Mersul la psiholog dincolo de stereotipuri

Mersul la psiholog este o normalitate în foarte multe țări din lume. În România însă, psihologii sunt încă priviți cu o oarecare reticență, datorată faptului că există mai multe mituri și stereotipuri care nu ne lasă să pășim dincolo de barieră și să înțelegem ce înseamnă cu adevărat terapia în cabinetele de psihologie.

rear-view-of-sad-woman-next-to-the-window_1205-296

În primul rând, dacă mergi la psiholog nu înseamnă că ,,ești nebun”. A merge la psiholog înseamnă a face un prim pas spre rezolvarea problemelor tale. Poate fi vorba de un divorț, un deces, pierderea locului de muncă sau senzația că nu te răgăsești în cariera pe care o practici zilnic. Toate acestea și multe altele sunt subiecte care se pot trata prin ședințele cu psihologi. Aceștia ne ajută să depășim situația, să ne descătușăm și să vorbim despre ceea ce simțim, fără frica de a fi arătați cu degetul.

hand of girl melancholy and sad at the window

În al doilea rând, multe persoane cred că psihologul nu înțelege drama prin care trec și nu are cum să le ajute. Bineînțeles că înțelegerea dramei este foarte importantă, dar psihologul face mai mult decât atât. El caută să afle ce se ascunde în spatele unei probleme. La fel cum medicul te poate trata de boala de care suferi fără ca el la rândul lui să treacă prin asta, și psihologul te poate ajuta să îți depășești drama prin același mecanism.

businesswoman-talking-to-her-psychologist_1098-1824

Un alt mit este cel al faptului că prietenii pot egala rolul psihologului. Deși te poți simți mai apropiat de ei pentru că îi cunoști, aceștia nu vor trata lucrurile din punct de vedere obiectiv și nu te pot ajuta să treci peste probleme la fel de sănătos cum o poate face un specialist.

close-up-of-tired-young-woman-rubbing-nose_1262-4804

De asemenea, un aspect important este faptul că la psiholog nu mergi doar pentru a-ți expune problemele, ci și pentru a vorbi despre aspectele pozitive din viața ta. Mai simplu spus, psihologul te ajută să te clădești și reclădești ca persoană!

By Loredana Bertișan – Editor Contribuitor The Woman

2

Loredana este de profesie jurnalist, cu experiență de peste cinci ani în domeniu. A lucrat pentru mai multe publicații locale și naționale și a urmat mai multe stagii de formare în domeniu atât în țară, cât și în străinătate. Este absolventă a Departamentului de Jurnalism din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai”. Pe parcursul studiilor a descoperit că are o pasiune pentru partea de social și voluntariat, așadar a creat comunitatea Art4Education prin care se ocupă de campanii caritabile pentru copiii din satele României.

Sursă foto: www.freepik.com

Profesiile de top, cu cele mai mici rate de stres

Stresul reprezintă un fenomen psihosocial complex, care se defineşte ca fiind o stare de tensiune, de încordare şi disconfort, determinată de agenţii afectogeni, cu semnificaţie negativă, caracterizându-se prin dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor probleme.

Potrivit Comisiei Europene, există o multitudine de factori care contribuie la apariția acestui fenomen în viaţa adultului, iar aceştia sunt asociaţi, cel mai frecvent, cu locul de muncă şi cu activitatea profesională: numărul mare de sarcini primite şi timpul limitat pentru îndeplinirea lor; incapacitatea de a gestiona într-o manieră optim-profesională sarcinile, din pricina timpului limitat, a lipsei colaboratorilor, a lipsei de competenţe caracteristice; recompensa insuficientă care atrage lipsa de motivare sau responsabilitatea mare neasociată cu o autoritate sau putere decizională adecvată. Una dintre cele mai serioase urmări este slăbirea sistemului imunitar, în special în sezonul rece, prin apariția diferitelor  afecțiuni.

asian businesswoman

Potrivit Business Insider ,,Ratele O*NET de toleranţă la stress, pentru fiecare job, sunt măsurate pe o scară de la 0 la 100, iar ratele mici desemnează un stres scăzut . Un top al celor mai bine plătite joburi, care au cele mai scăzute rate de stres, realizat de Ziarul Financiar, ne dezvăluie că există nenumărate opţiuni pentru alegerea unei profesii, unde rata de stres este minimă: medicul ORL, a cărui principală ocupaţie este de a trata oamenii care au dizabilităţi de auz sau alte probleme relaţionate, aranjând aparatele auditive, oferind training celor cu dizabilităţi sau realizând cercetări cu privire la problemele de auz, are un salariu mediu anual de 77,420 de dolari; medicul Oftalmolog se ocupă de pacienţii cu probleme de vedere, prescrie reţete pentru ochelari sau lentile de contact şi are un salariu mediu anual de 115,750 de dolari; ca Art Director, eşti responsabil pentru stilul şi imaginile din reviste, ziare, ambalajele produselor şi filmelor, dar şi produselor media, având un salariu mediu anual de 101,990 de dolari; tehnicianul scrisului realizează materiale tehnice sau instrucţiuni de utilizare şi întreţinere a diferitelor produse, cu un salariu mediu anual de 73,350 de dolari, iar dezvoltatorul de aplicaţii software creează şi modifică aplicaţiile software sau instrumentele specifice calculatoarelor, contra unui salariu mediu anual de 102,160 de dolari.

Pentru a diminua efectul stresului la locul de muncă, există câteva tehnici care contribuie la desfăşurarea propice a activităţii zilnice şi a rezolvării sarcinilor cu success, tot ce trebuie să faceţi este: să vă ocupaţi doar de lucruri asupra cărora aveţi control, restul lăsaţi pentru planul secund, împărţiţi sarcinile în importante, urgente şi care suportă amânare, învăţaţi să delegaţi, luaţi pauze, relaţionaţi cu colegii şi încercaţi să renunţaţi la rutina de a lua prânzul în faţa calculatorului, pentru a evita instalarea sedentarismului.

By Diana Arieșan – editor contribuitor The Woman

sursa-foto-marta-popescu-photography-1

Diana este profesor pentru învățământul preșcolar cu o experiență de peste 11 ani și autorul cărții „Abis în dealul sihastru”, lansată în anul 2013 (Editura Grinta, Cluj-Napoca). În anul 2015 a devenit membru al Cenaclului UBB, proiect realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și a Școlii Populare de Arte „ Tudor Jarda”, din Cluj-Napoca, secția retorică, Diana are preocupări pentru artă, sub toate formele sale. În perioada 2012-2014 a fost membru al trupei de teatru „ Pavlov 25”, iar în prezent își consolidează abilitățile de retor în cadrul diferitelor evenimente culturale. 

Surse foto: orasulvechi.ro, static.unica.ro