatori de presă, astfel încât să fie şi să rămână relevanţi în faţa categoriilor de public.

Sunt mai multe evenimente flagship în România, dar constant am senzaţia că unele realizează proiecte cu aceleaşi branduri în fiecare an şi ratează, din punctul meu de vedere, fix valorile europene de co-producţie, colaborare şi noi parteneriate strategice.

 

În 2010 ai co-fondat Revista Atelierul, un spațiu dedicat promovării industriilor creative. Ai simțit o nevoie în piață? Cum au fost acești 13 ani pentru tine, ca persoana din spatele proiectului? Dar raportat la industrie, cum simți că a contribuit revista?

 

Mai mult am simţit nevoia mea de a avea un job care să îmi placă şi de a colabora cu prieteni cu care eram şi sunt pe aceeaşi lungime de undă. De asemenea, în 2010 totul era la început în domeniul industriilor creative, dar această nevoie a pieţei am observat-o instant, de la 100 views pe www.revista-atelierul.ro, în prima zi am ajuns la 6000 în a doua săptămână, totul fiind organic.  

Suntem de 13 ani, parteneri media pentru cele mai importante evenimente de profil din România şi din străinătate: Venice Design Week, Milano Jewelry Week, colaborăm cu London Design Week, Ambiente, Creativeworld Frankfurt şi mulţi, mulţi alţii.

Facem o treabă bună primim, constant mailuri de colaborări, mailuri cu critici, propuneri de colaborare, noi formule de parteneriat şi câştigăm mereu cofinanţări publice, actualmente Revista Atelierul este finanţată de Ministerul Culturii. Ce îmi place în comentariile negative pe care Revista Atelierul le primeşte, este că niciodată nu ni s-a imputat că promovăm aceeaşi oameni, şi fix asta facem, maxim 3 designeri au avut mai mult de un interviu în cei 13 ani de activitate pentru noi.

Ca să fiu activă în cadrul Revistei Atelierul constant mai plec o lună-două lăsând activitatea în mâinile colegilor mei, Teo Vlădescu şi Vali Grosoşiu, şi mereu mă întorc cu forţe proaspete.

 

De-a lungul timpului ai pus bazele și altor proiecte destinate promovării acestor industrii. Simți că este nevoie de o constanță în această muncă? Care sunt nevoile la momentul actual? Dar posibilele soluții?

 

Este nevoie mereu de noi proiecte pentru a fi relevant, dar mai ales pentru a fi în pas cu ceea ce vrea publicul. Am cofondat Creative Night Talks, o serie de conferinţe live şi offline în timpul lockdown-ului, când am simţit nevoia de a discuta cu creatorii de produse, cu designerii. După, acest proiect a crescut organic şi la nivel internaţional şi îmi propun să îl reluăm cât mai curând.  

Acum este o nevoie de proiecte constante şi consistente care să nu fie făcute doar de dragul de a le face şi anul acesta. Tinerii au nevoie să vadă implicare din partea stakeholderilor, deschidere şi cel mai important, apreciere, de aceea nu îmi plac în mod deosebit categoriile destinate exclusiv tinerilor, în cadrul proiectelor dedicate industriilor creative şi culturale. Aşa cum noi am putut să fim în liga mare de la început, consider că toţi merită acest lucru.

 

Luna aceasta organizezi o conferință culturală pe tematica „Comunicarea în cadrul proiectelor culturale”. Cum comunicăm aceste proiecte? Există o serie de reguli specifice?

 

Din punctul meu de vedere trebuie să fie mai multe reguli: un personal care să se priceapă la acest lucru şi de preferinţă să nu aibă mai multe funcţii în proiect, să trimiţi specific informaţii pentru fiecare partener media în parte, să nu începi promovarea cu două zile înainte, să încerci prin toate mijloacele să ajungi la publicul tău şi cel mai important să ai afişe şi declinări vizuale catchy. De asemenea, să nu ai prea multe greşeli de scriere în materialele trimise înspre presă.

Consider că dacă la proiectul tău nu vin mai mult de rude şi prieteni, atunci PR-ul cu care ai colaborat nu şi-a făcut deloc treaba. Iar un proiect cultural nu poate să fie promovat la fel ca un proiect academic sau din alt domeniu.  

De asemenea, este greu să comunici un proiect dacă ai doar noţiunile tehnice şi teoretice primite de la facultatea de profil, din punctul meu de vedere este bine să faci un internship alături de o entitate juridică cu experienţă în domeniu.  

 

Cum ai decis organizarea unei astfel de conferințe? Cine sunt speakerii și cum i-ai ales?

 

Am menţionat acest proiect în cadrul bursei Energie! Burse de Creaţie 2023 pe care am câştigat-o din partea Centrului de Proiecte. Simt o nevoie acută de comunicatori culturali pentru proiectele culturale, astfel am invitat stakeholderi din Timişoara şi naţionali capabili să vină cu un know-how personalizat. Diana Caducenco este ofiţer de presă la FABER, Germina Ion se ocupă de comunicarea celor mai importante proiecte pentru Timişoara 2023, Anderka Iancea a lucrat la o mare televiziune şi acum face partea de comunicare a Centrului de Proiecte, iar Elisabeta Varga Piatek se ocupă de Timişoara la Cutie unul dintre cele mai bune proiecte de promovare a patrimoniului local prin metode alternative, din punctul meu de vedere. La acest proiect colaborez cu Revista Atelierul şi cu Sanda Ilieş care vine cu experienţa de comunicare pentru generaţia Z. 

Am observat fix acum când nominalizam speakerii că este un proiect all women, nu am intenţionat acest lucru, aşa s-a nimerit.

 

Care vor fi principalele puncte de discuție? Ce așteptări ai cu privire la eveniment?

 

Să discutăm despre ce a funcţionat şi ce nu a funcţionat în cadrul proietelor noastre culturale, ce am învăţat din greşeli, ce facem constant fără să fi învăţat din cursurile de profil pe care le-am urmat. Aşteptările sunt mari, îmi doresc să fie un public divers care fie face parte din echipa unor proiecte culturale sau este public constant pentru evenimentele culturale.

Este un parteneriat public-privat, eu – Casa Artelor, Centrul de Proiecte, Revista Atelierul, la care sunt şi partenerii media aduşi în proiect, printre care sunteţi şi voi şi consider că şi organizarea acestui eveniment este un exemplu de bune practici.

Cred că îl voi aduce şi în mai multe oraşe, am primit foarte multe mailuri ca acest proiect să fie şi în alte zone.

 

Ai un mesaj pentru cititorii The Woman, cu privire la implicarea în industriile creative:

 

Să cumpere produse de designer, să investească în artă, să nu se sperie de preţurile pe care le au produsele de autor și lucrările de artă.  

Să achiziţioneze produsele care le plac, nu care sunt în trend acum.

 

Tocuri sau flat shoes? – Şi, şi. Tocurile şi platformele sunt mai mereu prezente în viaţa mea, când este gheţus trec la flat shoes.  

Artistul favorit: Marina Abramovic, Takashi Murakami, Andrei Cădere

Artiști în domeniul muzicii: Arctic Monkeys, Foster the People, De Staat

Creatori de produse: Andreia Popescu, Carla Szabo, Gruni, Diana Vasilescu

Cu ce oameni te înconjori? – Curatori, istorici de artă, muzicieni, oameni de presă, comunicatori culturali, manageri de artă, artişti, dar am început să ies din bula mea socială, astfel încât să văd şi alte perspective

Cartea de pe noptieră: „Eleganţa Ariciului” de Muriel Barbery, dar acum citesc Boris Groys „On the New”

Note to self: FOMO is not a thing.

 

–

Editor: