The Woman 2022: o ediție care promovează și celebrează femeile lider

Ediția 2022 a conferinței anuale The Woman, eveniment care promovează și celebrează leadershipul feminin, a avut loc pe data de 28 Iulie 2022, la Radisson Blu Cluj-Napoca.

Ediția 2022 în cifre a însemnat: 11 speakeri pe scenă, mai mult de 400 de participanți în sală, 40 de companii susținătoare, 20 standuri expoziționale, 10+ voluntari, multă emoție, lecții de leadership și exemple de performanță.

În acest an, tematica ediției a fost Moștenirea – ce fac eu pentru ceilalți plus ce fac pentru mine, dar care are un efect pozitiv asupra celor din jur. Moștenim comportamente, tipare, elemente ale culturii sau chiar aspecte materiale, dar fiecare dintre noi avem șansa, prin ceea ce facem în fiecare zi, să lăsăm mai departe o moștenire. Ediția 2022 a conferinței anuale The Woman a fost menită să ne inspire să începem, dacă nu am făcut-o deja, să ne construim moștenirea.

The Woman 2022

De-a lungul timpului, scena The Woman a fost cadrul în care acele femei, care prin  activitatea și acțiunile lor au devenit lideri în industriile din care fac parte, și-au spus povestea, au oferit lecții din propria experiență și au motivat și inspirat alte femei. The Woman pune lumina an de an pe femei ale căror nume sunt sinonime cu performanța, devotamentul, perseverența și grija față de ceilalți.

Cu fiecare ediție comunitatea The Woman a crescut, iar femei minunate se întâlnesc de peste 10 ani pentru a găsi și oferi mai departe inspirație, motivație și a celebra leadershipul feminin.


The Woman 2022

Scena The Woman a fost locul în care 13 femei extraordinare și-au scris o parte din moștenire:

 

Roxana Lupu, prezentatoarea ediției, a fost prima care a pășit pe scena The Woman. A întrebat, a ascultat, a complimentat și a împărtășit mai departe toată emoția regăsită pe scenă.

The Woman 2022

 

Crina Ciocian, co-fondator The Woman, a deschis ediția rememorând începuturile proiectului The Woman și accentuând importanța exemplelor regăsite pe scenă de-a lungul anilor: „Dacă în urmă cu 10 ani când făceam research-ul pentru speakerii evenimentului lista era destul de scurtă, azi, lista femeilor pe care le apreciem și urmărim a ajuns la câteva sute de femei care muncesc zilnic în proiectele în care sunt implicate, care construiesc în mod natural și sustenabil businessuri și cariere, contribuind astfel la bunăstarea celor din jur”.

Crina Ciocian - The Woman 2022

Elena Lasconi, Primarul Municipiului Câmpulung Muscel, ne-a învățat că imposibilul devine posibil prin dragostea pentru cei dragi și iubirea pentru propria țară.

A pornit de la o casă de vacanță cumpărată și recondiționată și a ajuns Primar, parcurgând un drum deloc ușor, din dorința de arată că și aici, la noi în țară, se poate.

Elena Lasconi - The Woman 2022

Gina Lupu ne-a vorbit despre tehnologie și importanța sustenabilității în domeniu și ne-a oferit câteva bune practici în business: valorile sunt niște semințe și este nevoie să le udăm”.

Co-fondatoare Women in Tech a declarat: „Tehnologia produce în momentul de față 4% din noxe la nivel global, și asta este în curs de rezolvare (prin surse regenerabile), dar este o problemă și ar trebui să ne facă să abordăm responsabil impactul nostru asupra mediului înconjurător.”

Gina Lupu - The Woman 2022

Larisa Iordache, medaliată olimpică, a adus pe scena The Woman valorile necesare performanței: dăruire, ambiție, multă muncă, dar a accentuat importanța susținerii emoționale în sport și în viața de zi cu zi: „una lângă cealaltă ca femei, încurajându-ne și complimentându-ne”.

Ne-a împărtășit cel mai greu moment al vieții ei, moartea mamei și sacrificiile unei vieți de campion, fiind nevoită să plece în cantonament la doar trei zile după acest eveniment.

IMG_0327

 

Daniela Micușan, General Manager Majorel România, ne-a oferit exemplul unui lider bun, vorbindu-ne despre arta de a gândi independent, dar totuși împreună și despre modul în care îmbină viața profesională cu cea personală.

A te afla într-o poziție de conducere îți aduce responsabilitatea de a fi acolo mereu pentru echipa ta. Daniela a fost omul care, deși aflată în spital cu fiica sa, stătea cu laptopul în brațe pentru a avea grijă și de echipa ei.

Daniela Micușan - The Woman 2022

 

Dr. Alexandra Mircea a împărtășit cu noi drumul prin care a reușit să transforme stomatologia într-o meserie amuzantă și a concluzionat cu satisfacțiile care vin din tot ceea ce face zi de zi: „Mă hrănesc cu emoția pacienților și cu acest bine pe care reușesc să îl fac”.

A început să publice în mediul online informații ușor de înțeles, iar răspunsurile au fost neașteptate, acela fiind momentul în care și-a dat seama că oamenii aveau nevoie de cineva care să le asculte întrebările și să le ofere răspunsurile potrivite.

 

Alexandra Mircea - The Woman 2022

Ada Teslaru, consultant de comunicare independent cu peste 20 de ani experiență, ne-a dezvăluit definiția unui brand puternic – „să rezumi într-un singur cuvânt o emoție” și ingredientele unui brand de succes: „simplitate, consecvență și autenticitate”, menționând că în prezent este vorba tot mai mult despre brandul personal: „Companiile sunt conduse de oameni, oamenii aceia de alți oameni. Atâta vreme cât este vorba despre oameni, oameni care fac afaceri cu alți oameni, este important să nu neglijăm brandul personal și să îl construim”.

Întrebată despre una dintre cele mai importante calități profesionale ale sale, Ada ne-a răspuns: „mie îmi răspunde lumea la telefon”.

Ada Teslaru - The Woman 2022

Mirela Retegan, fondatoare Gașca Zurli, a accentuat importanța a ceea ce noi lăsăm în urma noastră, îndemnându-ne să lăsăm moștenire un sprijin comunității noastre.

Aceasta a inițiat un proiect minunat numit „șura din vis”: construcția unui loc unde copiii din Augustin vor învăța, în joacă, să scrie și să citească.

„Nu trebuie să uităm că suntem pe locul 1 la analfabetism în Europa și copiii noștri vor crește în aceeași țara cu copiii care nu merg la scoală. Și noi trebuie să schimbăm asta și să le dăm o șansă la educație.”

Mirela Retegan - The Woman 2022

Nicolle Stănese a urcat pe scenă alături de fiica sa, Ana-Victoria în vârstă de numai 9 anișori. S-au descris una pe alta, ne-au împărtășit ce au învățat fiecare de la cealaltă și ne-au dat voie să descoperim relația specială pe care o au.

Ana-Victoria ne-a mărturisit: „Am învățat mai multe de la mama, dar cel mai important – să cred în oameni și să iubesc”.

Nicolle Stănese și Ana-Victoria - The Woman 2022

Anda Feher și Ane Paszkany, co-fondatoare Concepto, ne-au oferit un exemplu despre cum legătura de familie poate fi baza dezvoltării unui brand, care a pornit tocmai de la o moștenire lăsată de bunica lor.

Unul dintre cele mai importante aspecte pe care le-au moștenit de la părinții lor, după care se ghidează în viață și business, este să prețuiască încrederea: „Încrederea se câștigă greu și se pierde repede”.

 

Anda Feher și Ane Paszkany - The Woman 2022

Alexandra Crăciun a fost cea care a adus emoție și lacrimi pe scena The Woman, deschizându-și sufletul și recitând din albumul de poezii pe care l-a scris și urmează să îl lanseze în curând.


Alexandra Crăciun - The Woman 2022

În acest an, The Woman a dat glas moștenirii sub toate formele ei: ce oferim mai departe comunității de care aparținem, ce moștenire lăsăm țării noastre, ce bune practici implementăm în cadrul companiei din care facem parte, cum ne clădim relația cu familia, ce lucruri bune lăsăm în urma noastră.

Evenimentul a fost organizat de către Libero Events. Din culise, The Woman este definită astfel: inspirație, motivație, emoție, recunoștință, multă muncă și oameni frumoși. 

echipa - The Woman 2022

 

The Woman motivează, educă și susține, de peste 10 ani, acele femei care au puterea de a inspira constant și a conecta businessuri și relațiile de business. Femeile lider au la bază educația și acționează prin implicare în comunități, atât în cele din care fac parte, cât și la nivel mondial. Scopul The Woman este de a promova leadershipul feminin în principal, dar și educația de calitate și bune practici în business.

 

Partenerii ediției, care susțin promovarea femeilor în antreprenoriat și în poziții de lider:

Aegon – Silver Partner, Meron – Official Coffee Partner, ATP Motors by Mercedes – Mobility Partner, Oxygen, BOOKR, Aesthetica Dental, Majorel,  Bijuterii Fig – partener autorizat Pandora, REGUS, TAB – The Alternative Board, Vodnar Beauty Lounge, eJobs, Nashi Argan România, Cosmetic Plant, Clinica Neurofeedback Brainfit, Mamprenoare, Chic Bijoux, 18 GYM, Clinica Dermavision, Frances Dress Shop, Romb, Allurene, Petit Bebe, My Geisha, Chiriță și Asociații, Alore Events, Emerson, Iron Mountain, Saladmaster, Be Well Store, Asociația Montessori Hand in Hand, Farmasi, BBM Cluj, REMAX, The Healthy Cake, Zaliari.

Parteneri media: EBS Radio, Bună Dimineața, ClujLife, Transilvania Business.

The Woman 2022

The Woman 2022

The Woman 2022

The Woman 2022

„ – Da, dar…” | Bob Rădulescu

Oricine-n lumea asta este făcut din trup și suflet.

Tu cititorule, eu, cu toții din asta suntem făcuți.

Ah! Și din minte, dacă vrem neapărat să împărțim nevăzutul ființei noastre între emoție și rațiune.

Așadar trup, suflet și minte.

Și pentru că din astea suntem făcuți, doar pe astea cred eu că le putem primi de la lumea din jurul nostru, de la părinți și de la înaintași și doar pe acestea le putem lăsa mai departe ca moștenire.

Ce lăsăm mai departe e oglindirea noastră: trup, suflet și minte.

Asta cred eu că e moștenirea. Sigur că trupul, conform cu legile naturii vine și pleacă. E vizibil și palpabil până trăiești. După care…

Dar el își va găsi echivalent, în lucrurile materiale pe care le-ai moștenit de la înaintași și în cele la fel de palpabile pe care le vei lăsa urmașilor tăi.

Eu am primit puține lucruri de la părinți, m-am născut într-o familie simplă și modestă care neavând neapărat multe lucruri, a compensat cu moștenirea pe partea emoțională și rațională.

Am primit iubire, atenție, grijă, vorbe frumoase, încurajări, învățături, certuri când a fost cazul și sfaturi. Multe sfaturi și experiențe care m-au făcut omul care sunt astăzi.

Aceasta toate sunt moștenirea mea și sunt mult mai valoroase decât zidurile casei părintești clădite din truda mamei și a tatălui, ziduri care ne-au rămas nouă, copiilor, după ce părinții au plecat.

Da, o să las și eu mai departe o casă copilului meu, asta e partea materială a moștenirii, dar cred, ca la un iceberg, că partea materială e doar vârful care se vede ieșind din ocean.

iceberg (2)

Însă baza icebergului, nevăzutul, este ceea ce se ascunde sub apă.

Așa e și la moștenire, baza sunt emoțiile, iubirea, cuvintele, sfaturile, râsetele și experiențele pe care le dau zilnic fetiței mele. Nu vreau să-i dau scopul în viață sau direcția. Alea trebuie să și le găsească ea, așa cum am făcut și eu, să fie ale ei, să lupte pentru ele, să creadă în ele.

Eu doar trebuie să duc mai departe moștenirea primită de la părinții mei, oameni care nu ne-au spus niciodată „NU!”.

Ne-au spus tot timpul „Da, dar…!” și așa am învățat responsabilitatea. Astea toate le dau mai departe. Și speranța…

Destinul a făcut să ne naștem în mijlocul acestui popor. Nu-l cunosc atât de bine să-i știu adevărata și completa istorie, nu am pregătirea și autoritatea să enunț teorii despre poporul meu. Mă pot referi doar la ce văd și simt în jurul meu. Nu știu dacă suntem mai breji sau mai loaze decât alte popoare. Cred că suntem parte dintr-o umanitate care are multe plusuri și minusuri, dar căreia încă îi mai lipsește educația.

Educația atât intelectuală, cât mai ales emoțională și morală.

BOB RADULESCU3

Aș vrea să fim mai buni, nu neapărat mai deștepți. Cu toții, nu doar noi, românii. Cu toții, mai ales cei răspunzători de destinul întregii rase umane. Mai buni la suflet, mai iertători, mai iubitori și asta să lăsăm mai departe urmașilor noștri

Sper într-o generație care să facă lumea mai bună! Știu că sună atât utopic cât și cumva declarativ, generalist. Lumea mai bună. Cum e lumea mai bună? Cine e lumea? Cum s-o facă cei de după noi mai bună dacă noi n-o facem mai bună în timp ce trăim? Azi! Acum.

Copilul imită ceea ce vede, nu ceea ce i se spune.

Cred că ar trebui să facem mai mult și să spunem mai puțin. Ce ironie…să spun asta tocmai eu, care voi lăsa moștenire ceea ce am spus în clipurile mele și cu rolurile mele. Pentru că armele mele sunt cuvintele mele. Și emoțiile, stările pe care le-am dat celorlalți. Am spus cuvinte, dar le-am și filmat să rămână, deci asta fiind moștenirea pe care o las, e bine să am grijă la ce fac și ce spun.

Iar peste zeci și zeci de ani, când numele-mi va fi uitat, iar cineva va cotrobăi prin străfundurile internetului și va găsi un clip cu mine, vreau să cred că va avea parte de ceva formă de emoție. Sper că va râde, pentru că râsul e bucățică de fericire. Sper că va râde și va avea parte de o stare de bine pe care s-o dea mai departe, așa cum am făcut și eu toată viața mea. Toată moștenire mea. Să dai mai departe o stare de bine…

Materialul a fost publicat in Revista print The Woman (Moștenirea/Spring 2022).

Revista poate fi comandată de pe site-ul www.thewoman.ro (transportul este gratuit).

Interviu mamă-fiică, Alexandrina și Valentina

Alexandrina Hristov este o artistă în adevăratul sens al cuvântului, originară din Republica Moldova. Activitatea să se leagă de muzică, pictură și poezie. 

A absolvit Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău și cântă în română, franceză și rusă, jonglând cu stiluri precum pop acustic, rock contemporan, alternative, jazz și soul. Alexandrina este mama Valentinei, „iubirea ei”.

Valentina a studiat Creative Business în Olanda. Aceasta face parte din categoria content creatorilor ce nu se încadrează în tiparul clasic de estetic. Comunică sincer și natural și nu colaborează decât cu branduri cu care deja interacționează, aspecte care au ajutat-o să își construiască o comunitate numeroasă. Pentru Valentina, mama ei este „principalul pilon de susținere”, de la care a  învățat să creadă mereu în forțele proprii.

Asemănarea dintre cele două este vizibilă chiar și din modul în care acestea văd relația mamă-fiică. Alexandrina descrie „perioade în care îngerii cântă în cor amestecate cu perioade în care vorbesc limbi diferite”, iar Valentina adaugă un „haos plin de iubire”.

 

 

Alexandrina Hristov

 

Alexandrina, ești un artist în adevăratul sens al cuvântului. Cânți, pictezi și scrii poezii. Consideri că latura artistică se moștenește sau e un aspect care se dezvoltă pe parcursul vieții? Ce consideri că ai moștenit de la părinții tăi, având în vedere partea aceasta?

 

Tatăl meu este pictor. În tinerețe a cântat în fanfară la trombon. Tata e un suflător înnăscut, știe și la flaut și la fluier și la nai. Mama, a fost filolog, doctor în științe, profesor la Universitatea de Stat din Chișinău, scria dicționare frazeologice. Avea o voce minunată, a jucat în teatrul studențesc. 

 

Copilul absoarbe ca un burete tot ceea ce vede. Cu alte cuvinte, în primii șapte ani de acasă, care sunt cei mai importanți, moștenește sau copiază toate „obiceiurile” din familie. 

Dar asta e doar primul pas. Pasul doi e să cultivi pasiunea în tine, prin muncă și exercițiu, oricât de banal ar suna.

 

Ai copilărit în Republica Moldova. Cum a fost copilăria ta? Au existat evenimente, momente, obiceiuri care ți-au influențat parcursul și te-au făcut să devii artista care ești astăzi? Cum a fost prin comparație copilăria Valentinei?

 

Am avut o copilărie foarte frumoasă, într-o familie mare, plină de căldură și iubire care s-a întrerupt brusc, peste noapte. Mămica a decedat la varsta de 43 de ani. 

Această tragedie ne-a zguduit întreaga familie. La mine, personal, s-a suprapus cu perioada de pubertate, așa că am devenit un haos ambulant, total fără scop. A început „perioada neagră”, uram oamenii, școala. Acea profundă durere a pierderii a persistat ca un junghi în corp până când a apărut Valentina. Doar în momentul în care am devenit mamă, viața a prins din nou culoare.

Nu știu cum poți să compari copilăria. Valentina a crescut altfel, îi are pe ambii părinți în viață.

Creezi artă sub toate formele ei, de la muzică și pictură, până la poezie și fotografie. Ce te inspiră și unde îți găsești inspirația?

Inspirația umblă liberă printre noi și e pretutindeni. Ochi să ai să vezi, urechi să auzi. În cazul meu, vine cel mai mult din joacă, din experimentele pe care le fac. Sau poate că vine de undeva de unde nu știu nici eu.

mamă-fiică 2

Arta, indiferent de forma ei, este ceva ce rămâne drept moștenire generațiilor următoare. Te gândești și te ghidezi după acest aspect în momentul în care creezi? Cum vezi tu ideea de moștenire, din prisma artistului?

În momentul în care creez sunt doar eu cu percepțiile mele. Creația este o meditație care mă înaripează, așa că în primul rând, creez pentru mine, să fiu bine. Moștenirea artistului e urma pe care acesta o lasă. Oamenii, în general, lasă urme. Și dacă această urmă ar umple măcar un mic gol sau ar inspira pe alții, artistul, dacă ar mai fi în viață, s-ar simți fericit, probabil.

Cum ai prezenta-o într-o frază pe fiica ta, Valentina?

Valentina este iubirea mea. Atât.

Ce consideri că a moștenit Valentina de la tine? Este o fire artistică asemenea ție sau, dimpotrivă, este mai pragmatică? Unde îți seamănă Valentina? Dar unde acționează complet diferit?

Pasiunea pentru muzică cu tot cu voce, simțul umorului. Valentina știe să cânte la violoncel și la harpa. Dar a moștenit și perfecționismul, pe  care eu la rândul meu l-am moștenit de la mama. Iar mama de la bunica. Acest perfecționism nu întotdeauna este de ajutor, pentru că în multe cazuri te ține pe loc, sau îți poate provoca frici.

Valentina este un artist sensibil al generației noi. Dar tot ceea ce face Valentina acum, din punctul meu de vedere, e doar o mică încălzire înainte de saltul tigrului înspre arenă.

Pragmatismul este indispensabil vremurilor în care trăim. Nu ai cum să nu fii pragmatic în aceste vremuri. Valentina dacă are un scop în care crede, merge până în pânzele albe pentru a-l atinge..

Și chiar dacă o mai ghidează intuiția, îi place să programeze, organizeze și să analizeze. Eu nu mă ocup cu așa ceva. Intuiția e credința mea. 

Cum este relația ta cu Valentina? Care sunt obiceiurile care vă apropie cel mai mult? 

Cum poate fi o relație dintre un scorpion și un taur. Noi ne aflăm la poli diametral opuși din perspectiva roții horoscopului chinezesc. Așa că avem perioade de pace și înțelegere divină, când toți îngerii ne cântă în cor, dar și perioade când vorbim pe limbi diferite.

Avem mai multe obiceiuri, dar cel mai îndrăgit e „misiunea dulapul”. Deschidem dulapul care e peste tot în casă, pe scaune, pe standere, pe jos, și începem să probăm și să analizăm hainele. Totul se desfășoară în hohote, bineînțeles, pentru că unele haine zici că au greșit atât dulapul cât și secolul. 

Care este cea mai importantă lecție pe care Valentina ți-a oferit-o?

 Să pot iubi din nou, chiar mai puternic ca înainte.

Valentina a călătorit foarte mult și chiar și-a început propriul business. Se poate spune că este independentă. Cum ai simțit aceste schimbări? Ce ai sfătuit-o pe Valentina legat de acestea? 

Valentina a plecat de acasă la 18 ani și atunci am fost distrusă. În toți acei 18 ani ea a fost cea mai apropiată persoană, de care nu mă despărțeam aproape deloc, cu excepția deplasărilor mele în cadrul concertelor. 

Dar, ca orice mamă, a trebuit să trec peste pentru că nu era vorba despre mine, ci despre viitorul ei. Cred că orice om trebuie să călătorească mult, să vadă și alte lumi, și ce se mai întâmplă în curtea vecinului pentru că asta, de fapt, face diferența între o persoană deschisă și una inhibată. Știam că o să-i fie greu dar greutățile ne întăresc, până la urmă.

Este independentă, da. Nu am ce sfaturi să-i dau pentru că doar ea știe cum e cel mai bine. 

Ce altceva dorești să îi lași moștenire fiicei tale? 

Tot ce nu am eu: vreo doua-trei case, o mașină de lux, diamante și o pădure de brazi pe malul oceanului și o carte scrisă de mama ei.

 

Valentina Pundev

 

Valentina, ești foarte cunoscută în mediul online, unde mii de oameni te urmăresc și te apreciază zi de zi. Ai spus despre conținutul tău că e mai mult simțit decât gândit. Care sunt, din punctul tău de vedere, motivele pentru care oamenii apreciază tipul acesta de activitate pe Social Media?

Consider că întotdeauna când o persoană este întru totul autentică și se prezintă exact așa cum e, oamenii o să graviteze în jurul ei. Consider că ce fac eu este exemplificarea pusă în practică a ceea ce am spus anterior. Ați menționat că, în ceea ce privește conținutul meu, acesta este mai mult simțit decât gândit, ceea ce este cu totul adevărat, însă nu mereu pentru mai bine. În cei doi ani ai mei în online, am realizat că nu aș putea să nu fiu în totalitate eu.

Alexandrina

Înainte de terminarea facultății ți-ai deschis propriul business. Cum a venit această decizie?

Proiectul „Maison Margele” a făcut parte din licența mea. Ideea mi-a venit când mi s-a spus la facultate că ar exista opțiunea de a absolvi cu propriul meu business. Dintotdeauna mi s-a părut interesantă ideea de a-mi crea propria afacere și mă bucur că am reușit să o fac mai devreme decât mă așteptam.

Ce consideri că ai moștenit de la mama ta, indiferent că vorbim de partea personală, de business sau de activitatea ta din online?

Ar fi ușor să răspund cu trăsături evidente, dar prefer să împărtășesc cu voi ceva mai adânc, de care nici eu nu sunt sigură ca ar avea sens.

Lucrul principal pe care l-am moștenit de la Alexandrina este capacitatea de a trăi în propria-mi lume. O să încerc să explic. Toate lucrurile creative pe care le vedeți și pe care le fac pornesc strict din mintea mea.

Încurajată de mama mea, niciodată nu am stat să mă uit stânga sau dreapta sau să mă compar cu altcineva. Acesta fiind și motivul pentru care nu am fost și probabil nici nu voi fi niciodată afectată de părerile oamenilor din jur.

Cum ai descrie, în câteva cuvinte, relația pe care o ai cu mama ta?

Un haos plin de iubire.

Care sunt cele mai important sfaturi pe care mama ți le-a oferit?

Să cred mereu în mine și că absolut orice este posibil atâta timp cât mă dedic în totalitate acelui lucru.

Care sunt activitățile pe care le faceți cel mai des împreună?

Activitatea noastra preferata este mersul la târguri de antichități. Oriunde e un târg în România, ori am fost, ori probabil o să ne vedeți acolo.

Valentina

Dacă ar fi să o caracterizezi pe mama ta în câteva cuvinte, acestea ar fi:

Alexandrina este un artist în toate sensurile cuvântului și pilonul meu principal de susținere.

Interviul a fost publicat in Revista print The Woman (Moștenirea/Spring 2022).

Revista poate fi comandată de pe site-ul www.thewoman.ro (transportul este gratuit).

Editor: Mara Rusu

2021 TW MARA RUSU

„Mă simt obligată să dau posibilitatea copiilor să cunoască ceea ce înseamnă sportul, ceea ce este voleiul și să le ofer oportunitatea de a crește și de a reuși în viață.” | Cristina Pîrv

Cristina Pîrv este cea mai valoroasă jucătoare de volei pe care România a avut-o. A fost desemnată cea mai bună jucătoare a Europei, a câștigat campionate și cupe în Franța, Italia și Brazilia și peste tot unde a ajuns a spus cu mândrie că este româncă.

A scris multe pagini din moștenirea voleiului românesc și a decis, ca valorificând tot ceea ce ea a trăit, să continue să-i scrie acestuia moștenirea, acasă, de unde a plecat. După 27 de ani petrecuți în afara țării, s-a întors acasă și a pus astfel bazele Academiei de Volei „Pîrv 11” unde le împărtășește copiilor din experiența sa și ale echipei de volei ACS Volei „Cristina Pîrv” Turda, echipa cu care la doar doi ani de la înființare a reușit promovarea în Divizia A1.

Și-a dorit să revină în țară pentru a-i reda voleiului românesc strălucirea de altădată, pentru a face cunoscut acest sport și pentru a da la rândul ei, o parte din ceea ce voleiul i-a oferit.

CRISTINA PIRV THE WOMAN

Ești cea mai valoroasă jucătoare de volei din istoria României și ai fost de asemenea desemnată cea mai bună jucătoare de volei a Europei. Care au fost valorile de la care nu te-ai abătut și care te-au adus în acel punct? Ce consideri că ai moștenit de la părinții tăi, în ceea ce privește mentalitatea de sportiv? Dar din punct de vedere spiritual?

 

Ceea ce eu am avut mereu în mintea mea a fost dăruirea, perseverența și perfecțiunea, să fac mereu ce e mai bine, să fiu cea mai bună. A fost o putere interioară, o dorință fantastică să fiu întotdeauna cea mai bună, să fac cel mai bine și să nu las niciodată lucrurile neterminate, să nu fac nimic pe jumătate. Întotdeauna mi-am dorit să mă dedic cel mai mult, în tot ceea ce m-am implicat. Consider că trebuie să continui, tot timpul să mergi mai departe indiferent de ceea ce s-a întâmplat. Perseverența să fie constantă în tot ceea ce facem, e foarte important din punctul meu de vedere.

Părinții mei nu au avut o legătură prea mare cu sportul, dar simplul fapt că mi-au dat viață cred că este de ajuns. Le mulțumesc pentru unde am ajuns, tot ceea ce am putut să realizez a fost pentru că ei mi-au dat viață. Din punct de vedere spiritual, am moștenit anumite calități de bază: să fii cinstit, loial, onest, să te comporți frumos oriunde mergi, să nu minți. Toate aceste aspecte le-am moștenit de la părinții mei. În plus, am o legătură specială cu Dumnezeu și consider că faptul că Dumnezeu mi-a vorbit ține tot de o moștenire de la părinții mei.

 

Ai practicat voleiul de la vârsta de la 8 ani, la 13 ani și jumătate activai deja la Echipa Națională de Volei a României și la 16 ani erai titular la Echipa Națională de Senioare, purtându-i tricoul cu mândrie mai bine de 15 ani, timp în care ai fost și căpitan. Ce a însemnat pentru tine să joci la echipa națională? Ce simțeai în momentul în care îmbrăcai tricoul naționalei?

 

Sunt extrem de mândră că am putut îmbrăca tricoul României, să duc numele României peste tot în lume, peste țări și mări și oceane. Sunt foarte bucuroasă. 

De fiecare dată când îmbrăcam tricoul naționalei și se cânta Imnul României, senzațiile și emoțiile erau de nedescris. Sinceră să fiu, când am fost în Brazilia în 1999, mi-au propus să mă naturalizez ca braziliancă, dar nu am făcut acest lucru exact din acest punct de vedere. 

Am jucat mulți ani la echipa națională și am spus: „Eu sunt româncă, nu o să fac această schimbare!”. Deși, probabil acum dacă aș fi avut cetățenie braziliană aș fi avut și o medalie olimpică, dar acestea au fost alegerile mele și sunt mândră că sunt româncă. Sper ca România și cei care se află la conducerea României să valorizeze ceea ce am făcut eu pentru România, chiar dacă voleiul nu este la un punct foarte înalt în acest moment.

Cristina Pirv2

Ai petrecut 27 de ani în afara țării și  numele Cristina Pîrv a devenit o referință pentru volei la nivelul întregii lumi. Ai câștigat campionate în Franța, Italia și Brazilia și ai auzit sute de oameni strigându-ți numele, reușind să îți pui amprenta asupra tuturor țărilor în care ai jucat. Cum a fost pentru tine să scrii istorie și în alte țări ale lumii? Cum te simți acum, știind că româncă fiind, ai dus numele țării pe marile scene ale voleiului mondial?

 

Sunt foarte bucuroasă că am putut să duc numele României peste țări și mări, pe unde am jucat. Practic, peste tot unde am jucat am câștigat campionate și cupe. 

Sunt așa de bucuroasă pentru că în acest mod toată lumea a știut de România, s-a vorbit despre țara noastră. Până atunci foarte multă lume mă întreba: „De unde ești? România? A.. Roma?” (râde). Mă bucur că am deschis porțile spre inima fanilor mei, pentru a cunoaște mai mult despre România, prin prisma mea, a personalității mele și a jocului meu de volei. 

Eu sunt mult mai cunoscută în străinătate decât la noi, în România. Aici nu știe foarte multă lume de mine, chiar dacă am jucat atâția ani la Echipa Națională. Sper ca România să valorizeze sportivii pe care îi avem, pentru că nu avem foarte multe valori. Sportivii trebuie prețuiți și valorizați!

Cristina - Trofeu 2

Ai jucat la unele dintre cele mai cunoscute cluburi de volei din lume, adunând multe victorii și titluri. Cine au fost mentorii tăi și ce consideri că ai moștenit de la aceștia, din punct de vedere sportiv și spiritual?

 

Eu sunt convinsă că dacă suntem deschiși, întotdeauna reușim să învățăm. Toți antrenorii mei, unii mai mult, alții mai puțin, au lăsat amprenta lor asupra vieții mele, asupra carierei mele sportive. Îmi aduc aminte cu mare drag de fiecare, dar sunt câțiva de la care eu am moștenit mai multe.

A fost o antrenoare care se numește Lang Ping, care a fost campioană olimpică și ca jucătoare și ca antrenoare. O respect enorm de mult. Au fost și alți antrenori din Italia și Brazilia, persoane care au lăsat multe lucruri importante în viața mea, atât pe plan profesional, cât și pe plan spiritual.

Spiritual, eu consider că întotdeauna dacă tu vrei să te dezvolți, trebuie să accepți și ceea ce vine de la ceilalți. Chiar dacă această parte este mai privată, să spunem, antrenorii mei au contribui la aceasta în cazul meu.

 

După o lungă perioadă petrecută peste hotare ai revenit în țară. De ce ai ales să te întorci acasă?

 

Am ales să mă întorc în țară pentru că îmi doream foarte mult ca ai mei copii să vadă ce înseamnă România, ce înseamnă Europa, să pot să le arăt unde am crescut eu, care sunt locurile pe unde am fost, valorile pe care le-am moștenit, oamenii care mi-au fost alături. Asta, pentru ca ei pe viitor să poată alege unde vor să locuiască. 

Toate acestea au fost foarte importante pentru mine și evident, partea spirituală. Noi mergem foarte des la biserică, legătura mea cu Dumnezeu și timpul dedicat Lui sunt aspectele cele mai importante pentru mine în ceea ce privește moștenirea pe care doresc să le-o las copiilor mei.

cristina pîrv (3)

După 27 de ani pe care i-am petrecut în afara țării, îmi era dor de rădăcinile mele. Am simțit nevoia să mă întorc la rădăcinile mele și de aici să pot să las și eu.. o moștenire și să le ofer copiilor ceea ce eu am primit când am plecat din România. 

Mă simt obligată să dau posibilitatea copiilor să cunoască ceea ce înseamnă sportul, ceea ce este voleiul și să le ofer oportunitatea de a crește și de a reuși în viață.

 

Odată cu revenirea în țară ai pus bazele a două proiecte, dragi sufletului tău: Academia de Volei „Pîrv 11”,  unde le împărtășești copiilor din vasta ta experiență și Echipa de Volei ACS „Cristina Pîrv” Turda, care a reușit promovarea în Divizia A1. Ai spus că aceste proiecte au luat naștere din dorința de a-i oferi voleiului românesc înapoi ceea ce acesta ți-a dat. Ce ți-a oferit voleiul pe parcursul atâtor ani de carieră? De unde a venit această dorință de a lăsa și altă moștenire țării?

 

Da, exact cum spuneam. Am simțit nevoia să le fac cunoștință copiilor cu acest sport frumos, să fac oamenii, copii și părinți, să înțeleagă că sportul este o altă formă de educație. Faptul că am am pus bazele unei academii și ale unei echipe de volei, cu care am promovat într-un timp atât de scurt, mă face să mă simt mândră. Îmi doresc să putem să aducem și la academie cât mai mulți copii, indiferent dacă joacă profesionist sau nu.

Bineînțeles că mi-aș dori ca un număr cât mai mare de copii să fie talentați, dar faptul că fac sport și prin acesta se educă și se disciplinează și integrează în societate, pentru mine deja este suficient. Bucuria lor, când îi văd la antrenamente, este extrem de importantă pentru mine, oferindu-mi o mare satisfacție.

Am pus bazele echipei de volei pentru că mi-am dorit ca în momentul în care există copii talentați, aceștia să rămână aici. De ce să plece de lângă noi? De exemplu și la Turda, mereu s-au construit jucătoare bune, am avut tradiție în volei și atunci m-am gândit: „De ce să nu realizez toate acestea la mine acasă? De ce să nu lăsăm scrisă încă o pagină în istoria Turzii?”.

Îmi doresc să se audă și peste hotare de Turda, locul în care eu m-am născut, unde am reușit să pun bazele acestei echipe. Și în apropiere, aici la Cluj, am reușit să construim academia de volei.

Voleiul mi-a oferit practic totul. Copii mei tot din volei vin. Voleiul m-a creat ca om, m-a învățat ce înseamnă disciplina. M-a format ca femeie, ca mamă, ca antreprenor. Datorită voleiului am descoperit multe țări, mi-am format caracterul, am învățat să mă  impun, am învățat să cedez, am învățat să fiu o învingătoare, să ridic capul sus în momentul în care am pierdut, să gestionez victoriile pentru că e important să le știm gestiona, mi-am făcut mulți prieteni, am văzut lumea întreagă, am cunoscut mulți oameni, am ajuns să vorbesc multe limbi străine. Wow! Voleiul practic mi-a dat totul!

cristina pîrv (9)

Să las moștenire țării.. m-am gândit că e important să nu trecem doar așa prin viață. Mereu mă gândesc că oriunde merg și în orice loc sunt e important să las o amprentă pozitivă, vreau să las un lucru pozitiv în urma mea. Tot timpul îi cer lui Dumnezeu să fiu lumină în lume și sare pe pământ, pe absolut oriunde merg eu. Îmi doresc să realizez asta prin comportamentul și acțiunile mele. 

Bineînțeles că niciodată nu am făcut singură, mereu am avut nevoie de echipă. Acum la academie am o echipă foarte bună de antrenoare, persoane care se dedică, care fac ceea ce iubesc și le mulțumesc. La echipa de volei la fel. Deci, niciodată nu facem ceva singuri. Nu sunt sprijinită de foarte multe persoane, dar cele care sunt acolo pentru mine, sunt implicate 100% și tot ceea ce fac, fac cu dragoste.

 

Ce ai dori să lași în urmă voleiului românesc?

Știi ce mi-aș dori să las în urma mea? Să văd tribunele pline, să ajungem la olimpiadă, să facem performanță și să se vorbească foarte mult despre volei. Să se facă turnee de 50 de terenuri de volei, cel puțin 50 de terenuri de volei să fie într-o hală. Să fie o industrie. Îmi doresc atât de multe, dar să vedem câte reușesc să fac. (zâmbește).

 

Atât în cadrul academiei, cât și al echipei de volei ești văzută ca un mentor. Ce le insufli jucătoarelor de volei, având în vedere tot ceea ce ai trăit tu? Ce le sfătuiești din punct de vedere al jocului? Dar spiritual, mental pentru a face față tuturor provocărilor?

 

Consider că toți avem nevoie de un mentor și câteodată nu știu cum să mă împart, oamenii îmi simt lipsa. Nu știu dacă să merg la academie, toată lumea îmi spune „când vii tu la academie este super”, sau să merg la echipă, unde la fel mi se spune „antrenamentele sunt mai bune”. M-am gândit să mă clonez! (râde). Glumesc. 

Sunt foarte fericită că pot să fiu un mentor pentru că și eu la rândul meu am avut lângă mine persoane care m-au învățat foarte multe și tocmai de aceea mă simt obligată să dau mai departe. Consider că e datoria fiecărui om să dea mai departe cunoștințele lui și experiența pe care a acumulat-o. În ceea ce mă privește pe mine, aceasta e dorința mea.

Ce le spun eu foarte, foarte mult, celor care sunt la echipă, la ACS Volei „Cristina Pîrv” Turda, că vreau foarte multă atitudine din partea lor, că nu mă interesează rezultatul, dar vreau atitudine pentru că în momentul în care ai atitudine vine și rezultatul. Le spun foarte des asta pentru că eu mereu am fost o jucătoare cu atitudine, din toate punctele de vedere de fapt: ca jucătoare, femeie, mamă, antreprenoare, ca orice. Spiritul de competitivitate e, de asemenea, extrem de important.

Eu sunt foarte competitivă în orice, îmi doresc să câștig, îmi doresc să fiu prima. Toate aceste aspecte le împărtășesc fetelor. Evident, vorbim și pe partea spirituală, le spun ceea ce eu cred, ceea ce eu am simțit și am trăit, despre experiența mea cu Dumnezeu, dar acestea sunt alegerile fiecăruia.

cristina pîrv (4)

Ai spus că din 100 de copiii prezenți la academie, poate doar doi vor face performanță, dar cu siguranță restul de 98 vor deveni oameni mai buni. Ce dorești să lași drept moștenire acestor copii, pentru ca ei să devină oameni mai buni?

 

Aceasta este filozofia mea de la academie: să devină practic oameni mai buni, oameni mai echilibrați pentru că sportul îți dă echilibrul mental și fizic, te ajută să te cunoști mai bine, să fii mai organizat, mai disciplinat, să știi să te impui. 

 

Foarte multe persoane de la academie, părinții copiilor, îmi spun că sunt schimbați copiii după ce vin la academie. Eu mereu spun că voleiul este singurul sport care se joacă cu capul în sus și este astfel o terapie. Prin prisma acestui fapt, inconștient, ne ajută să avem o altă perspectivă de viață.

Eu sunt fericită că am ales și practicat acest sport și îmi doresc să le transmit copiilor să fie mai încrezători în ei, indiferent în locurile în care merg, să știe să se descurce, să realizeze tot ceea ce își propun, toate acestea prin mentalitatea pe care și-o creează ei în volei.

 

Fiica ta, Nicoll, nu a ales să îți calce pe urme. Ce consideri că a moștenit de la tine până în prezent? Ce ai dori să îi lași ei drept moștenire?

Nicoll a început să joace volei mai bine doar de când am venit în România pentru că în Brazilia simțea presiune.

Le-am spus ambilor mei copii, lui Nicoll și lui Patrick, că nu mă interesează ce sport aleg, important e să aleagă un sport. Dacă doresc să practice sport de performanță, sportul trebuie ales de ei, nu de mine. Întotdeauna am avut în suflet acest lucru. 

CRISTINA PIRV 2021116

După cum am mai spus, nu e ușor să faci sport de performanță, acesta cere multe sacrificii, dar dacă îl iubești, îl faci. Nu ți-e greu să te trezești dimineața la ora 7 și să mergi la -10 grade să alergi, nu îți e greu să nu petreci un Revelion sau un Crăciun în familie. Sacrificiile care trebuie făcute, nu îți sunt grele, le faci cu plăcere pentru că iubești ceea ce faci. Le-am spus foarte mult aceste lucruri.

Nu știu dacă Nicoll va decide să continue cu voleiul, a jucat și joacă în continuare puțin, dar ea va decide dacă va vrea să facă sport de performanță sau nu. La fel și în cazul lui Patrick.

Ca moștenire, consider că pot să îi las tot ceea ce am realizat, să fiu un exemplu de mamă și de femeie. Dacă vrea să le urmeze este foarte bine, dar îmi doresc să ia propriile sale decizii, cele mai bune pentru ea, și eu o susțin, indiferent ce va face. Exact așa este și pentru Patrick.

 

Interviul a fost publicat in Revista print The Woman (Moștenirea/Spring 2022).

Revista poate fi comandată de pe site-ul www.thewoman.ro (transportul este gratuit).

 

Editor: Mara Rusu

2021 TW MARA RUSU

Scrisoare către fiica mea | Amalia Enache

Iubita mea Alma, 

 

Când te-ai născut tu n-am angajat ursitoare îmbrăcate îndoielnic și n-am strâns daruri.

I-am rugat pe toți cei din familie și pe prietenii noștri care sunt mai grozavi decât niște animatoare să-ți aducă la botezul tău, în a doua zi de Crăciun, un unic cadou. Câte o scrisoare în care să-ți povestească despre o trăsătură a caracterului lor despre care ei cred că i-a ajutat cel mai mult în viață. Am adunat aceste învățăminte: „să fii flexibilă, să nu fii cineva care ține îndelung la supărare și își consumă viața cu ură și ranchiună, să fii iertătoare, să știi să mergi mai departe, să știi să îți ceri iertare, să asculți idei noi, să te pui în papucii altcuiva, să fii deschisă la minte, dar nu influențabilă și inconsecventă, să ai capacitatea de a vedea magia în orice fărâmă de viață, să joci „joga bonito”, adică să driblezi cu eleganță momentele dificile din viață, să savurezi victoriile, să înveți din înfrângeri, să experimentezi, să te iubești pe tine, să fii modestă, să nu îți fie frică de nimic, să te bucuri de viață, încercările să se adune în înțelepciune etc.”.

Draga mea, să-ți mai spun o poveste adevărată: în familia noastră femeile au fost blânde și muncitoare. Și-au ales partenerii numai și numai din dragoste, iar copii au fost mereu mai presus decât orice altceva. N-au făcut averi străbunicile tale, dar cu fiecare generație, au lăsat în urmă copii tot mai școliți. Și copii iubiți. Sprijiniți prin iubire. Și oricât s-ar schimba vremurile, e ceva ce știu sigur că trece în genele noastre din generație în generație: buna cuviință, principiile, respectul, curajul, stăruința, bucuria lucrurilor simple. Ești micuță acum, când îți scriu această scrisoare (nu e prima, știi că ți-am scris încă de când erai în burta mea), dar deja îți vorbesc mult despre stăruință. 

amalia enache și fiica

Nu sunt mândră doar când îți reușește foarte bine câte ceva, cât sunt mândră că nu te lași, că te străduiești, că încerci mai mult și mai mult. Cam așa va fi nevoie toată viața să fii. Sunt mândră deja că datorită acestei strădanii înveți totul repede, că te concentrezi și ai un curaj cum rar am văzut la orice seamăn. Sunt mândră că știi să te porți frumos cu cei din jur, să îi respecți, că și atunci când nu sunt în preajma ta, primesc mereu aceleași observații legate de tine: că ești sociabilă, că știi să-ți faci și să îți păstrezi prietenii, că știi să lași de la tine, că știi să te aperi când tu ai dreptate, că știi să te bucuri de ce ai, că te iubești pe tine și îi iubești pe cei care îți fac bine. 

Habar n-am cum va arăta lumea când vei crește, dar nu sunt dintre cei pesimiști care văd doar răul din schimbările acestea atât de rapide pe care le trăim. Oricum ar fi, oamenii pe tine te vor iubi dacă rămâi un om drept, cu încredere în forțele sale și cu bucurie de viață. E ceva ce tu singură îți vei croi în viață și care te va însoți în fiecare clipă: reputația. Suntem cu toții unicii responsabili și beneficiari ai reputației pe care ne-o clădim. Am încredere că indiferent de ce ai moșteni de la noi, ceea ce vei construi tu singură va fi mai presus. 

Te iubesc!

Materialul face parte din colecția de scrisori mamă-fiică, regăsită în Revista print The Woman (Moștenirea/Spring 2022). Revista poate fi comandată de pe site-ul www.thewoman.ro (transportul este gratuit).

Scrisoare către fiica mea | Andreea Lițescu

Draga mea,

Când o să citești această scrisoare o să fii deja o tânără plină de gânduri și de vise care te vor duce peste mări și țări. Aș vrea să știi că o parte din mine se va afla mereu lângă tine pentru că eu prin tine mi-am câștigat nemurirea. Din prima clipă în care am aflat de existența ta am știut că nimic nu o să mai fie la fel și așa a fost.

Chiar dacă primele luni împreună nu au fost cele mai ușoare, tu m-ai învățat să iubesc, să lupt și să mă ridic de fiecare dată. Mai ții minte când ți-am promis că pentru tine voi merge până la capătul lumii? Nu au fost doar vorbe aruncate în vânt pentru că în acea zi am știut că tu ești motivul pentru care vreau să devin mai bună, mai puternică și mai liberă. Apoi, îmi amintesc de primii tăi ani, de primele cuvinte, de faptul că atunci când mi-am pierdut tatăl și bunicul tu ai fost cea care m-a ajutat să merg mai departe. 

Tot datorită ție m-am întors la zbor să mă redescopăr atunci când aveam nevoie să fiu mai aproape de cei dragi plecați. Vreau să știi că tu mi-ai dat puterea să fac tot ceea ce nu visam înainte să te am pentru că mereu îmi găseam scuze. Vreau ca atunci când vei vedea un avion pe cer să-ți amintești de cât de îndrăgostită sunt eu de zbor și cum de fiecare dată când sunt la 10000 de metri mă gândesc neîncetat la tine.

97CB34D3-4F37-4CB5-AA59-3AC387E8E033

Vreau ca atunci când vei vedea un om care are nevoie, să îl ajuți pentru că tu știi că eu te-am învățat cât de importantă este empatia și dragostea față de oameni. Vreau ca atunci când o să întâlnești diferite animale să le iubești indiferent de forma lor pentru că ele ne aduc o dragoste greu de găsit pe acest pământ și să le vorbești din suflet așa cum o făceam amândouă când erai mică. Vreau ca atunci când te vei hotărî să urmezi un drum să nu uiți că eu sunt mereu în spatele tău aplaudând și sărind în sus de fericire că îți urmezi visul, la fel cum am făcut la toate antrenamentele tale de tenis, înot sau ski unde te așteptam mereu la final.

Vreau ca atunci când te vei simți copleșită de tot ceea ți se întâmplă să te oprești din tot ceea ce faci și să inspiri pentru că mereu există o soluție, totul este să o cauți. Vreau ca atunci când vei urca pe munte să-ți amintești poveștile mele și să nu renunți niciodată pentru că asta o să te urmărească toată viață. Vreau să știi că nimic nu este mai important pe acest pământ decât „să fii”: lângă familie, lângă prieteni și lângă oricine are nevoie, dar, mai ales, să fii tu.  Vreau să nu uiți să fii recunoscătoare pentru fiecare lucru din viața ta. 

Draga mea, vreau să știi că eu sunt în fiecare părticică din tine, o să fiu mereu mândră de tine, dar, mai ales, o să te iubesc indiferent de ce vei alege în viață. Și aș mai vrea să-ți mulțumesc pentru că atunci când ai venit pe lume credeam că eu te voi învăța tot, dar m-am înșelat pentru că am învățat împreună cum să fim mamă și fiică. Acum când timpul zboară ca un avion spre destinație vreau să știi că te iubesc mai mult decât orice și sunt mereu aici, ascunsă în inima ta!

 

Mereu,

Mama.

Materialul face parte din colecția de scrisori mamă-fiică, regăsită în Revista print The Woman (Moștenirea/Spring 2022). Revista poate fi comandată de pe site-ul www.thewoman.ro (transportul este gratuit).

Scrisoare către fiicele mele | Emma Repede

Către fiicele mele, Kate, Tessa si Nora

Acum 5 ani nu mă gândeam că voi avea ocazia să vă scriu aceste gânduri, nu mai visam, nu mai credeam; dar acum, când vă scriu câteva frânturi din inima mea, văd întinse pe jos niște jucării de plus, mai mulți unicorni și zâmbesc. Voi sunteți în camera voastră, vă adoarme Tata și asta îmi face seara liniștită.

De când sunt mama voastră am început să devin conștientă de minusurile pe care le am, de unele traume din copilărie, care din păcate îsi pun amprenta pe viață. 

image0

De aceea iubitele mele, moștenirea voastră vreau să fie o mamă care luptă să fie din ce în ce mai bună, care luptă cu instinctele, neputințele și minusurile ei. 

Când veți crește mari nu vreau să purtați după voi traume, această moștenire nedorită; dimpotrivă, vreau să vă simțiți valoroase, iubite, prețuite, să vă știți punctele forte, să fiți libere în inima voastră. Să știți tot timpul că pentru mine nu există termeni de comparație între voi, nu exista una mai bună decât alta. Știu potențialul fiecăruia dintre voi, am luptat și lupt să îl valorific în fiecare zi.

Mă rog pentru voi, dar și pentru mine, să aveți parte de cea mai buna versiune a mea. Știu cât de mult îmi voi pune amprenta peste ceea ce veți fi în viitor, de aceea mă rog și mă rog…

Nu uitați, în ochii mei mereu veți fi cele mai bune, cele mai deștepte, cele mai puternice.

image1 (1)

Kate…fetița noastră minune, înțeleaptă și sensibilă.

Tessa sau speciala mea cum îmi place să îți spun…fetița veselă, cu inima bună.

Nora, Norișor…copil cu chip de înger, care emană pace!

Mami cea imperfectă, vă iubește cel mai mult și dacă cândva nu mă înțelegeți să știți că încă mai lupt cu moștenirea nedorită!

Cu drag, Mama!

Materialul face parte din colecția de scrisori mamă-fiică, regăsită în Revista print The Woman (Moștenirea/Spring 2022). Revista poate fi comandată de pe site-ul www.thewoman.ro (transportul este gratuit).

Scrisoare către fiica mea | Gabriela Popescu

Draga mea,

Îmi doresc să fii tu. Bună, caldă, mereu cu zâmbetul pe buze.

Să faci ce îți place și să fii fericită.

Poți să lucrezi în IT ca tata, dar mi-ar plăcea mult să-ți placă să le faci pe femei fericite, să zâmbească atunci când le faci un machiaj.

Sau mai bine să fii prințesă, așa cum spui tu în fiecare zi.

Viața cu blonduța e mereu colorată și multe vom mai face împreună, așa că, nu uita, eu sunt lângă tine și te voi susține mereu în alegerile tale.

 

Te iubește și te îmbrățișează mama ta!

 —

Materialul face parte din colecția de scrisori mamă-fiică, regăsită în Revista print The Woman (Moștenirea/Spring 2022). Revista poate fi comandată de pe site-ul www.thewoman.ro (transportul este gratuit).

Scrisoare către fiica mea | Dr. Ioana Bujor

Elena mea…miracolul și bucuria mea! Nu pot descrie în cuvinte ceea ce simt, dar îți pot spune că îmi doresc ca viața să te surprindă doar cu lucruri minunate și oameni dragi! Raza mea de soare, ești mai curajoasă decât te simți, mai frumoasă decât te vezi, mai deșteaptă decât te gândești!

Fetița mea dulce, să nu te dai în laturi de la muncă niciodată, să te oprești din drumurile tale atunci când poți oferi ajutor, să faci bine atunci când poți să-l faci, să te încrezi în miracol și să nu lași pe nimeni să te dezarmeze. Iartă, iubește și întotdeauna ține-i aproape pe cei care te fac să râzi, să renaști. 

Aș vrea să văd cum lași în urma ta, parfum de viață trăită frumos, fără temeri. Să fii un om desăvârșit, să fii revărsare de lumină, să faci totul cu curaj, să nu te clatini în calea vânturilor și să faci din visul tău Destin.  

Prin tine să treacă gând pur, creator, căci fără nebunia creației, viața ar fi prea anostă. Mi-aș dori să nu te pierzi pe drum, iar dacă o vei face, să nu fii prea mândră să ceri ajutor! Vreau să fii sinceră cu tine întotdeauna și să te iubești! Vei vedea apoi că e simplu să faci asta și cu alții! 

IOANA BUJOR THE WOMAN MAG12

Să citești, cât mai mult, așa vei dobândi arta cuvântului și vei găsi explicații pentru toate. Mi-aș dori să-ți respecți dascălii, prietenii, vecinii, să iubești animalele, să prețuiești muzica, să mergi la teatru, să înveți limbi străine, să stai pe lângă cei de la care ai de învățat, să întâmpini pe oricine cu zâmbet, să dai salutul la plecare și întotdeauna să lași curat în urma ta. 

Draga mea fetiță, vei descoperi că lumea nu e ca în poveștile pe care ți le citesc din cărticica ta preferată. N-am să-ți spun că viața e toată feerie și luminiș de poieniță. Nu toți oamenii pe care-i vei întâlni vor fi ca „fata moșului” din poveste, harnică și darnică, ci mai degrabă întruchiparea surorilor vitrege ale Cenușăresei. Mulți te vor invidia pentru frumusețea și strălucirea minții, dar, vei găsi, când poate nici nu o să te aștepți, oameni drepți, buni, cu ținută morală, care-ți vor purta de grijă și se vor înrudi cu sufletul tău. Vor fi și aceia care vor căuta să te pună la pământ, să-ți admire căderea și să se asigure că toată străduința și meritele tale sfârșesc la picioarele lor.

Se vor găsi mulți să te vorbească, să te arate cu degetul că n-ai atins Luna, că din cauza ta plouă, ninge, bate vântul…dar le vei putea ține piept prin cuvânt, cu educația pe care ți-o vei lua din cărți și de la cei mai învățați decât tine. 

Devino ce știi și simți că vrei să devii! Învață, călătorește, inițiază-te, implică-te, exersează-ți discursurile, ridică-te mereu și ia cuvântul, fii încrezătoare, strălucește! Să excelezi, asta îmi doresc pentru tine! Să ne duci numele la loc de cinste, să faci timpul să stea în loc atunci când trece pe lângă tine, să fii victorioasă mereu. 

Îmi doresc să fii fericită, să ai grijă de sufletul tău și să fii mereu încrezătoare!

Mama

Materialul face parte din colecția de scrisori mamă-fiică, regăsită în Revista print The Woman (Moștenirea/Spring 2022). Revista poate fi comandată de pe site-ul www.thewoman.ro (transportul este gratuit).