Zilele filmului românesc la Casa del Cinema din Roma

În perioada 8-10 decembrie 2022, Ambasada României în Republica Italiană în colaborare cu Asociația Dacin Sara din București, Centrul Național al Cinematografiei din București, Accademia di Romania in Roma și ProEvent – Roma, cu susținerea Băncii Transilvania, Carrefour România și Digital World Printing – Roma,  organizează Zilele Filmului Românesc la Casa del Cinema din Roma (Largo Marcello Mastroianni 1).  

Ceremoniei de deschidere a Zilelor Filmului Românesc de la Roma,va avea loc joi, 8 decembrie 2022, ora 19:00,la Casa del Cinema din Roma (Largo Marcello Mastroianni 1), în prezența ministrului român al culturii, Lucian Romașcanu.

Cu această ocazie, criticul și istoricul de film Prof. univ. dr. Manuela CERNAT va susține prelegerea cu titlul O retrospectivă asupra cinematografiei românești. Începând cu ora 19:30, în prezența regizorului Nae CARANFIL, va avea loc proiecția filmului Restul e tăcere, urmată de o întâlnire a publicului cu regizorul român. Proiecția filmelor va fi în limba română, cu subtitrare în italiană.

PROGRAM:

Joi, 8 decembrie 2022

19.00 Ceremonia de deschidere

O retrospectivă asupra cinematografiei românești – prelegere susținută de criticul și istoricul de film Manuela CERNAT

19.30 Proiecția filmului „Restul e tăcere” regizat de Nae Caranfil (Romania 2008) urmată de o sesiune Q&A cu regizorul român.

Participarea la ceremonia de deschidere și la proiecția filmului este liberă cu confirmarea participării la adresa de e-mail: roma.events@mae.ro.

Lungmetrajul „Restul e tăcere”: “Restul e tăcere este un film despre facerea unui film. Filmul din film este rezultatul întâlnirii dintre doi visători, în Bucureștiul anului 1911. Grigore Ursaru este fiul în vârstă de 19 ani al unui cunoscut actor de comedie, care, dacă n-a putut să facă din Grig un actor de teatru, ar vrea să facă din el măcar un recuziter – orice, numai să nu intre în conflict direct cu augusta chemare a scenei. Dar Grig are alte chestii în cap: «Vreau să arăt toate bătăliile exact așa cum au fost, cu steagurile şi caii şi redutele care cad şi toți eroii ăia care mor pentru țara lor…» – chestii prea năvalnice, prea neastâmpărate şi prea zgomotoase ca să se împace foarte bine cu augusta chemare a scenei. E un inocent cu o viziune şi are nevoie de un păcătos cu bani, dar nu de unul oarecare. În epoca aceea, cinematograful era o vietate încă nedomesticită, ale cărei acțiuni nu puteau fi prevăzute, ci doar presimțite, ale cărei puteri abia începeau să fie măsurate de exploratori care nu o dată au sfârșit prost […] Restul e tăcere e povestea a doi bărbați «mai mari decât viața», care se iau la trântă cu ceva mai mare decât ei – himera incandescentă a nemuririi; refuză să-i dea drumul şi ard amândoi.” (Andrei Gorzo, http://agenda.liternet.ro/)

Vineri, 9 decembrie 2022

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

18.30 Proiecția filmului „Grindul Șacalilor” regizat de Napoleon Helmis (România 2021) urmată de o sesiune Q&A cu regizorul român.

Lungmetrajul „Grindul șacalilor”: Toni și Simina sunt două suflete singuratice care se întâlnesc în călătorii. Căile lor se încrucișează într-o parcare de supermarket, unde se conectează și decid să-și continue călătoria împreună. Grindul Șacalilor este un film-poveste de dragoste, plasat în timpul unei călătorii făcute împreună de doi oameni singuri. Toni și Simina sunt singuri, ambii au peste 50 de ani. Toni, cărând o barcă cu pânze, și Simina, pe bicicletă, se întâlnesc întâmplător într-o zonă pitorească a Munților Carpați. Aceștia decid să continue călătoria împreună, prin Delta Dunării. Toni îl vizitează pe prietenul său, Oake, un pescar care locuiește într-un loc sălbatic, pe litoralul Mării Negre. Odată ajunși acolo, Toni și Simina se confruntă cu efectele depresiei lui Oake. Oake funcționează ca un tip de test de turnesol, arătându-le ca trebuie să se schimbe dacă vor să rămână împreună.

21.00 Proiecția filmului „Marocco” regizat de Emanuel Pârvu (România 2021) urmată de o sesiune Q&A cu regizorul român.

Lungmetrajul „Marocco”: Cristi este într-o relație cu iubita lui Maria, la câțiva ani după moartea soției lui. Magda, fiica lui adolescentă și iubitul ei, Iulian, sunt voluntari la un spital de oncologie pediatrică, unde merg o dată pe lună pentru a-i anima pe copiii bolnavi. Într-o zi, Magda îi oferă unei fetițe bolnave lănțișorul primit cadou de la tatăl ei. Când Cristi refuză să o creadă pe Magda că, într-adevăr, adolescenta a oferit cadoul ei scump unui copil bolnav, totul se schimbă.

Marocco este o poveste bazată pe fapte reale care mi s-au întâmplat mie în tinerețe. O poveste care a deviat destinul meu, o poveste care m-a urmărit foarte mulți ani până când am realizat importanța încrederii în iubire. Și cum un simplu sentiment de vinovăție pe care nu știi să îl gestionezi poate schimba destinul tău, dar și al altor persoane din viața ta. Cred ca este o poveste universală între părinți și copii, în care noțiunea de moralitate capătă toate tonurile de gri pe care cineva le poate găsi. Toate fațetele adevărului sunt explorate, până când spectatorul nu mai știe exact cu cine să empatizeze, pe cine să înțeleagă și de cine să îi fie milă.” (Emanuel Pârvu).

Sâmbătă, 10 decembrie 2022

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

16.30 Proiecția filmului „Două lozuri” regizat de Paul Negoescu (România 2016)

Lungmetrajul „Două lozuri”: Comedia „Două Lozuri”, inspirată dintr-o nuvela de-ale lui Caragiale, cu Dragoș Bucur, Dorian Boguţă şi Alexandru Papadopol în rolurile principale, se bucură de cel mai mare succes românesc în 2016. Pelicula, premiată cu mențiune specială din partea juriului Festivalului de Film de la Zurig, a fost denumită de presă italiană “voioșie de calitate”. Filmul spune povestea a trei prieteni, care realizează că au pierdut biletul câștigător de loterie per care l-au avut. Începe astfel o aventură plină de situații comice, reflexii şi întâlniri cu personaje pe cât de bizare pe atât de comice.

18.30 Proiecția filmului „Dincolo de calea ferată” regizat de Cătălin Mitulescu (România 2016) urmată de o sesiune Q&A cu regizorul român.

Lungmetrajul „Dincolo de calea ferată”: În scenariul semnat de regizorul Cătălin Mitulescu, Radu se întoarce din Italia după o absență de un an și își găsește soția schimbată. Ada Condeescu interpretează rolul tinerei soții Monica. Cei doi petrec o noapte în care încearcă să se regăsească, după ce distanța crease neîncredere între ei. Filmul este o coproducție România-Italia-Suedia și a avut premiera în 2016. În distribuție apar Alexandru Potocean și Ada Condeescu în rolurile principale, iar în alte roluri Luminița Erga, Dragoș Moştenescu, Mariana Danescu. Lungmetrajul ”Dincolo de calea ferată” a primit mențiune specială la cea de-a 51-a ediție a Festivalului de Film de la Karlovy Vary, în iulie 2016, iar critica de specialitate l-a numit un film artistic al emigranţilor români pe care experiența europeană îi rupe de familie și realitățile de-acasă.

21.00 Proiecția documentarului „Nostalgia dictaturii” regizat de Marius Barna

Filmul documentar „Nostalgia dictaturii”: La câteva decenii de la prăbușirea sistemului comunist, nostalgia după fostul regim a ajuns la proporții de neimaginat în aproape toate țările foste comuniste europene. Documentarul Nostalgia Dictaturii nu se limitează doar la prezentarea acestui veritabil sindrom al „dorului de dictatură”, ci, în paralel cu opiniile și motivațiile cetățenilor obișnuiți, trăitori în spațiul fost comunist, avansează explicații ale cercetătorilor din diverse domenii, sociologi, psihologi, politologi, etologi etc., referitoare la motivațiile intime ale unui asemenea sentiment paradoxal.

Organizatori: Ambasada României în Republica Italiană, Asociația Dacin Sara din București, Centrul Național al Cinematografiei din București, Accademia di Romania in Roma, ProEvent – Roma

Educația și femeile Romei antice

În perioada romană, educaţia femeilor reprezenta un subiect extrem de sensibil  și controversat. Majoritatea fetelor din clasa de mijloc şi cea superioară aveau acces la educație, dobândind abilitățile de bază, precum scrisul şi cititul. Unele familii din nobilime îşi încurajau fiicele să se cultive, cel mai faimos exemplu fiind Hortensia, fiica lui Cicero, apreciată pentru capacitatea ei de orator.

Deși femeile romane nu puteau candida pentru posturi de conducere, acestea dețineau un rol important în campaniile politice ale soţilor lor. În Roma antică, în urma divorţului, care era rapid şi foarte comun, tatăl obţinea deseori custodia copiilor, mariajul fiind folosit în scopuri politice.

Se poate aminti exemplul împăratului Augustus şi al Iuliei, fiica sa. Deși soţia sa, Scribonia, a fost înlocuită cu a treia soţie, aceasta și-a urmat fiica în exil, pe insula Pandateria, atunci când aceasta a fost condamnată de către propriul său tată, din cauza comportamentului său rebel.

cornelia-kauffmann-virginiamuseumofart

Un alt lucru de menționat este acela că femeile romane se aflau sub o presiune imensă, deoarece era necesar să arate mereu bine, soţia fiind considerată reflexia bărbatului ei. Femeile încercau să se conformeze standardului de frumuseţe veşnică, industria cosmeticelor fiind prezentă încă din timpul romanilor. Un exemplu elocvent este cazul arheologilor din Londra, care au descoperit într-un sit arheologic un mic container cu o cremă de acum 2.000 de ani, care era compusă dintr-un amestec de grăsimi animale, amidon şi staniu.

Un alt obicei al femeilor din familiile înstărite, folosit în menținerea tinereții, era acela de a nu-şi alăpta copiii în mod obişnuit. Copiii erau alăptați de către doici, deoarece mamele ar fi fost prea obosite în primele zile după naștere. În concepţia unor oameni luminaţi ai lumii greceşti din secolul al V-lea î.Hr. apare tendinţa de a desconsidera femeia, tocmai pentru cea mai de seamă realizare a sa.

Astfel, în tragedia „ Eumenidele” Eschile spunea că „ Femeia nu-i procreatoarea copilului său cum se crede de obicei. Ea nu face altceva decât să hrănească sămânţa. Numai tatăl poate zămisli. Femeia păstrează numai o garanţie ce i s-a încredinţat şi pe care o restituie vie proprietarului ei, dacă ea nu a fost cumva distrusă de zei”.

În Roma republicană şi imperială, femeia a căpătat o oarecare independenţă patrimonială şi juridică. Treptat, în lumea aristocraţiei romane a fost părăsită vechea formă a căsătoriei, prin care toate bunurile soţiei deveneau proprietatea exclusivă a soţului. Către finele Republicii, bărbatul dispunea numai de dota înscrisă în actul de căsătorie, lăsându-i-se femeii dreptul de proprietate asupra altor bunuri personale.

By Diana Arieșan – editor contribuitor The Woman

Sursa foto - Marta Popescu Photography

Diana este profesor pentru învățământul preșcolar cu o experiență de peste 11 ani și autorul cărții „Abis în dealul sihastru”, lansată în anul 2013 (Editura Grinta, Cluj-Napoca). În anul 2015 a devenit membru al Cenaclului UBB, proiect realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și a Școlii Populare de Arte „ Tudor Jarda”, din Cluj-Napoca, secția retorică, Diana are preocupări pentru artă, sub toate formele sale. În perioada 2012-2014 a fost membru al trupei de teatru „ Pavlov 25”, iar în prezent își consolidează abilitățile de retor în cadrul diferitelor evenimente culturale.

Sursa: www.descopera.ro

Surse Foto: travelswithnancy.com, shutterstock.com