Care sunt cele mai solicitate intervenții estetice în România?

Potrivit unui studiu al Societății Internaționale de Chirurgie Plastică Estetică (ISAPS), în 2021 la nivel mondial s-au făcut nu mai puțin de 12.9 milioane de intervenții de chirurgie plastică.  La nivel mondial se observă o creștere de 18.5% în interesul față de intervențiile chirurgicale estetice, mai ales în ceea ce privește intervențiile asupra extremităților sau de tip total body. Româncele însă au preferințe clare și complet diferite față de trendurile internaționale atunci când vine vorba despre intervențiile de chirurgie estetică, arată statisticile internaționale.

În topul celor mai populare intervenții chirurgicale la nivel global se află liposucția, o procedură care a înregistrat un număr impresionant de 1.903.063 de operații, ceea ce reprezintă o creștere de 24.8% față de anul anterior. Această intervenție permite îndepărtarea excesului de grăsime din diferite părți ale corpului, oferind astfel pacienților o siluetă mai subțire și mai conturată. În topul preferințelor urmează apoi intervențiile de augmentare mamară, blefaroplastie, rinoplastie și abdominoplastie.

În România însă, preferințele pacienților în materie de chirurgie estetică se dovedesc a fi distincte și diferite de trendurile internaționale. Datele relevă faptul că în țara noastră există o serie de opțiuni preferate de pacienți, care diferențiază semnificativ țara față de media globală. Astfel, din totalul intervențiilor chirurgicale raportate, 19,3% au fost reprezentate de implanturi mamare, 16,9% au vizat mărirea buzelor, 12% au constat în intervenții de blefaroplastie, 9,8% au fost rinoplastii, iar liposucția a reprezentat 8% din totalul intervențiilor. 

 

Aceste cifre evidențiază preferințele specifice ale româncelor, care sunt influențate de factori culturali, tendințe locale și factori individuali. Pacienții români se orientează către intervenții chirurgicale precum implanturile mamare și mărirea buzelor, pentru a obține proporții armonioase și a accentua anumite trăsături estetice. Blefaroplastia și rinoplastia sunt de asemenea cerute în vederea corectării imperfecțiunilor la nivelul ochilor și nasului, în timp ce liposucția rămâne o opțiune populară pentru remodelarea corporală. Este important ca fiecare persoană să-și facă o cercetare temeinică și să consulte un chirurg plastician calificat pentru a determina cele mai bune opțiuni chirurgicale în funcție de nevoile individuale și de obiectivele estetice”, explică Dr. Cristian Nițescu, medic primar chirurgie plastică și estetică.

 

Prin liposucție se înțelege procedura chirurgicală prin care se îndepărtează țesutul adipos inestetic de pe diverse zone ale corpului, cum ar fi abdomenul, coapsele, genunchii interni sau brațele. Această intervenție poate fi efectuată atât de femei, cât și de bărbați. Este important de menționat că liposucția nu reprezintă un mijloc de slăbire, ci are rolul de a corecta aspectul estetic al zonei tratate. 

 

„Liposucția nu are un impact direct asupra greutății corporale, ci se concentrează în principal pe îmbunătățirea aspectului estetic. De asemenea, liposucția poate avea și un rol curativ în anumite situații. De exemplu, poate fi utilizată pentru tratamentul ginecomastiei sau pseudoginecomastiei, care reprezintă acumularea de țesut adipos la nivelul glandei mamare la bărbați. De asemenea, poate fi utilă în cazul lipoamelor, care sunt formațiuni tumorale benigne alcătuite din țesut adipos organizat. Mai mult, liposucția poate fi utilizată și în cazul altor afecțiuni lipodistrofice, caracterizate prin acumulări adipoase sau distorsiuni ale unor zone cu țesut adipos”, a completat Dr. Bogdan Nițescu, medic specialist chirurgie plastică și estetică.

 

Sursă foto: Freepik

Un fost executiv Facebook: Social Media are și efecte negative în societate

Un fost director executiv din cadrul  companiei Facebook a descris, potrivit presei internaționale, la o conferință organizată de Standford Business School efectele negative pe care social media le are asupra societății în ansamblu. Chamanth Palihapitiya spune că acestea ajung să manipuleze utilizatorii, recunoscând că se simte vinovat pentru munca depusă în cadrul companiei.

laptop-background-with-facebook-and-icons_23-2147613563

Chamath Palihapitiya a ocupat până în anul 2011 vice-președinte pentru creșterea numărului de utilizatori la Facebook și spune că această opinie nu și-a conturat-o în urma acuzelor potrivit cărora organizațiile rusești au influențat alegerile din Statele Unite ale Americii sau Brexit, ci că, în fond, este vorba de o problemă la nivel global, ce distruge elementele fundamentale ale societății și ale relațiilor dintre oameni.

table-screen-wooden-page-media-zuckerberg_1421-362

Potrivit lui, rețelele sociale distrug discuția civică, cooperarea dintre oameni și totodată contribuie și la dezinformare. Fostul director nu este singurul care a afirmat aceste lucruri despre rețelele online de socializare, existând și mai multe studii axate pe această problem, iar Facebook a dat de curând un răspuns public vis-à-vis de aceste acuzații, conform Reuters.

young-woman-touch-facebook-icons-on-smartphone_1253-1520

Reprezentanții companiei spun că reţelele de socializare pot fi benefice pentru o bunăstare a oamenilor, atâta vreme cât ei folosesc tehnologia într-o manieră activă, tradusă prin trimiterea mesajelor către prieteni, nu într-o manieră pasivă, cum ar fi derularea fluxului de postări.

By Loredana Bertișan – Editor Contribuitor The Woman

2

Loredana este de profesie jurnalist, cu experiență de peste cinci ani în domeniu. A lucrat pentru mai multe publicații locale și naționale și a urmat mai multe stagii de formare în domeniu atât în țară, cât și în străinătate. Este absolventă a Departamentului de Jurnalism din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai”. Pe parcursul studiilor a descoperit că are o pasiune pentru partea de social și voluntariat, așadar a creat comunitatea Art4Education prin care se ocupă de campanii caritabile pentru copiii din satele României.

Sursă foto: www.freepik.com

Somnul de frumusețe–un beneficiu sau un moft?

Vă amintiți de basmul „La Belle au bois dormant” de Charles Perrault sau  de „Little Briar Rose” de Frații Grimm? Da, este vorba de „Frumoasa din pădurea adormită”, clasica poveste care implică o frumoasă prințesă și un prinț. Iar dacă vă întrebați care era sursa magică sau tratamentul minune pentru frumusețea acestei prințese, cu siguranță există un singur răspuns – somnul de frumusețe.

Somnul de frumusețe ne încarcă cu energie, ne ajută să ne concentrăm mai mult, să reținem mai ușor şi să ne exprimăm mai coerent, respectarea numărului de ore dormite pe zi asigurându-ne că organismul nostru se menține tânăr. Somnul este esențial pentru starea generală de sănătate, căci oamenii sunt în mod natural mai atractivi atunci când aceștia sunt bine odihniți.

O mulțime de studii recente au arătat că somnul îmbunătățește performanța și starea emoțională. Dr. William Anthony, autorul cărții „Arta somnului la muncă”, susține că „puiul de somn” este rezultatul numeroaselor cerințe la care sunt supuși oamenii din prezent. Jurnalul „Sleep” a publicat un studiu care a arătat că somnul de după-amiază poate îmbunătăți gândirea creativă, dacă durează între 60 și 90 de minute, necesitând un ciclu complet al somnului, cu toate cele cinci stadii.

poza 2

Pentru sănătate, somnul aduce multe beneficii, de la menținerea greutății, până la combaterea anxietății și a stresului. Potrivit unei cercetări realizate în anul 2010, în Japonia, la care au participat 35.000 de adulți, s-a observat faptul că cei care dorm 5-6 ore pe noapte au de două ori mai multe șanse de a deveni supraponderali, comparativ cu cei care se odihnesc 7-9 ore. Cercetătorii cred că acumularea de kilograme în plus, din cauza lipsei de somn, este rezultatul direct a reducerii nivelului de leptină – hormonul sațietății – și a creșterii hormonului foamei – grelina.

Somnul de frumusețe ajută la păstrarea pielii elastice și ferme, dar și amânarea apariției ridurilor. Pentru a beneficia de un somn odihnitor și a alunga insomnia, sunt recomandate activități relaxante înainte de culcare: o carte plăcută, un hobby relaxant, meditația sau practicarea unor exerciții de respirație profundă.

By Diana Arieșan – editor contribuitor The Woman

Sursa foto - Marta Popescu Photography

Diana este profesor pentru învățământul preșcolar cu o experiență de peste 11 ani și autorul cărții „Abis în dealul sihastru”, lansată în anul 2013 (Editura Grinta, Cluj-Napoca). În anul 2015 a devenit membru al Cenaclului UBB, proiect realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și a Școlii Populare de Arte „ Tudor Jarda”, din Cluj-Napoca, secția retorică, Diana are preocupări pentru artă, sub toate formele sale. În perioada 2012-2014 a fost membru al trupei de teatru „ Pavlov 25”, iar în prezent își consolidează abilitățile de retor în cadrul diferitelor evenimente culturale.

Surse foto:  russianbroadway.com, wikihow.com. Sursă articol: ziarulunirea.ro