Caravana cu (H)EROI, de la prevenție la creșterea accesului la servicii medicale moderne și continue

Un proiect de aproape 1.000.000 de euro, o echipă de medici și asistenți medicali din România și din Islanda, o țară în care peste 50% din populație poate fi clasificată ca fiind defavorizată și doi ani de caravane în 16 județe, toate pentru prevenția bolilor hepatice. Acesta este „HE-RO-I: State-of-the-art colaborativ ROmânia-Islanda în managementul HEpatopatiilor cronice și a complicațiilor acestora, ciroza hepatică și cancerului hepatic, destinat grupurilor vulnerabile din România, inclusiv Romi”, un proiect implementat prin Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Octavian Fodor” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Filiala Cluj a Caravanei cu Medici și cu spitalul Landspitali din Reykjavik.

Studiile arată că aproape 30 de milioane de europeni trăiesc cu o boală hepatică cronică. În fiecare an, circa 300 000 dintre ei mor din cauza acestor afecțiuni. Două treimi dintre aceste boli ar putea fi prevenite doar prin schimbarea stilului de viață, iar cel puțin o treime prin prevenirea și tratamentul infecțiilor hepatice. 

În România, conform datelor INS, peste 50% din populație poate fi clasificată ca fiind defavorizată (ca nivel socio-economic sau de educație), ceea ce se asociază cu un grad scăzut de accesare a serviciilor medicale. Proiectul HE-RO-I își propune o abordare sustenabilă și integrată a bolilor hepatice cronice în România, pornind de la prevenție și creșterea accesului la servicii medicale moderne și continue. E un proiect-pilot implementat în 16 județe din nord-vestul și centrul României (Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Cluj, Alba, Hunedoara, Bistrița Năsăud, Mureș, Sibiu, Brașov, Harghita, Covasna, Neamț, Suceava), pe parcursul unei perioade de doi ani. Publicul țintă sunt comunitățile rurale vulnerabile prin accesul dificil la servicii medicale, prin nivel socio-economic sau de educație scăzut, sau marginalizare pe baza etniei. 

Astfel, echipa proiectului se deplasează cu o caravană mobilă dotată cu aparatură imagistică și echipamente necesare screeningului și diagnosticării bolilor hepatice cronice (hepatite cronice, steatoză hepatică, ciroză hepatică și cancer hepatic) și oferă consultații și recomandări medicale sau facilitează, acolo unde este cazul, tratamentul și urmărirea pacienților într-un centru specializat.

Fiecare persoană a beneficiat de analize de sânge și de câte un consult de medicină internă oferit de Caravana cu Medici, urmate de consultul gastroenterologic de specialitate, în cadrul căruia s-a realizat ecografie hepatică, elastografie (măsurarea rigidității hepatice) și pacienții au fost introduși în registrul electronic al proiectului, pentru urmărirea cazurilor în care s-au depistat hepatopatii cronice. De asemenea, în timpul de așteptare, membrii echipei de proiect și voluntarii au discutat cu localnicii despre prevenția bolilor hepatice cronice prin măsuri ce țin de alimentație, reducerea consumului de alcool și evitarea infectării cu virusurile hepatitice.

Cred că există o nevoie reală de îngrijiri medicale. Noi sigur că ne axăm pe specificul nostru, bolile de ficat și componenta asta de sănătate publică legată de bolile de ficat, de impactul modificărilor stilului de viață asupra a ceea ce înseamnă incidența bolilor de ficat avansate. Oamenii mi se pare că sunt foarte doritori de a beneficia de atenție și grijă, mai ales că populația din satele în care mergem e o populație îmbătrânită. Pe lângă beneficiul imediat legat de diagnosticul unei boli sau al complicațiilor unei boli e și senzația asta că îi caută cineva, mai vorbesc cu cineva. Oamenii ăștia sunt extrem de părăsiți de familii care lucrează în străinătate, de exemplu, ei sunt unii cu alții, își cunosc poveștile, dar e important pentru ei să și le spună și altora, și cred că e și componenta asta care e importantă.

Consultul vine cu recomandări legate de stilul de viață, de consumul de alcool, sigur că la o populație îmbătrânită nu le vorbesc foarte mult de modurile de prevenție a bolilor transmise sexual, dar ieri, de exemplu dintre cei 80 de pacienți investigați, cred că 78 au avut dislipidemie. Aproape toată lumea mănâncă prost în România, aproape toți pacienții au hiperlipidemie – fie că e vorba de colesterol, fie că e vorba de trigliceride, peste 90 la sută dintre pacienți au asta. Și atunci impactul legat de modificarea inclusiv a riscului cardiovascular, pe lângă riscul de a face ciroză dismetabolică, partea de educație și conștientizare cred că e la fel de importantă.” (Dr. Horia Ștefănescu, manager proiect)

Testimonial Andreea Fodor, medic rezident gastroenterolog, participant la caravane:

Proiectul HE-RO-I e prima șansă pe care mi-am dat-o să practic medicină în afara decorului cu care eram obișnuită și asta a fost o provocare de la bun început: să învăț să pot să fiu eficientă și de ajutor în afara zonei mele de maxim confort. Am simțit că, prin ceea ce eu am învățat de la alții să fac, în special prin ecografia abdominală pe care o fac, coroborată cu discuția cu pacientul și cu rezultatele analizelor de laborator, pot să fiu omul care să îl ajute acolo, acasă la el, pe pacient, încât el să se simtă confortabil și asta îmi dă o senzație de bine, o senzație că am făcut ceva bine. Pe oameni îi simt nerăbdători, curioși și în final foarte, foarte recunoscători. Sunt foarte deschiși, pentru că simplitatea lor le oferă și o deschidere față de doctor, își spun acolo efectiv toate problemele, nu doar pe cele medicale – că mâine ei întorc fânul, că poimâine ei nu pot să ajungă la Cluj din alte probleme – și creează așa un sentiment de familiaritate.

Mi-am dat seama că prin efortul nostru, și având la dispoziție toate echipamentele astea și analizele pe care putem să le facem în cadrul institutului (n.r. Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Cluj), putem să fim profesioniști departe de spital. Și e foarte fain că am reușit să coagulăm în jurul nostru medici specialiști tineri, împreună cu rezidenți, cu care facem o echipă pe care o simt dinamică, o simt entuziastă și deși la finalul unei caravane mă simt zdrobită de oboseală, e sentimentul că ai putut să faci o diferență în viața unor oameni care au un acces mult mai dificil la lucruri pe care noi le luăm de bune.

Informații despre proiect: 

Titlul Proiectului: HE-RO-I State-of-the-art colaborativ ROmânia-Islanda în managementul HEpatopatiilor cronice și a complicațiilor acestora, ciroza hepatică și cancerului hepatic, destinat grupurilor vulnerabile din România, inclusiv Romi

Program: „Provocări în sănătatea publică la nivel european EEA Grants 2014-2021

Promotor de Proiect: Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor Cluj -Napoca.

Contact: Horia Ștefănescu, horia.stefanescu@irgh.ro, manager proiect

Partener donor de proiect: Landspítali, Reykjavik, Iceland.

Alți partener(i) de proiect(s): Asociația Caravana cu Medici, filiala 

Bugetul total al proiectului: 998582.54 €
Durata proiectului: 24 luni

Echipa proiectului HE-RO-I:

4 medici specialiști/primari gastroenterologi, 

5 medici rezidenți gastroenterologi, 

1 responsabil activități, 

3 medici gastroenterologi/anatomo-patologi specialiști în biobanking și stocare de probe biologice (pentru partea de registru și analize ulterioare), 

1 manager, 1 asistent manager 

3 cercetători în sănătate publică

și voluntari medici de alte specialități (eg oncologie, sănătate publică)

Poți urmări activitatea proiectului HE-RO-I pe rețelele sociale (www.facebook.com/proiectheroi, www.instagram.com/proiectheroi/) și poți citi pe site-ul proiect-heroi.ro informațiile pe care fiecare dintre noi ar trebui să le știe despre bolile cronice ale ficatului și prevenția lor.

Sondaj MedLife: Peste jumătate dintre românii din mediul urban au amânat vizita la medic din cauza pandemiei.

Conform unui sondaj MedLife jumătate dintre românii din mediul urban au amânat vizita la medic din cauza pandemiei, principalele motive fiind frica și amânarea urgențelor medicale.

 

– 26% dintre românii din mediul urban au recunoscut că nu și-au făcut niciodată un set de analize medicale;

– 58,9% dintre respondenți și-au amânat vizita la medic din cauza pandemiei;

– doar 44% dintre respondenți și-au făcut un set de analize în ultimele 12 luni;

– 44% dintre respondenți au un abonament de sănătate la o clinică privată;

– Pentru a facilita accesul românilor la servicii medicale în scop de prevenție, monitorizare, diagnosticare și tratament, MedLife a lansat abonamentele individuale de sănătate, pentru adulți și copii.

 

MedLife, cel mai mare operator de servicii medicale private din România, face cunoscute rezultatele celui mai recent sondaj, realizat în perioada 05-10 noiembrie 2021, pe un eșantion de 504 respondenți din mediul urban, utilizatori de internet, cu vârste cuprinse între 25 și 55 de ani, 53.8% dintre respondenți, având în gospodărie copii cu vârste sub 18 ani.

Rezultatele sondajului arată comportamentul românilor în privința mersului la medic în timpul pandemiei și a prevenției în sănătate, motivele pentru care au fost la medic în ultimele 18 luni și atitudinea față de importanța unui abonament individual de sănătate.

 

Contextul pandemic i-a făcut pe români să își amâne vizitele la medic

Datele analizate arată că mai mai mult de jumătate dintre respondenții participanți la sondajul online obișnuiau să meargă de câteva ori pe an la medic înainte de pandemie, cu un procent de 50.8%. Dintre aceștia, 79% mergeau la medic înainte de 2020 în mod special pentru controale de rutină și analize de sânge.

Contextul pandemic, însă, a schimbat comportamentele românilor în ceea ce privește vizitele la medic. Speriați de implicațiile și repercusiunile aduse de pandemie, mai mult de jumătate dintre respondenți au declarat că și-au amânat vizitele la medic în ultimele 12 luni. Profilul celor care au amânat să meargă la medic pe timpul pandemiei este conturat în special de femei (60%) cu vârste cuprinse între 35-44 de ani (65%) cu educație medie (65%).

Întrebați care sunt principalele motive pentru care și-au amânat vizitele la medic, frica și lipsa unei urgențe medicale (77%) i-au ținut departe pe români de medic încă de la debutul pandemiei.

Rezultatele sondajului mai arată că doar 44% dintre respondenți și-au făcut un set de analize în ultimele 12 luni, aspect care confirmă reticența pe care o au românii în ceea ce privește prevenția, mai ales într-un context epidemiologic acut. Mai mult decât atât, 26% dintre participanții la studiu au declarat că nu și-au făcut niciodată un set de analize medicale.

Nevoia de adaptare la contextul pandemic a creat o premisă favorabilă pentru utilizarea  serviciilor de telemedicină

Pandemia a arătat că este foarte important să ai medicul la un telefon distanță, iar acest lucru a contribuit la adoptarea telemedicinei și în România. În această perioadă, 1 din 3 români au apelat la servicii medicale în regim online. Deși 30% dintre respondenții intervievați au declarat că au apelat în această perioadă la consultații online sau prin telefon, majoritatea românilor încă preferă să meargă fizic la medic în perioada următoare.

medlife

 

Prevenția, un instrument eficient

În contextul în care activitatea spitalelor publice s-a concentrat, în mare parte, pe infecția COVID-19, românii s-au îndreptat către sistemul privat de sănătate pentru analize și investigații, abonamentul medical devenind o soluție tot mai căutată. Datele sondajului arată că, în prezent, 4 din 10 respondenți au deja un abonament de sănătate, individual sau prin intermediul companiei unde lucrează. Motivele pentru care românii au ales sau ar alege un abonament medical țin de rapiditatea serviciilor, calitatea acestora, dar și compensarea sistemului public de sănătate. Astfel:

– peste jumătate dintre respondenți au declarat că abonamentul medical le oferă acces mai ușor și rapid la servicii medicale;

– calitatea serviciilor medicale și dotările tehnologice înalte reprezintă un beneficiu pentru jumătate dintre respondenți;

– o treime ar alege un astfel de abonament pentru echipa medicală și pentru atitudinea față de pacienți;

– o treime ar alege un abonament la o clinică privată pentru reducerile la diverse servicii medicale;

– 4 din 10 români își doresc aceste pachete ca pe o alternativă la sistemul public de sănătate.

 

Mai mult decât atât, aproape 80% dintre participanții la sondajul online consideră util un abonament medical chiar și pentru copii.

„Experiența ne-a arătat că prevenția este întotdeauna mai ieftină decât tratamentul și că, de fapt, cel mai scump lucru este să nu ai grijă de sănătatea ta și a celor dragi mai ales într-un context atât de apăsător. Abonamentul medical este un instrument extrem de eficient, în special, în scop de prevenție și monitorizare. După ce am extins la scară largă acest tip de serviciu la nivelul companiilor, acum venim mai aproape de români cu abonamente individuale pentru adulți și copii pentru a răspunde unor nevoi specifice. Fie că vorbim despre prevenție, fie că vorbim de monitorizarea unei boli cronice sau de investigații necesare în context COVID, toate acestea pot fi accesate în condiții preferențiale prin intermediul abonamentelor individuale. În plus, pe lângă accesul rapid și continuu la servicii, specialități medicale și la tehnologie de top, există avantajul unei vaste acoperiri la nivel național, MedLife fiind operatorul cu cea mai extinsă rețea din România, cu prezență în peste 25 de orașe mari și medii“ a declarat Mihai Marcu, CEO și Președinte MedLife Group.

 

Abonamentele individuale RESPECT și GRIJĂ, lansate de MedLife oferă clienților asistență medicală minut cu minut, acces la mii de medici, în sute de clinici, hiperclinici și spitale, reduceri la investigații de specialitate și consultații gratuite.

Testare gratuită pentru cancer de col uterin, cancer de sân și probleme prenatale, printr-un program european

Ministerul Sănătăţii a anunţat implementarea unui program gratuit de depistare precoce (screening) a cancerului de col uterin, cancerului de sân, tuberculozei, hepatitelor B, C și D, precum și pentru screening prenatal.

female-doctor-explaining-diagnosis-to-her-young-woman-patient_1139-1155

,,Programele performante de screening salvează vieţi. Este mult mai uşor şi din punct de vedere medical, dar şi economic, să previi decât să tratezi boala în stadii avansate. Creşterea capacităţii de screening pentru depistarea bolilor cu impact asupra sănătăţii publice reprezintă unul dintre obiectivele importante ale Programului de Guvernare. Fondurile accesate le vom utiliza pentru organizarea şi implementarea programelor de screening, dar şi pentru formarea personalului medical şi achiziţia de echipamente, astfel încât să nu existe sincope în derulare, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut”, a declarat ministrul Sănătăţii, Florian Bodog.

doctor-looking-for-information-in-the-database_1098-2572

Proiectele sunt finanțate din bani europeni, suma totală depășind 191 milioane de euro. În prima etapă, peste 64,7 milioane de euro vor fi investiți în pregătirea a peste 14 mii de specialişti din domeniile programelor prioritare de sănătate (medici, tehnicieni de radiologie şi anatomie patologică, fizicieni, manageri de date, asistenţi medicali, psihologi implicaţi în furnizarea serviciilor de sprijin/ suport,  biologi, tehnicieni de laborator, registratori medicali sau mediatori sanitari).

male-hispanic-workers-technology-camera_1301-3082

Formarea lor va putea include schimburi de experienţă în alte state membre al Uniunii Europene, axate pe managementul bolilor infecţioase transmisibile prioritare, precum tuberculoza şi hepatite virale cronice B şi C, în managementul pre şi post natal al afecţiunilor cu impact asupra mortalităţii infantile, îngrijirea continuă a nou nascutului şi a sugarului cu risc crescut de îmbolnavire şi deces, prevenţia naşterii premature şi îngrijirea nou nascutului prematur, managementul bolilor cardiovasculare, al afecţiunilor oncologice, diabet zaharat, al bolilor endocrine/disfuncţii tiroidiene, sănătate mintală şi boli rare (inclusiv genetică medicală).

pregnant-woman-visiting-doctor_1098-1977

De screening-ul propriu-zis vor beneficia 70.000 persoane, iar toți pacienții incluși în proiect vor fi reevaluați periodic. În proiect este prevăzut ca 90% din persoanele care vor intra în program să provină din regiuni mai puţin dezvoltate ale României, iar 10% din regiunea Bucureşti-Ilfov.

By Loredana Bertișan – Editor Contribuitor The Woman

2

Loredana este de profesie jurnalist, cu experiență de peste cinci ani în domeniu. A lucrat pentru mai multe publicații locale și naționale și a urmat mai multe stagii de formare în domeniu atât în țară, cât și în străinătate. Este absolventă a Departamentului de Jurnalism din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai”. Pe parcursul studiilor a descoperit că are o pasiune pentru partea de social și voluntariat, așadar a creat comunitatea Art4Education prin care se ocupă de campanii caritabile pentru copiii din satele României.

 Sursă foto: www.freepik.com