„ Sunt un om modest, cu o viață modestă, dar cu ambiții mari.”|Marina Palii, actriță

Marina Palii este absolventă a Universității de Artă Teatrală și Cinematografică, București. Așa cum se autocaracterizează, Marina este spontană și nerăbdătoare, o actriță complexă care se identifică în totalitate cu meseria pe care o practică.

Deși a cochetat și cu alte zone profesionale, fiind pasionată de studiul limbilor străine noi, mereu s-a întors la prima sa pasiune, actoria, simțind o atracție spre artă și umanism și crezând că „arta și iubirea vor salva lumea”.

Pasiunea și munca depusă au adus-o pe Marina pe marile scene, reprezentările sale fiind apreciate la scenă deschisă, atât la Berlinale, cât și acum, în cadrul Galei Gopo unde a fost nominalizată la categoria cea mai bună actriță într-un rol principal.


Cine este Marina? Ce îi place să facă, ce o reprezintă? 

Sunt un om modest, dintr-o familie modestă, cu o viață modestă, dar cu ambiții mari. Mă aprind ușor, sunt încăpățânată, spontană, nerăbdătoare, nu suport nedreptatea. Tocmai am enumerat mai toate calitățile care pentru un actor sunt defecte. Îmi place arta, umanismul.

Înainte, credeam că arta și iubirea vor salva lumea.  Acum, nu mai înțeleg nimic. Îmi plac oamenii sinceri, îmi place liniștea, sau să vorbesc cu necunoscuți atunci când mi-e greu, îmi place să râd și apoi să mă supăr la glume proaste, îmi place cum transpirația lipește costumul de scenă de corpul obosit după un spectacol bun, sau după o zi de filmare muncită bine.

Ți-ai început studiile la  Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, specializarea Filologie (polonă – franceză), iar ulterior te-ai reorientat spre  Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, Bucureşti. Ce te-a determinat să faci această schimbare? De ce litere, de ce teatru?

Chiar și atunci când am intrat la Facultatea de Limbi Străine, voiam să fac teatru. Când eram mică îmi plăcea să îmi imaginez că am mai multe vieți în același timp. În liceu cochetam cu noțiuni de fizică cuantică. Cochetam în sensul că nu mă pricepeam deloc, dar visam mult. Mi se părea atunci, din spectacolele pe care le vedeam la Sibiu, că mințile actorilor chiar pot da o formă timpului. 

Dar pentru că eram prea mult în capul meu, după liceu, dădusem o probă foarte proastă la Sibiu, la actorie, și chiar dacă am intrat, am decis să nu confirm locul și să plec la București, să mă pregătesc mai bine și să dau a doua oară la actorie, de data asta mai prezentă.

Bucureștiul m-a coborât cu picioarele pe pământ. Între timp, am decis să studiez polona pentru că voiam foarte mult să ajung în Gdansk, la Festivalul Shakespeare. Am descoperit o plăcere în a studia limbi străine noi. După filologie, am dat la UNATC și am fost mulțumită de rezultat. Nu mai vedeam dimensiuni paralele. 

Marina Palii 0 9

Când ți-ai dat seama că teatrul și cinematografia sunt marile tale pasiuni și acesta este drumul pe care vrei să îl urmezi?

În liceu, fusesem voluntar la FITS timp de trei ani. M-a educat tot ce vedeam pe scenele de la Sibiu, în special în perioada festivalului. De acolo teatrul. În Moldova nu văzusem niciun spectacol de teatru, nu știam de niciun film de referință în afară de cele sovietice.

La 16 ani am început să descopăr lumea, la 20 de ani mi-am dat seama că vreau teatru, la 24 că vreau să fac și film. Nu știu de ce am vrut acest drum, nu cred că pentru glorie sau mai știu eu ce închipuiri narcisiste. Eu credeam că actorii pot da formă timpului, dacă ne referim la timp ca materie. Descoperind culisele acestei meserii, cred mai rar asta. Mi s-au împământenit visele, ca să zic așa. 


Încă din timpul facultății ai avut diverse colaborări cu teatre din țară. Care este cea mai frumoasă amintire/ experiență pe care o ai din perioada studenției? Care a fost rolul pe care l-ai îndrăgit cel mai tare?

În anul întâi de facultate am făcut un exercițiu de improvizație, un fel de etude pornind de la un fragment din „De veghe în lanul de secară”. Eram o prostituată care trebuia să ceară bani protagonistului pentru un act sexual care nu s-a consumat. El nu trebuia să îi dea. Îmi amintesc și acum privirea colegului în timp ce îl convingeam să îmi dea banii, că aveam nevoie de ei.

El avea obligația să nu mi-i dea. Scena a durat ceva timp, pentru că eu refuzam să plec și îl imploram să îmi dea banii. Și a cedat. A fost ceva extrem de uman în acel schimb de priviri. În spectacolul de licență jucam Gloria din „Și caii se împușcă, nu-i așa?”.

Am îndrăgit foarte mult acel rol, dar nu de la început, pentru că îmi era greu să accept asemănarea dintre noi două. Dar da, e un personaj care m-a ajutat să mă accept așa cum sunt, să depășesc etapa ”trăirismului” în facultate și să râd de mine mai mult. M-aș mai întoarce la Gloria, mai ales în perioada asta.

Anul 2018 pare să fi fost unul aparte pentru tine, fiind cel în care ai primit primul tău rol într-un film, Malmkrog. Cum ai primit vestea? Care au fost etapele pe care a trebuit să le parcurgi până ai fost selectată?

Eram în mașină, mă întorceam de la Sighișoara liniștită că mă întorc la master, bucuroasă de experiență, când primesc un apel, aflu că iau și sunt rugată să îmi fac bagajele să vin la Sighișoara. Râdeam pe bancheta din spate, sunând profesoara de la master și rugându-mă de ea să mă lase să plec la filmări.

Am venit în februarie, am plecat din Sighișoara la început de aprilie. Castingul a fost scurt, am trimis un selftape cu un monolog în franceză, apoi am fost sunată să vin la Sighișoara la casting. Acolo am citit la masă un text, Cristi a dat câteva indicații, seara i-am cunoscut pe actorii francezi. Am înțeles de ce am luat rolul abia spre finalul filmărilor. 

Marina Palii 0 2

În această producție ai avut șansa să fii colegă de platou cu mulți actori consacrați. Cum a fost această experiență pentru tine? Ai simțit asta ca o presiune mare pe umerii tăi sau din contră, acest aspect te-a ajutat să evoluezi?

Am petrecut 40 de zile la Sighișoara. Am comparat perioada asta cu cele 40 de zile în deșert, la nivelul provocărilor și limitelor cu care m-am confruntat. Presiunea a fost enormă, dar a trebuit să învăț din mers. Începând cu abecedarul. În ceea ce privește procesul de filmare, tot greul a fost spre binele meu. Clar m-a ajutat, tot ce mi s-a întâmplat după a fost datorită acestui film.

De unde îți iei inspirația? Ai actori pe care îi urmărești cu drag și te raportezi la ei ca la un exemplu?

Mereu am apreciat actorii care, pe lângă profesionalism, dau dovadă și de o verticalitate morală, care poartă cu ei un adevăr pe care nu-l trădează. Prefer să iau drept exemplu un actor poate mai puțin popular, dar mai onest în alegerile sale. Din fericire, cunosc astfel de oameni. Inspirația vine în mare parte din copilărie, din răni deschise, din neputință. Din păcate, confortul nu mă inspiră, și aici chiar mi-aș fi dorit să fiu construită altfel. 

Care este perspectiva ta asupra asupra zonei artistice, a actoriei în România? Care consideri că sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă un actor?

Pentru un actor angajat, cred că provocarea ar fi să rămână mereu antrenat într-un sistem care încurajează sedentarismul și plafonarea. Pentru un actor independent, cred că marea provocare e să poată supraviețui din artă fără să ajungă să facă compromisuri rușinoase.

Îmi doresc foarte mult ca în artă să primeze calitatea, iar calitatea costă, nu o poți face la nesfârșit din încropeli. Îmi doresc să fie mai mult interes pentru cultură, mai mulți oameni competenți și onești în comisiile de finanțare. Mai multă finanțare. Adică bani la cultură, bani folosiți chibzuit și transparent. Bani și locuri de muncă pentru tinerii actori.

Perspectivele mele sunt sumbre. Îmi pare rău pentru toți absolvenții minunați care vor fi aruncați în zona gri a sintagmei ”te descurci”. În România e pe descurcate. Facem, dregem, ne descurcăm. 

Ai luat în calcul vreodată posibilitatea de a părăsi România și de a merge într-o altă țară pentru a-ți continua cariera?

Da, de mai multe ori. Ultima dată am luat în calcul această posibilitate după ce am participat la Berlinale Talents. Dar era pandemie, am o familie de care nu mă pot despărți, viață personală, oameni pe care îi iubesc. Mi-a fost frică la 30 de ani să las totul baltă și să plec către necunoscut. Nici nu aveam cum să iau această decizie de una singură.

Marina Palii 0 10

În cadrul Galei Gopo ai fost nominalizată la categoria cea mai bună actriță într-un rol principal, în Malmkrog. Ce reprezintă pentru tine această nominalizare? Care a fost primul gând care ți-a trecut prin minte când ai primit vestea?

Când am primit vestea, încercam să fac rost de medicamente care urmau a fi trimise ca ajutor umanitar. M-a anunțat un amic pe Facebook că am fost nominalizată. Abia după, a doua zi, am conștientizat nominalizarea, seara, când m-a întrebat iubitul meu cu ce mă îmbrac.

Era un amestec de panică și bucurie, oboseală și adrenalină în același timp, am început să râd isteric. Mă bucură mult această nominalizare. Pe cine nu ar bucura? E o dovadă că ceea ce fac nu fac în van, cu speranța că, din punct de vedere profesional, de acum încolo va fi mai bine. 

Ce sfat i-ai da unui tânăr care visează ca într-o bună zi să fie pe scenă, să devină actor, dar nu primește neapărat susținerea de care ar avea nevoie? Ce l-ai sfătui să facă?

Cred că primul sfat pe care pot să i-l dau este să viseze mai puțin și să muncească mai mult în sensul ăsta. Trăim vremuri în care să trăiești exclusiv din artă, mai ales la început de drum, este extrem de greu.

Deși, nu cred că a fost vreodată ușor, nici în vremuri mai bune. Cred că l-ar ajuta să idealizeze mai puțin acest vis, să se ancoreze în realitate și să muncească pentru a obține recunoașterea pe care o dorește.

Atunci când nu ești pe scenă sau pe platourile de filmare, ce îți place cel mai mult să faci? Cum îți petreci timpul liber?

De când a izbucnit războiul, am uitat de tot ceea ce îmi plăcea să fac înainte. Timpul liber nu mai este liber, prima lună mi-am petrecut-o ca voluntar fie la Gara de Nord, fie în centre de refugiați, fie stăteam pe telefoane și ajutam cu cazari, cu transport, cu acte, cu ce puteam.

Dar am ajuns să nu mai am timp pentru viața personală. De profesională nici nu mai zic, acolo am rămas repetentă de-a dreptul. Acum am luat o pauză. De la tot. Din punct de vedere profesional, poate nu e momentul potrivit. Înainte îmi plăcea să călătoresc, să joc rentz, să văd filme bune, spectacole, să citesc, să ies cu prietenii și să ne pierdem în dezbateri mărunte pe subiecte mari.

Într-o dimineață, în timp ce mergeam spre teatru, mi-am petrecut timpul liber admirând pomii înfloriți, am realizat că nu mai e iarnă și m-a bușit plânsul.


Cu ce fel de oameni te înconjori zi de zi?

Recent, cu câțiva oameni apropiați și cu o singurătate de care am nevoie

Un regret:

că nu am petrecut mai mult timp alături de familie

Cel mai important lucru pe care l-ai învățat în ultimii ani:

nu amâna pe mâine ce poți face azi

Cafea sau ceai?

Cafea la orice oră a zilei.

Tocuri sau flat shoes? 

Flat shoes. Tocurile mă panichează.

Editor:

DIANA BOBOIA THE WOMAN EDITOR 2021-01

Nominalizările la Premiile Gopo 2022

Babardeală cu bucluc sau porno balamuc (r. Radu Jude), Câmp de maci (r. Eugen Jebeleanu), Malmkrog (r. Cristi Puiu), Neidentificat (r. Bogdan George Apetri) și Otto Barbarul (r. Ruxandra Ghițescu) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj. Performanțele creatorilor români din domeniul cinematografiei, arta care ne aduce de fiecare dată împreună, chiar și în cele mai încercate vremuri, vor fi recompensate pe 19 aprilie.

26 lungmetraje românești lansate în cinematografe sau pe platforme VOD în 2021 au fost luate în considerare de juriul din acest an pentru desemnarea nominalizărilor la cea de-a 16-a ediție a Premiilor Gopo. Printre filmele nominalizate se numără: Otto Barbarul (13 nominalizări), Malmkrog (11 nominalizări), Babardeală cu bucluc sau porno balamuc (7 nominalizări), Neidentificat (7 nominalizări), Câmp de maci (7 nominalizări) și Luca (7 nominalizări).

Cineaștii Bogdan George Apetri (Neidentificat), Cristi Puiu (Malmkrog), Eugen Jebeleanu (Câmp de maci), Radu Jude (Babardeală cu bucluc sau porno balamuc) și Ruxandra Ghițescu (Otto Barbarul) sunt nominalizații categoriei Cea mai bună regie.

 Malmkrog, r. Cristi Puiu

La categoria Cea mai bună actriță într-un rol principal concurează Andreea Grămoșteanu (Complet Necunoscuți), Ioana Bugarin (Mia își ratează răzbunarea), Katia Pascariu (Babardeală cu bucluc sau porno balamuc), Marina Palii (Malmkrog) și Nicoleta Hâncu (Poate mai trăiesc și azi), în timp ce Adrian Titieni (Tata mută munții), Bogdan Farcaș (Neidentificat), Conrad Mericoffer (Câmp de maci), István Téglás (Luca) și Mircea Andreescu (După 40 de zile) concurează la categoria Cel mai bun actor într-un rol principal.

Numărul mare de lungmetraje eligibile la această ediție pentru nominalizările la titlul de Cel mai bun documentar, dar și diversitatea acestora, i-au determinat pe membrii juriului să includă șase titluri pe lista filmelor care vor concura în 2022 pentru trofeul acordat la această categorie: Casa cu păpuși (r. Tudor Platon), Holy Father (r. Andrei Dăscălescu), Ieșirea trenurilor din gară (r. Radu Jude, Adrian

Cioflâncă), În mijlocul meu, vocea (r. Andra Hera), Noi împotriva noastră (r. Andra Tarara) și România Sălbatică (r. Dan Dinu).

Câmp de maci (r. Eugen Jebeleanu) și Otto Barbarul (r. Ruxandra Ghițescu), două dintre peliculele nominalizate în acest an la categoria Cel mai bun film de lungmetraj, se regăsesc și pe lista titlurilor care concurează pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de debut, alături de Complet Necunoscuți (r. Octavian Strunilă) și de lungmetrajele documentare Casa cu păpuși (r. Tudor Platon) și România Sălbatică (r. Dan Dinu).

Zece filme scurte se află în cursa pentru cele două premii dedicate, acordate în acest an Celui mai bun scurtmetraj de ficțiune (6 titluri nominalizate) și Celui mai bun scurtmetraj documentar (4 titluri nominalizate).

Gopo 2019

La categoria Cel mai bun film european, criticii de film din juriul de nominalizări au votat pentru următoarele cinci titluri distribuite în cinematografele din România anul trecut: Adieu les cons / Adio, proștilor! (r. Albert Dupontel), Annette (r. Leos Carax), Another Round / Încă un rând (r. Thomas Vinterberg), Les traducteurs / Traducătorii  (r. Régis Roinsard), Portrait de la jeune fille en feu / Portretul unei femei în flăcări (r. Céline Sciamma).

Lista completă a nominalizărilor este disponibilă pe premiilegopo.ro.

Nominalizările la toate categoriile Premiilor Gopo 2022 au fost stabilite de un juriu de preselecţie alcătuit din profesioniști din domeniu: criticii de film Iulia Voicu și Ștefan Dobroiu, cronicarul Mihai Brezeanu (LiterNet), regizorii Laurențiu Damian și Ivana Mladenovic, actrița Rodica Lazăr, directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile, editorul Roxana Szel, creatoarea de costume Dana Păpăruz, producătoarea și regizoarea Monica Lăzurean Gorgan și producătoarea și organizatorul de festival Miruna Berescu.

După anunţul nominalizărilor, peste 650 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti vor fi invitaţi să voteze pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor Gopo 2022, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de prestigioasa firmă de audit şi consultanţă PwC România, cu care organizatorii Premiilor Gopo au demarat un parteneriat încă din 2011.

Premiile Gopo 2022 sunt organizate de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc.

Finanțat de: Ministerul Culturii

Cu sprijinul: CNC, Dacin Sara, Babel Communication

Sponsori principali: Apa Nova o companie Veolia, Banca Transilvania, Cellini

Sponsori: Aqua Carpatica, IQOS, Conceptual Lab by Theo Nissim

Parteneri: BlackCab, Domeniile Averesti, Domeniile Sâmburești

Servicii profesionale: PWC

Parteneri media: ROCK FM, Libertatea, ELLE, VIVA!, Avantaje, A List Magazine, Decât o Revistă, Radio România Cultural, IQAds, Cinemap, Zile și Nopți, Urban.ro, Life.ro, Hot News, The Woman, Films in Frame, Cover Stories, LiterNet, Movie News, All about Romanian Cinema (AaRC).

Partener monitorizare: mediaTRUST

Ne puteți urmări pe:

Website:https://premiilegopo.ro/

Facebook: https://www.facebook.com/PremiileGopo/

Instagram: https://www.instagram.com/premiilegopo/

Premiile Gopo 2022: peste 90 de producții în cursa pentru nominalizări

96 de filme românești, lansate în cinematografe, festivaluri naționale și internaționale sau pe platforme de video on demand în 2021, intră în cursa pentru nominalizările la cea de-a 16-a ediție a Galei Premiilor Gopo. Cel mai important eveniment care aduce anual în fața publicului și a industriei realizările cinematografiei românești va avea loc în luna aprilie.

27 lungmetraje se regăsesc pe lista propusă pentru nominalizările categoriei „Cel mai bun film”, dintre care 21 de lungmetraje de ficțiune, printre care se numără Babardeală cu bucluc sau porno balamuc (r. Radu Jude), Complet necunoscuți (r. Octavian Strunilă), Luca (r. Horațiu Mălăele), Mia își ratează răzbunarea (r. Bogdan Theodor Olteanu), Scara (r. Vlad Păunescu) sau Tabăra (r. Vali Dobrogeanu), și șase lungmetraje documentare, dintre care menționăm titluri precum Holy Father (r. Andrei Dăscălescu), Noi împotriva noastră (r. Andra Tatara), sau România sălbatică (r. Dan Dinu).

Gopo 2019

Blană Bombă (r. Claudiu Mitcu), Copii pierduți pe plajă (r. Alina Manolache), În mijlocul meu, vocea (r. Andra Hera), Omul cu umbra (r. Dragoș Hanciu) sau Swamp City (r. Bogdan Pușlenghea, Ovidiu Zimcea) sunt doar o parte dintre cele 10 producții înscrise la categoria documentar în urma apelului lansat în luna ianuarie.

La categoria de scurtmetraj au fost înscrise 59 de titluri, filme de ficțiune, documentare și povești animate. Lista scurtmetrajelor românești înscrise la această ediție cuprinde producții precum 31 de ore (r. Claudiu Mitcu), Caricaturana (r. Radu Jude), Carmen de bezea (r. Denisse Conn Tubacu), Eu sunt Dorin (r. Valeriu Andriuță), Interfon 15 (r. Andrei Epure), Mihail și Achim (r. Theodor Ioniță), Nanu Tudor (r. Olga Lucovnicova), Plastic Semiotic (r. Radu Jude), Prin oraș circulă scurte povești de dragoste (r. Carina Gabriela Dasoveanu), Regele Mihai: Drumul către casă (r. Trevor Poots), Sisiphescu (r. Maria Simina Dimancea), Șoarecele B (r. Ioachim Stroe), Trecut de ora 8 (r. Alex Pintică), When Night Meets Dawn (r. Andreea Cristina Borțun) sau You Who Never Arrived (r. Marius Olteanu).

Lista filmelor care intră în cursa pentru nominalizări la Premiile Gopo 2022 poate fi accesată aici: http://bitly.ws/oxsc

Juriul de preselecție, care va stabili nominalizările pentru toate categoriile, a fost desemnat de către board-ul consultativ al Gopo și este alcătuit din 11 profesioniști din domeniul cinematografic: criticii de film Iulia Voicu și Ștefan Dobroiu, cronicarul Mihai Brezeanu (LiterNet), regizorii Laurențiu Damian și Ivana Mladenovic, actrița Rodica Lazăr, directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile, editorul Roxana Szel, creatoarea de costume Dana Păpăruz, producătoarea și regizoarea Monica Lăzurean Gorgan și producătoarea și organizatorul de festival Miruna Berescu.

Nominalizările la toate categoriile Premiilor Gopo vor fi stabilite în luna martie. După anunţul nominalizărilor, peste 650 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti vor fi invitaţi să voteze pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor Gopo 2022, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de prestigioasa firmă de audit şi consultanţă PwC România, cu care organizatorii Premiilor Gopo au demarat un parteneriat încă din 2011.

Gopo 2019

Gala Premiilor Gopo 2022 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei și Babel Communications.

Parteneri media: ROCK FM, Libertatea, ELLE, VIVA!, A List Magazine, Decât o Revistă, Radio România Cultural, IQAds, Cinemap, Zile și Nopți, Urban.ro, Life.ro, Hot News, The Woman, Films in Frame, Cover Stories, LiterNet, Movie News, All about Romanian Cinema (AaRC).

Partener de monitorizare: MediaTRUST

Ne puteți urmări pe:

Website: https://premiilegopo.ro/

Facebook: https://www.facebook.com/PremiileGopo/

Instagram: https://www.instagram.com/premiilegopo/

Premiile Gopo 2022 anunță înscrierile pentru categoriile de documentar și scurtmetraj

Gala Premiilor Gopo, cel mai important eveniment care celebrează și recompensează anual realizările cinematografiei românești, anunță apelul de înscrieri pentru categoriile de documentar și scurtmetraj ale ediției cu numărul 16, programată în luna aprilie. Data limită pentru înscrieri: 4 februarie 2022. Nominalizările vor fi anunțate în luna martie.

24 de lungmetraje, filme de ficțiune și documentare lansate în cinema în cursul anului 2021, îndeplinesc criteriile de eligibilitate și vor putea fi jurizate și nominalizate la Premiile Gopo 2022. Filmele româneşti produse în țara noastră sau realizate în regim de coproducție, dar cu participare majoritar românească, care au avut premiera națională în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie şi care au beneficiat de cel puţin o săptămână de difuzare în săli de cinema, cu acces pe bază de bilet, precum și cele care au avut premiera pe o platformă VOD, sunt producțiile pe care juriul le va lua în considerare pentru nominalizare.

Printre producțiile eligibile pentru titlul de Cel mai bun film românesc se regăsesc la această ediție filme prezentate și premiate în marile festivaluri, precum  Babardeală cu bucluc sau porno balamuc,  distins cu Ursul de Aur în cadrul Berlinalei 2021,  Malmkrog, în regia lui Cristi Puiu, desemnat în 2020 Cel mai bun regizor în secțiunea Encounters a prestigiosului eveniment cinematografic, Otto barbarul, prezentat în premieră mondială în Competiția Festivalului de la Sarajevo 2020 și distins cu Premiului Zilelor Filmului Românesc pentru secțiunea Lungmetraj la TIFF 2021, filme cu succes de public precum Tabăra sau Tata mută munții,  dar și documentare foarte apreciate precum România sălbatică, Ieșirea trenurilor din gară și Casa cu păpuși.

Lista filmelor de lungmetraj eligibile care vor fi luate în considerare pentru nominalizările la Premiile Gopo 2022 este disponibilă mai jos.

Înscrierea filmelor documentare și de scurtmetraj

Pentru categoria Cel mai bun film documentar (doar în cazul filmelor care nu au beneficiat de proiecții în cinema mai mult de o săptămână) este necesară înscrierea filmelor românești care au avut premiera în cursul anului 2021 și care nu au beneficiat de difuzare în circuitul cinematografic, dar au fost prezentate la TV sau în circuitul festivalier (naţional sau internaţional). Pentru categoria film documentar nu sunt eligibile reportajele de televiziune.

Pentru categoria Cel mai bun scurtmetraj sunt eligibile producţiile româneşti care au fost prezentate în premieră pe marile ecrane, la TV sau în cel puţin un festival competitiv (naţional sau internaţional) în cursul anului 2021. Pentru ca acestea să fie luate în considerare de către juriul care va decide nominalizările, este obligatorie înscrierea de către producători.

Înscrierile au loc în perioada 17 ianuarie 2022 – 4 februarie 2022.

Producătorii şi realizatorii de film din România sunt invitaţi să completeze fișa tehnică disponibilă online: https://premiilegopo.ro/inscrieri.

Regulamentul Premiilor Gopo poate fi consultat pe site-ul oficial: https://premiilegopo.ro/regulament.

Nominalizările la toate categoriile vor fi stabilite în luna martie de un juriu de preselecţie format din 11 profesioniști din domeniul cinematografic. După anunţul nominalizărilor, peste 650 de profesionişti activi din toate domeniile industriei autohtone de film vor fi invitaţi să voteze pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor Gopo 2022, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de prestigioasa firmă de audit şi consultanţă PwC România, partener al Premiilor Gopo încă din 2011.

Gala Premiilor Gopo 2022 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc împreună cu Asociația Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei și Babel Communications.

 

FILME ELIGIBILE LA PREMIILE GOPO 2022 (care au beneficiat de proiecții în circuitul cinematografic sau pe platforme VOD)


  1. BABARDEALĂ CU BUCLUC SAU PORNO BALAMUC

 Regia: Radu Jude

  1. BERLINER

 Regia: Marian Crișan

  1. CASA CU PĂPUȘI

Regia: Tudor Platon 

  1. CÂMP DE MACI

Regia: Eugen Jebeleanu 

  1. COMPLET NECUNOSCUȚI

Regia: Octavian Strunilă 

  1. DUPĂ 40 DE ZILE

Regia: Andrei Gruzsniczki

  1. IEȘIREA TRENURILOR DIN GARĂ

Regia: Radu Jude, Adrian Cioflâncă

  1. INVESTITORII

Regia: Iura Luncașu

  1. ÎNTREGALDE

Regia: Radu Muntean 

  1. LUCA

Regia: Horațiu Mălăele

  1. MALMKROG

Regia: Cristi Puiu

  1. MIA ÎȘI RATEAZĂ RĂZBUNAREA

Regia: Bogdan Theodor Olteanu

  1. NEIDENTIFICAT

Regia: Bogdan George Apetri 

  1. NOI ÎMPOTRIVA NOASTRĂ

Regia: Andra Tarara

  1. OTTO BARBARUL

Regia: Ruxandra Ghițescu

  1. PUP-O MĂ 2!: MIREASA NEBUNĂ

Regia: Camelia Popa 

  1. ROMÂNIA SĂLBATICĂ

Regia: Dan Dinu, Cosmin Dumitrache

  1. SCARA

Regia: Vlad Păunescu

  1. ȘI ATUNCI… CE E LIBERTATEA?

Regia: Andrei Zincă

  1. ȘI POATE MAI TRĂIESC ȘI AZI

Regia: Tudor Cristian Jurgiu

  1. TABĂRA

Regia: Vali Dobrogeanu

  1. TATA MUTĂ MUNȚII

Regia: Daniel Sandu

  1. TATĂL NOSTRU

Regia: Andrei Dăscălescu

  1. ZĂPADĂ, CEAI ȘI DRAGOSTE

Regia: Cătălin Bugean

Doina Levintza, celebra creatoare de costume de teatru și film, va fi distinsă cu Premiul pentru Întreaga Activitate la Gala Premiilor Gopo 2021

Pictor scenograf și designer vestimentar de renume, Doina Levintza va fi omagiată cu Premiul pentru Întreaga Activitate, oferit de Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Expo Arte, în cadrul celei de-a 15-a ediții a Galei Premiilor Gopo. Evenimentul va avea loc marți, 29 iunie, și va fi transmis în direct pe VOYO, începând cu ora 19.30, precum și pe platforma TIFF Unlimited și site-ul premiilegopo.ro.

Cu o carieră ce se întinde de-a lungul a șase decenii, Doina Levintza a realizat mii de decoruri și costume de film, teatru și televiziune pline de originalitate. În cinematografie a colaborat cu regizori celebri precum Nae Caranfil, Stere Gulea, Lucian Pintilie, Radu Gabrea, Sergiu Nicolaescu, iar în teatru cu Andrei Șerban, Mihai Măniuțiu, Dragoș Galgoțiu sau Liviu Ciulei.

Doina Levintza și-a început cariera la Buftea, ca asistentă de decoruri după absolvirea Institutului de Arhitectură. După care a urmat colaborarea cu Televiziunea Română, unde a lucrat timp de opt ani, creând costume și decoruri pentru diferite emisiuni de teatru și muzică, până l-a cunoscut pe Alexandru Bocăneţ, alături de care a creat un stil de televiziune alb-negru bine-cunoscut. După dispariția lui Alexandru Bocăneț în 1977, a părăsit televiziunea și a devenit freelancer.

 Foto Doina Levintza_4

 

De-a lungul carierei sale, prin costumele și elementele de decor create, Doina Levintza și-a pus amprenta asupra filmelor „Dincolo de nisipuri” (r. Radu Gabrea, 1974), „Eu, tu și … Ovidiu” (r. Geo Saizescu, 1977), „Profetul, aurul şi ardelenii”(r. Dan Pița, 1978), „Nea Mărin Miliardar” (r. Sergiu Nicolaescu, 1978), „Ultima noapte de dragoste” (r. Sergiu Nicolaescu, 1980), „De ce trag clopotele, Mitică?” (r. Lucian Pintilie, 1981), „Faleze de nisip” (r. Dan Pița, 1983), „Orient Express” (r. Sergiu Nicolaescu, 2004), „Restul e tăcere” (r. Nae Caranfil, 2008), „Sunt o babă comunistă” (r. Stere Gulea, 2013), „Closer to the Moon” (r. Nae Caranfil, 2014), „6,9 pe scara Richter” (r. Nae Caranfil, 2016) sau „Oh, Ramona!” (r. Cristina Jacob, 2019).

De asemenea, Doina Levintza a semnat scenografia pentru numeroase spectacole ale unor regizori celebri, printre care Liviu Ciulei, Gyorgy Harag, Andrei Șerban, Mihai Măniuțiu, Dragoș Galgoțiu și alții. A realizat costume pentru spectacole jucate atât pe scenele din țară („Furtuna”, „Trilogia Greacă”, „Richard al III-lea”, „Richard al II-lea” „Antigona”, „Portretul lui Dorian Gray”, „Epopeea lui Ghilgameș”, „Casanova”, „Omor în catedrală” etc.), cât și pentru spectacole jucate pe scenele de teatru din străinătate (Paris – șapte spectacole, Londra, Bruxelles, Zagreb, Belgrad, Madrid, Kecskemet ș.a).

Unul dintre numele grele ale modei românești, Doina Levintza a avut peste 100 de prezentări de succes în Paris, Monte Carlo, New York, Londra, Madrid, Geneva, Bruxelles, Washington sau Chicago, iar creațiile ei au fost incluse în numeroase expoziții și evenimente internaționale.

Din pasiune pentru teatru și cinematografie, în lipsa unui muzeu dedicat în București, a deschis în anul 2017 o galerie în care pot fi văzute o parte din costumele create de-a lungul timpului și recuzită de colecție.

A câștigat numeroase premii ACIN, iar în ultimii ani a primit trei premii Gopo pentru realizarea costumelor din filmele „Restul e tăcere”,  „Closer to the Moon” și „6,9 pe scara Richter” regizate de Nae Caranfil.

O altă distincție a fost cea primită de la Ministrul Culturii din Franța, de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor oferită de către Excelența sa, ambasadorul Franței în România, Henri Paul.

Doina Levintza este furnizor al Casei Regale a României din 2010 până astăzi.

 GOPO_2021_LIVE_1200x628 (1)

 

Gala Premiilor Gopo 2021 va fi transmisă LIVE pe 29 iunie 2021, de la 19:30, pe Voyo.ro, premiilegopo.ro și unlimited.tiff.ro, iar înregistrarea va fi difuzată pe 1 iulie, de la ora 20.30 pe PRO Cinema.

Gala Premiilor Gopo 2021 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc împreună cu Asociația Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Dacin Sara și Babel Communications, în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Expo Arte.

 

Sponsori principali: Apa Nova o companie Veolia, Banca Transilvania, Cellini, Enel România

Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, IQOS, Țiriac Auto

Parteneri: Centrul Cultural Mihai Eminescu, Stella Artois, Caii de Letea, Conceptual Lab by Theo Nissim, Pop Cola, Gett’s

Partener de monitorizare: MediaTRUST

Parteneri media principali: VOYO, PRO CINEMA
Parteneri media: Rock FM, All about Romanian Cinema, Cinemap, Cooperativa Urbană, Coverstories, Cultura la Dubă, Decât o Revistă, Elle, Films in Frame, Happy Fish, Hotnews, IQAds, Libertatea, Liternet, Movienews, Psychologies, Smark, Spotmedia, Unica, Urban.ro, Ziarul Metropolis, Zile și Nopți.

Ne puteți urmări pe: Website | Facebook | Instagram | Youtube

TIFF Unlimited: Cele mai bune filme europene nominalizate la Premiile Gopo 2021 se pot vede gratuit

 

Cele mai bune filme europene nominalizate la Premiile Gopo 2021 se văd gratuit pe TIFF Unlimited pe 18 și 19 iunie

Cele patru producții nominalizate la categoria Cel mai bun film european a celei de-a XV-a ediții a Premiilor Gopo pot fi vizionate în perioada 18-20 iunie pe TIFF UNLIMITED. Filmele vor fi  disponibile pe platforma online, gratuit, timp de 24 de ore. Gala Premiilor Gopo va avea loc marți, 29 iunie, și va fi transmisă în direct pe PRO TV PLUS începând cu ora 19.30 și pe premiilegopo.ro.

 

Lungmetrajele europene nominalizate anul acesta la Premiile Gopo sunt: „Les Miserables”/ „Mizerabilii” (r. Ladj Ly), „Il Traditore”/ „Trădătorul” (r. Marco Bellocchio),  „It Must Be Heaven”/ „Paradisul, probabil” (r. Elia Suleiman) și „Sorry We Missed You”/ „În absența dvs.” (r. Ken Loach).

 

Vineri 18 iunie și sâmbătă 19 iunie, cele patru titluri vor fi disponibile online, gratuit, pe TIFF Unlimited (unlimited.tiff.ro), timp de 24 de ore de la ora difuzării conform programului:

 

VINERI, 18 iunie, 2021

20:00 – „Les Miserables”/ „Mizerabilii” (r. Ladj Ly | Franța | distribuitor: Independența Film)

Inspirat din revoltele anului 2005 din Paris, declanșate de moartea a doi tineri în timpul unui raid al forțelor de ordine, „Les Miserables”/ „Mizerabilii” spune povestea lui Stephane, proaspăt mutat din Cherbourg, care se alătură brigăzii anti-criminalitate din Montfermeil, un cartier problematic din suburbiile Parisului. Făcând echipă cu Chris și Gwada, colegii săi mult mai experimentați, Stephane descoperă rapid tensiunile dintre diferitele bande care domină cartierul, dar și dintre localnici și poliție.

22:00 – „Il Traditore”/ „Trădătorul” (r. Marco Bellocchio | Italia, Franța, Germania, Brazilia | distribuitor: Independența Film)

Lungmetrajul lui Marco Bellocchio spune povestea adevărată a lui Tommaso Buscetta, supranumit „capul celor două lumi”, primul informator din interiorul mafiei siciliene a anilor ’80. Decizia acestuia de a-l întâlni pe judecătorul Giovanni Falcone și de a-și trăda jurământul de credință făcut clanului Cosa Nostra a dus la arestarea a peste 300 de membri ai mafiei italiene.

SÂMBĂTĂ, 19 iunie, 2021

20:00 – „It Must Be Heaven”/ „Paradisul, probabil” (r. Elia Suleiman| Franța, Qatar, Germania, Canada, Turcia, Teritoriile Palestiniene |distribuitor: Independența Film)

Elia Suleiman emigrează din Palestina în căutarea unui nou „acasă”, însă, își dă seama curând că țara sa de origine îl urmează ca o umbră. Promisiunea unei vieți noi se transformă rapid într-o comedie absurdă. Oricât de departe ar călători, de la Paris la New York, apare ceva care-i amintește de patria lăsată în urmă. Un film în cheie comică, semnat de regizorul multipremiat Elia Suleiman, care explorează noțiuni precum identitatea, naționalitatea și apartenența.

22:00 – „Sorry We Missed You”/ „În absența dvs.” (r. Ken Loach | Marea Britanie, Franța, Belgia  | distribuitor: Independența Film)

Ricky, Abby și cei doi copii ai lor locuiesc la Newcastle. Sunt o familie puternică și au grijă unii de alții, chiar dacă se zbat în datorii. Rămas temporar fără loc de muncă, Ricky vede o șansă formidabilă atunci când se ivește ocazia de a fi curier și șofer pe propria sa mașină. Abby, soția sa, îngrijitoare la domiciliu, îl ajută să-și împlinească visul vânzându-și propria mașină, astfel încât Ricky să își cumpere o autoutilitară și să devină șofer independent.

Curând, Ricky descoperă că trebuie să dea socoteală firmei de transport care îi repartizează cursele și îi controlează munca și, în final, viața sa și pe cea a familiei.  

GOPO_TIFF_UNLIMITED_1080x1080

Detalii pe Facebook: https://www.facebook.com/events/2907829076171264 

Câștigătorul Premiului Gopo pentru Cel mai bun film european va fi anunțat pe 29 iunie în cadrul Galei Premiilor Gopo, care va avea loc marți, 29 iunie, și va fi transmisă în direct pe PRO TV PLUS începând cu ora 19.30 și pe premiilegopo.ro.

Gala Premiilor Gopo 2021 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc împreună cu Asociația Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Dacin Sara și Babel Communications, în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Expo Arte.

 

Sponsori principali: Apa Nova o companie Veolia, Banca Transilvania, Cellini, Enel România

Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, IQOS, Țiriac Auto

Parteneri: Centrul Cultural Mihai Eminescu, Stella Artois, Caii de Letea, Conceptual Lab by Theo Nissim, Pop Cola, Gett’s

 

Partener de monitorizare: MediaTRUST

Ne puteți urmări pe: Website | Facebook | Instagram | Youtube

Criticul de film Magda Mihăilescu omagiată în cadrul Galei Premiilor Gopo 2021

Criticul de film Magda Mihăilescu și Enache Hărăbor, maestru machetist de arte vizuale și colaborator constant al regizorului Ion Popescu-Gopo, vor fi onorați la cea de-a 15-a ediție a Galei Premiilor Gopo cu Premiul Special, pentru carierele lor excepționale și îndelungate în lumea filmului. 

 

Magda Mihăilescu este critic de film și autoare a mai multor cărți despre istoria cinematografului. A absolvit Facultatea de Filosofie, secția Ziaristică a Universității din București și este membră a Uniunii Cineaștilor din România și a Federației Internaționale a Criticilor de Film (FIPRESCI). După terminarea studiilor, în 1964, a debutat ca titulară a cronicii de film din revista Flacăra, apoi făcut parte din redacția publicației Informația Bucureștiului până în 1982, când a fost înlăturată din presă.

A colaborat cu principalele reviste culturale și de specialitate din țară, la radio și televiziune, precum și cu publicații străine. După 1990 a revenit în presă, unde de-a lungul anilor a semnat cronici de film în Adevărul, Adevărul Literar și Artistic, Gândul, în revista de cinema italiană Otto e mezzo sau pe AaRC.ro, revista online a Uniunii Cineaștilor.

În ultimii 30 de ani a fost invitată la cele mai importante festivaluri de film din Europa și a făcut parte din juriul FIPRESCI al festivalurilor de la Cannes, Veneția, Torino, Valladolid, Cracovia, Salonic, Dubai, Cairo sau Montreal. 

A debutat editorial în 1969, cu monografia Sophia Loren (ed. Meridiane), urmată de studii de istoria cinematografului și eseuri în volume colective. Este autoare a volumelor Aceste Gioconde fără surâs – Convorbiri cu Malvina Urșianu (Ed. Curtea Veche, 2006), François Truffaut – Bărbatul care iubea filmele (Ed. Curtea Veche, 2009), Sora mea din Australia  – Trecute întâlniri cu Irina Petrescu (Ed. Uniunii Cineaștilor, 2019) și semnează, alături de alți patru critici europeni, volumul Guardare in faccia il male, Lucian Pintilie fra cinema e teatro (Italia, Pesaro, 2004). 

De-a lungul carierei sale, Magda Mihăilescu a realizat interviuri în exclusivitate pentru România cu mari cineaști precum Federico Fellini, Sophia Loren, Ennio Morricone, Andrzej Wajda, Orson Welles, Laurence Harvey, Marco Bellocchio, Claude Lelouch, André Téchiné, Fanny Ardant, Jean-Paul Belmondo, Emir Kusturica ș.a.

Magda Mihailescu_Agerpres_14674319

Enache Hărăbor și-a început cariera în prima jumătate a anilor ‘50 și a fost singurul sculptor machetist al Studiourilor de la Buftea timp de peste patru decenii, dar și un colaborator constant al regizorului Ion Popescu-Gopo. A învățat sculptura ca ucenic între anii 1941-1945, la București, în atelierul lui Jean Mihăilescu, iar între 1951-1958 a lucrat în cadrul Studioului de Animație, alături de regizorul Bob Călinescu, realizând mai multe păpuși și machete. În 1959, a fost angajat la Atelierul de sculptură și butaforie din Studioul Cinematografic București ca sculptor machetist. Primul film la care a lucrat a fost „Valurile Dunării” (1959), în regia lui Liviu Ciulei. De-a lungul prolificei sale cariere, Enache Hărăbor a realizat manual nenumărate trucaje pentru producții cinematografice, mii de machete, sculpturi, măști și modelaje. Cel mai important proiect al său rămâne filmul lui Ion Popescu-Gopo „Galax, omul păpușă” pentru care a creat, după un desen realizat de Gopo, o păpușă de 1,80 m din lemn de balsa. 

Enache Harabor_arhiva personala

Alături de Ion Popescu-Gopo, Enache Hărăbor a mai lucrat la „S-a furat o bombă”, „Pași spre lună”, „Povestea dragostei”, „Fata bună, fata rea” și „Rămășagul”.

A colaborat cu aproape toți regizorii importanți la filmele istorice și la toate producțiile care necesitau efecte speciale, cele mai importante și dragi lucrări ale sale fiind avioanele din „Aurel Vlaicu” (r. Mircea Drăgan), vapoarele din serialul „Toate pânzele sus!” (r. Mircea Mureșan), machetele din serialul „Lumini și umbre” (r. Andrei Blaier în colaborare cu Mircea Mureșan și Mircea Constantinescu), nava care se rupe din „Un echipaj pentru Singapore” (r. Nicu Stan), clădirea care ia foc din „Dragostea și revoluția” (r. Gheorghe Vitanidis), macheta unui sat care arde din „Ultima frontieră a morții” (r. Virgil Calotescu), macheta Castelului Huniazilor din „Secretul armei… secrete” (r. Andrei Blaier), aceasta din urmă fiind expusă în cadrul Bienalei de scenografie la  București în 1990. 

Cea de-a XV-a ediție a Galei Premiilor Gopo va avea loc pe 28 iunie.

Gala Premiilor Gopo 2021 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc împreună cu Asociația Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei și Babel Communications, în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Expo Arte.

 

Sponsori principali: Apa Nova, Banca Transilvania, Cellini, Enel România

Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, IQOS

Parteneri: Stella Artois, Caii de Letea, Conceptual Lab by Theo Nissim, Pop Cola, Gett’s

 

Partener de monitorizare: MediaTRUST

Peste 20 de filme în cursa pentru Cel mai bun film românesc la Premiile Gopo 2019

Încep înscrierile pentru filmele de scurtmetraj și documentar Gala Premiilor Gopo!

Cel mai important eveniment ce recompensează realizările anuale ale cinematografiei autohtone a ajuns la cea de-a XIII-a ediție și va avea loc în martie 2019, la București.

Anul acesta, peste 20 de filme documentare și de ficțiune lansate în cinema în 2018 sunt eligibile pentru a fi jurizate şi nominalizate la Premiile Gopo 2019. Sunt considerate eligibile pentru a fi nominalizate filmele româneşti produse în România sau realizate în regim de co-producţie, dar cu participare majoritar românească, care au avut premiera pe marile ecrane din România în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie a anului precedent şi au beneficiat de cel puţin o săptămână de difuzare cinematografică, în săli de cinema, cu acces pe bază de bilet. Printre filmele eligibile la titlul pentru Cel mai bun film românesc al anului 2019 se numără ”Pororoca”, ce a avut premiera internațională în cadrul competiției Festivalului Internațional San Sebastian, „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, propunerea României la Premiile Oscar, filme cu succes la public precum „Charleston”, „Povestea unui pierde vară”, „Pororoca”, „Soldații. Poveste din Ferentari” sau „Moromeții 2”. În lista filmelor eligibile se regăsesc anul acesta 4 documentare lansate în 2018: „Fotbal Infinit”, „România neîmblânzită”, „Licu, o poveste românească” și „Dacii liberi”.

Lista completă a filmelor eligibile care vor fi luate în considerare pentru nominalizările la Premiile Gopo 2019 o găsiți în atașament. În cazul filmelor eligibile la categoriile Cel mai bun film documentar și Cel mai bun scurtmetraj, înscrierea filmului de către producători este obligatorie, pentru ca acestea să fie luate în considerare de către juriul care va decide nominalizările.

Înscrierile pentru cea de-a 13-a ediție a Premiilor Gopo au loc în perioada 18 decembrie 2018 – 18 ianuarie 2019. Producătorii şi realizatorii de film din România sunt invitaţi să completeze fișa tehnică disponibilă la următorul link: https://goo.gl/forms/icJDPy2lWZJVw4Q93. Regulamentul evenimentului poate fi consultat pe site-ul oficial www.premiilegopo.ro/p/regulament.

Nominalizările la toate categoriile vor fi stabilite de un juriu de preselecţie format din profesioniști din domeniu. După anunţul nominalizărilor (cu o lună înaintea Galei), peste 600 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti vor fi invitaţi să voteze pentru desemnarea Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, câştigătorilor trofeelor din acest an, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de prestigioasa firmă de audit şi consultanţă PwC România, cu care organizatorii Premiilor Gopo au demarat un parteneriat încă din 2011.

După modelul celebrelor gale din domeniul cinematografiei europene Goya, Cesar sau BAFTA, Premiile Gopo recompensează anual performanțele cineaștilor români. „Un pas în urma serafimilor”, filmul cu cele mai multe nominalizări la Premiile Gopo 2018, și-a adjudecat 8 statuete, printre care cele mai importante trofee ale serii: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor (Daniel Sandu), premiu oferit de Banca Transilvania, Cel mai bun scenariu (Daniel Sandu), Cel mai bun film de debut (Daniel Sandu), Cel mai bun actor într-un rol principal (Vlad Ivanov), premiu oferit de Audi România, Cel mai bun actor într-un rol secundar (Ali Amir), Cea mai bună imagine (George Dăscălescu) și Tânără speranță (Ștefan Iancu). De asemenea, „Un pas în urma serafimilor” a primit și Premiul Asociației Române a Operatorilor (RSC). „6,9 pe scara Richter”, în regia lui Nae Caranfil, a câștigat 5 trofee Gopo: Cel mai bun sunet (Aleksander Simeonov, Tamas Szekely, Florin Tăbăcaru), Cea mai bună muzică originală (Nae Caranfil, Bogdan Dimitriu, Liviu Mănescu), Cele mai bune decoruri (Andreea Popa), Cele mai bune costume (Doina Levintza, Adina Bucur), premiu acordat de către Cellini Romania, și premiul pentru Cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură (Cătălin Ciutu, Dana Roșeanu Și Iulia Roșeanu), oferit de MAC Cosmetics. Diana Cavallioti, Ana din filmul “Ana, mon amour”, a câștigat premiul pentru Cea mai bună actriță într-un rol principal, oferit de Aqua Carpatica, iar Dana Bunescu, monteurul filmului regizat de Călin Netzer, și-a adjudecat trofeul Gopo pentru Cel mai bun montaj. Diana Spătărescu, interpreta rolului Ana Rășcanu din „Fixeur” (regia Adrian Sitaru), a câștigat premiul pentru Cea mai bună actriță într-un rol secundar.

„Planeta Petrila”, lungmetrajul regizat de Andrei Dăscălescu, a câștigat premiul pentru Cel mai bun documentar, oferit de Auchan Retail Romania. La categoria Cel mai bun film european, voturile profesioniștilor din cinematografie și ale criticilor de film au mers către filmul „Despre trup și suflet” / “On Body and Soul”, distribuit în România de Bad Unicorn. Momente memorabile, atât pe covorul roşu, cât şi în cadrul Galei, au fost prilejuite de câştigătorii Premiilor Gopo pentru Întreaga Carieră, oferit actorilor George Mihăiță și Vladimir Găitan de Primăria Municipiului București prin Arcub, și Premiul pentru Întreaga Activitate, acordat actriței Sanda Toma și oferit de Ana Nova București, precum și operatorului de imagine Ion Marinescu.

Un premiu special i-a fost oferit și criticului și istoricului de film Bujor T. Rîpeanu. Premiul Publicul acordat producțiilor autohtone cu cel mai mare succes la box-office în 2017 a fost împărțit de lungmetrajele „Octav” (regia Sergiu Celibidachi) și „Ghinionistul” (regia Iura Luncașu). Gala Premiilor Gopo 2018 – ediția a 13-a este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc împreună cu Asociația Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei și Babel Communications.