Transylvania College Archives | The Woman Magazine

Fundația Transylvania College și InIm Institute organizează conferința ”Învățăm Împreună. Creăm o cultură a apartenenței în școli”

Profesorii din România sunt invitați la conferința ”Învățăm Împreună. Creăm o cultură a apartenenței în școli”

Fundația Transylvania College și InIm Institute, în parteneriat cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca și cu sprijinul Fondation Botnar, organizează, în data de 5 noiembrie 2022, conferința ”Învățăm Împreună. Creăm o cultură a apartenenței în școli”. Aceasta vizează dezvoltarea personală și profesională a cadrelor didactice, consilierilor școlari, directorilor de școli și personalului administrativ din sistemul de învățământ românesc, dar și a studenților, elevilor și părinților.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 5 noiembrie, între orele 08:30-17:00, timp în care se vor desfășura diferite activități organizate de specialiști în educație: discursuri și panel-uri de discuții, ateliere, networking, ș.a. Conferința se va desfășura în format hibrid, la Cluj-Napoca și va fi transmisă live, online, pentru participanții din toată țara. Toți cei interesați să participe, online sau onsite, se pot înscrie aici.

Conferința ”Învățăm Împreună. Creăm o cultură a apartenenței în școli” va reuni directori de școli, profesori, consilieri școlari, personal nedidactic și administrativ din școli, elevi și părinți, cu scopul de a crea un schimb de experiențe și de a oferi soluții concrete și complete pentru situațiile particulare. Toate acestea se vor realiza sub atenta supraveghere a experților în educație, care vor veni din toate colțurile lumii, pentru a împărtăși perspectivele rezultate prin prisma expertizei lor profesionale.

”Prin evenimentul organizat anul acesta, ajuns la cea de-a treia ediție, ne dorim să continuăm seria de conferințe și evenimente dedicate sănătății socio-emoționale a profesorilor și elevilor. Dinamica societății actuale face ca noua paradigmă a sistemului educațional să implice mai mult decât obținerea performanțelor academice. Noua paradigmă implică formarea elevilor ca participanți activi ai societății, care simt nevoia de a face o schimbare în bine și de a se afilia în comunitățile care le asigură progresul. Dezvoltarea socio-emoțională devine o prioritate pentru noi toți și mai ales pentru profesori, care modelează perspectivele elevilor zi de zi în sala de clasă. Ne propunem să abordăm o temă de foarte mare actualitate, să expunem premisele care conturează și favorizează sentimentul de apartenență în fiecare școală din România”, transmite Simona Baciu, Președintele Fundației Transylvania College și fondatoarea InIm Institute.

Cultura apartenenței, un concept inovator în mediile educaționale

Necesitatea apartenenței în mediile educaționale a fost identificată prin Studiul Național „Starea de bine a profesorului”, realizat de Fundația Transylvania College și Positive Ed, în parteneriat cu Merito, SuperTeach, Romanian Business Leaders și Clusterul de Educație C-EDU. Instrumentul folosit a fost Teacher Flourishing Evaluation, care aparține The Human Flourishing Program, din cadrul Harvard University.

Rezultatele studiului au arătat că 80% din respondenți susțin că munca lor nu are niciun efect pozitiv asupra sănătății lor mintale sau a stării de bine. În cadrul interviurilor, profesorii au subliniat necesitatea creării unor comunități care să favorizeze solidaritatea, empatia, compasiunea, aprecierea și discuțiile deschise despre problemele pe care trebuie să le înfrunte. (link studiu)

Apartenența reprezintă una dintre nevoile firii umane ce se manifestă prin dorința de a face parte dintr-un grup sau o comunitate, în care individul se identifică cu valorile comune, împărtășite de membrii grupului de referință. Sentimentul de apartenență este fundamentat pe 8 piloni: siguranța, empatia, compasiunea, solidaritatea, reciprocitatea, respectul, valorile comune și validarea.

Transpus în mediul educațional, conceptul apartenenței fundamentează tema evenimentului prin crearea și susținerea, pe termen lung, a unei culturi prospere în școală. Prin urmare, în cadrul Conferinței ”Învățăm Împreună. Creăm o cultură a apartenenței în școli”, participanții vor dobândi cunoștințele și deprinderile necesare pentru punerea în practică a tehnicilor proactive, atât pentru obținerea succesului academic, cât și pentru sănătatea lor emoțională și mintală, toate acestea având un impact direct asupra formării elevilor.

Peste 2.000 de profesori din întreaga țară, deja înscriși

Datorită sprijinului oferit de Primăria Municipiului Cluj-Napoca și de sponsorii conferinței, participarea este gratuită, pentru un număr nelimitat de participanți, în format online.

“Peste 2.200 de profesori din toată țara au răspuns deja invitației noastre. Înscrierile se încheie în data de 4 noiembrie, așadar vă așteptăm cu drag alături de noi, să învățăm împreună despre importanța apartenenței în școlile din România”, este îndemnul organizatorilor.

Participanții vor avea oportunitatea de a-i asculta și de a interacționa cu specialiști de top din domeniul educației, din țară și din străinătate, precum: dr. Gilda Scarfe – Director și fondator al proiectului de consultanță educațională Positive Ed – The Teacher Flourishing Research, dr. Oana Moșoiu – Lector Universitar la Facultatea de Psihologiei și Științele Educației din București, Monica Anisie – Senator și fost Ministru al educației, Marinela Marc – Inspector General al ISJ Cluj, Barbara Bulc – Founder and CEO, SDG CoLab/ Founder and President Global Development, dr. Simone Sawyer – The George Washington University, Milken Institute School of Public Health, Diversity and Inclusion within Belonging, Susan Shapiro – Autoare/Speaker motivațional/Educator/Specialist în traininguri/ Fondator T.I.E.F., dr. Sally Baas – director Concordia’s Southeast Asian Teacher Licensure Program, fost director al Asociației Americane a Psihologilor Școlari, dr. Laura Turner-Essel – Program Manager, Special Initiatives of the Chair Department of Psychiatry & Behavioral Sciences Stanford University | School of Medicine.

Acest eveniment este organizat de InIm Institute, program ce aparține Fundației Transylvania College și este realizat în parteneriat cu Primăria Muncipiului Cluj-Napoca și în colaborare cu: Inspectoratul Școlar Județean Cluj, Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Cluj, Clusterul de Educație C-EDU.

Evenimentul nu ar fi fost posibil fără implicarea colaboratorilor, după cum urmează: Tapestry Intergenerational Education Foundation, Positive Ed, Teacher Flourishing Center Harvard University, Stanford University | School of Medicine, SuperTeach, Fondation Botnar, Sykes, De’Longhi, Herlitz, Pelikan, Emerson, Tenaris Silcotub, RottaPrint, IPB, Impress.

Pentru mai multe detalii și înscrieri, vă invităm să accesați pagina evenimentului.

Rezultatele primului studiu privind starea de bine a profesorilor din România – de la supraviețuire, la prosperitate

Primul studiu privind starea de bine a profesorilor din România arată că starea de sănătate mintală a acestora este moderată. S-a descoperit că peste 80% dintre cei chestionați raportează că munca lor nu are niciun efect pozitiv asupra sănătății lor mintale sau a stării de bine.

Studiul s-a desfășurat în perioada martie-mai 2021, la inițiativa programului Profesori Fericiți pentru România – un demers susținut de Transylvania College Foundation din Cluj-Napoca, împreună cu dr. Gilda Scarfe, psiholog, fondator Positive Ed, în parteneriat cu Merito, SuperTeach, Romanian Business Leaders și Clusterul de Educație C-EDU. Rezultatele au fost prezentate în 6 noiembrie, la Cluj-Napoca, în cadrul conferinței Educație pentru Starea de Bine.

Starea de bine și prosperitatea sunt conceptele care stau la baza sănătății mintale

Sănătatea mintală nu implică doar absența bolilor mintale, ci și prezența unei stări de bine în care individul își conștientizează propriile abilități, poate face față stresului zilnic, poate lucra productiv și constructiv și este capabil să aducă o contribuție comunității sale. Conceptul de Flourishing, tradus în limba română ca și Prosperitate, a stat la baza acestui studiu,care sugerează un sentiment de bine, regenerare, dezvoltare și reziliență emoțională. Prosperitatea depășește măsurile tipice de sănătate fizică și mintală. Aceasta include, de asemenea, satisfacția în viață, sensul și scopul, caracterul și virtutea, starea de bine spirituală și relațiile sociale, aspecte extrem de importante atât în plan personal, cât și profesional.

“Starea de bine este o deprindere de viață. Menținerea stării de bine, sau well-being, cum mai este cunoscută, necesită intenționalitate, reflecție și angajament în alegerea gândurilor și comportamentelor care ne ajută să fim în cea mai bună formă. În România, există foarte puține studii dedicate stării de bine a profesorilor și efectului acesteia asupra proceselor de predare și a învățării elevilor. De aceea, am hotărât, împreună cu dr. Gilda Scarfe, colaboratoarea noastră, să realizăm noi un astfel de studiu”,a declarat Simona Baciu, fondator al programului Profesori Fericiți pentru România.

Instrumentul de măsurare folosit a fost dezvoltat de cătreThe Human Flourishing Program din cadrul Harvard University

Pe parcursul studiului, s-ainvestigatși evaluat nivelul actual al stării de bine a profesorilor, la nivel național, cu ajutorul instrumentului „Teacher Flourishing Evaluation”, care aparține The Human Flourishing Program din cadrul Harvard University. Acest instrument de măsurare a prosperității umane vizează cinci domenii: 1. fericire și satisfacție de viață; 2. sănătate fizică și mintală; 3. scop și sens; 4. caracter și virtute; 5. relații sociale apropiate.

La studiu au participat un număr de 5.227 de cadre didactice din învățământul preuniversitar din România (4.817 de femei și 366 de bărbați), cu vârste cuprinse în 20 și peste 55 de ani. Dimensiunile eșantionului pentru mediul rural au fost de 1.691 (31%) și urban 3.608 (69%). Distribuția pe etape educaționale a fost următoarea: 832 (15,9%) cadre didactice din învățământul preșcolar; 1,692 (32,4%) cadre didactice din învățământul primar; 2.703 (51,7%) cadre didactice din învățământul gimnazial și liceal. În ceea ce privește experiența, 326 (6,2%) dintre participanți au avut mai puțin de 2 ani vechime în învățământ, 361 (6,9%) între 2 și 5 ani vechime, 506 (9,7%) între 5 și 10 ani vechime, 4.034 (77,2%) aveau o vechime de peste 10 ani în învățământ.

Rezultatele studiului arată că majoritatea profesorilor au raportat că au un nivel de sănătate mintală moderată și că sunt conștienți de necesitatea înțelegerii importanței stării de bine a cadrelor didactice

Obiectivul studiului a fost acela de a genera estimări ale numărului de profesori care sunt în stadiul de prosperitate, stagnare sau care au o sănătate mintală moderată. Aceste estimări au arătat că doar 32,5% sunt în stadiul de prosperitate, 5,6% stagnează, iar marea majoritate au raportat un nivel moderat de sănătate mentală (61,9%). S-a mai descoperit că, deși majoritatea participanților erau satisfăcuți cu munca lor, 36% se simțeau singuri. Dintre respondenți, 68,7% au simțit emoții pozitive precum bucurie sau fericire. Totuși, doar două treimi dintre aceștia trăiseră astfel de emoții în ultimele 2 săptămâni.

Primele rezultate ale studiului erau promițătoare și arătau că majoritatea celor chestionați se simțeau încântați de munca lor. Aceste rezultate erau valabile indiferent de contextul socio-demografic. În medie, 83% au raportat că sunt satisfăcuți de viața lor, în general.

“Am decis să colectăm și date calitative prin consultații cu un grup de profesori selectați, deoarece am simțit că datele obținute sunt deconectate de realitatea dură cu care se confruntă profesorii. Am organizat interviuri cu mai mulți profesori dintre respondenții inițiali la studiu și am descoperit că peste 80% raportează că munca lor nu are niciun efect pozitiv asupra sănătății lor mintale sau a stării de bine.”,a transmis dr. Gilda Scarfe, coordonatoarea studiului.

Aceasta situație se datorează, parțial, lipsei de autonomie și suport oferite de către conducerea școlii, dar și lipsei de înțelegere a importanței stării de bine a profesorilor. Aceasta subliniază nevoia accentuată de a plasa sănătatea mintală și starea de bine a întregii comunități școlare în centrul atenției fiecărei instituții de învățământ pentru a încuraja profesorii să discute deschis despre grijile și preocupările lor.

Persoanele intervievate au pus accentul pe nevoia de a fi ascultat, apreciat și înțeles și că recunoașterea efortului depus poate conduce la un sentiment de apreciere. Deasemenea, profesorii au mai spus că, în perioadele extrem de dificile, simpla apreciere și recunoaștere a unui astfel de moment de către cei din jur pot conduce la un sentiment de validare. Interviurile au scos la suprafață importanța relațiilor de calitate între colegi, dar în special importanța construirii unui sentiment de „împreună”.

Profesorii se bazează pe mai multe resurse atunci când se simt stresați sau îngrijorați la locul de muncă. Familia și prietenii au fost numite ca principalele surse de suport de către majoritatea celor intervievați. Peste 85% au declarat că apelează la un coleg cu un rol similar, însă puțini au declarat că pot apela la superiorul direct. O posibilă cauză de îngrijorare ar fi faptul că 68% nu apelează la nimeni atunci când se simt stresați sau îngrijorați la muncă.

Profesorii au spus că discuțiile deschise despre sănătatea mintală sunt esențiale pentru a încuraja persoanele care trec printr-o perioadă dificilă să ceară ajutor. Un procent extrem de redus a declarat că apelează la un profesionist sau la un doctor dacă se simt îngrijorați sau stresați la muncă.

Majoritatea profesorilor au fost de acord că propria stare de bine are un impact direct asupra performanței lor profesionale, în special asupra capacității de a preda și au raportat un număr de situații profesionale care declanșează o stare de stres ridicată. Acestea includ perioadele aglomerate de pe parcursul anului școlar (perioada simulărilor și cea a evaluărilor naționale), presiunea activităților extra-curriculare, imprevizibilitatea, presiunea de a ține pasul cu schimbările dar și schimbările constante ale conducerii școlii.

Mulți dintre profesorii care nu aveau o stare de bine au discutat despre dorința de a fi în control și despre eforturile de a face totul perfect, tot timpul; conștientizarea faptului că acestea nu sunt tot timpul posibile pare să fie un pas important pentru susținerea stării lor de bine.Majoritatea au declarat că s-ar bucura să aibă parte de mai multă susținere în deprinderea de abilități pentru gestionarea emoțiilor și reacțiilor.

“Ca rezultat al acestui studiu, sugerăm un model pentru implementarea programelor educaționale care vizează starea de bine a profesorilor, ce ar putea include standarde de acreditare, domenii de suport și modele de cursuri. Plantarea unei sămânțe de reziliență emoțională în cadrul dezvoltării profesionale a cadrelor didactice poate permite profesorilor să își construiască practici bazate pe știința prosperității umane. Primul pas ar fi implementarea de programe care promovează înțelegerea emoțiilor, gestionarea acestora și știința stării de bine.”, transmite dr. Gilda Scarfe.

Dacă profesorii vor avea strategii prin care să își susțină starea de bine, vor fi capabili să gestioneze factorii de stres de la locul de muncă și nu doar să supraviețuiască, ci să se dezvolte și să prospere.

Cristina Mureșan, educație și comunitate

Cristina Mureșan este elevă Y13 în cadrul Transylvania College. Și-a descoperit pasiunea pentru călătorit și comunitate încă de tânără când a început să călătorească cu părinții.

A ajuns pe 3 continente până la 18 ani, cu scopul de a ajuta comunități și a cunoaște oameni noi. Își dorește să lucreze în domeniul hotelier, deoarece îi place să lucreze cu și pentru oameni.

Cristina împreună cu Theodora Cleja vin la Conferința de Leadership Feminin The Woman. Vor discuta despre importanța educației tinerilor și a implicării lor în tot acest proces.

Despre speakerii invitați la The Woman, agenda evenimentului și subiectele abordate pe www.thewoman.ro/conference.

Cristina Muresan Speaker The Woman 2017

Cristina, Ai fost delegată la Round Square în India şi Singapore, o reţea internaţională a şcolilor inovatoare din 40 de ţări şi cinci continente. Spune-ne ce ţi-a rămas întipărit în minte de acolo?

La cele două conferințe am întâlnit oameni minunați și interesanți din toată lumea, cu care țin legătura și acum. Am făcut schimb de opinii despre anumiți speakeri de, am lucrat alături de ei la un centru de copii cu dizabilități și am descoperit locuri noi împreună. Am putut clădi o prietenie cu ei deoarece împărtășim aceleași valori: respectul, compasiunea, corectitudinea, aventura și entuziasmul. Dialogul cu ei și noile aspecte învățate m-au făcut să ies din zona mea de confort și să am mai mult curaj să descopăr alte culturi și oameni.

India m-a fermecat prin civilizațiile străvechi și misterul ei ,,acolo este leagănul omenirii, locul de naștere, mama istoriei, locul de naștere al vorbirii, bunica legendei, străbunica tradiției” după cum spunea Mark Twain. Singapore e poarta dintre est și vest, o țară plină de tradiții dar și de modernism, la care m-aș întoarce mereu.

De ce consideri că educația este o cerință necesară pentru dezvoltarea unei comunități?

Educația a ocupat o poziție importantă în societate, încă din timpurile străvechi. Aceasta începe de mic copil, cu cei 7 ani de acasă, unde înveți normele de comportament și valorile sociale. Fundația aceasta este esențială deoarece îți sedimentează principiile educației ulterioare. Educația îl înalță pe om, și face legătura cu mediul înconjurător, comunitatea din care el face parte. Fiecare persoană poate să își aducă contribuția lui în societatea în care trăiește, cu scopul de a-i ajuta și pe alți membrii și pentru a întări valorile sale.

Ați fost implicate în numeroase programe de educație financiară. De ce credeți că este important să fie implementată educația financiară în curricula națională?

Este esențială introducerea educației financiară în curricula românească deoarece elevii trebuie obișnuiți de la vârste fragede cu noțiuni elementare în ceea ce privește economisirea sau cheltuirea banilor. Această pregătire realizată în școală va fi benefică în viața de adult, atunci când va trebui să-ți gestionezi singur banii, deschiderile unor cont-uri la bancă, să înțelegi contextul economic actual al României sau diferența între nevoi și dorințe.

În plus, aceasta aduce, avantaje atât pentru economie cât și pentru societate, pentru ca viitorii adulți să poată lua deciziile cele mai potrivite. Consider că această materie o sa fie apreciata de elevi, deoarece tot ce se va discuta va putea fi pus în practică, cu exemple concrete.

Cristina, ai vrea să ai o carieră în domeniul hotelier. Cum ţi-ai dat seama că vrei să faci asta? Cât de mult a contat Transylvania College în creionarea acestei decizii?

De când eram mică am obișnuit să călătoresc mult cu părinții mei prin Europa, și așa mi-am dezvoltat pasiunea și curiozitatea de a cunoaște mai multe culturi, diferite tipuri de oameni și locuri. Până să ajung în liceu nu m-am gândit că în spatele acestei industrii, a turismului, stă multă muncă, educație și dedicare din partea angajaților, dar și a localnicilor.

În Y11, în cadrul Career Week ținut la noi în școală, un reprezentant al unei universități de management hotelier ne-a prezentat programul lor și oportunitățile oferite de această industrie. Mi s-a părut foarte atrăgător acest tip de job, și cu ajutorul staff-ului care se ocupa de consiliere și orientare în carieră, am găsit facultățile care mi se potrivesc. În plus, ca să fiu mai sigură pe alegerea mea, am avut ocazia să am un internship de o luna la un hotel de 5 stele din Cluj cu ajutorul școlii, unde am lucrat în diferite departamente.

Ce caracteristici crezi că ai dobândit în cadrul Transylvania College și nu ai fi putut să atingi în alte instituții de învățământ?

În primul rând cred că am devenit o persoană care se adaptează repede la orice situație, deoarece am locuit doi ani în boarding-ul școlii. De asemenea, conviețuirea cu o familie nouă m-a făcut să realizez că îmi place să îmi ajut colegii mai mici, la teme sau cu un simplu sfat. Mutatul într-un alt oraș, fără părinți, m-a transformat într-o persoană independentă și responsabilă. Rolul de Blue Wolves House Prefect m-a învățat să comunic într-un mod diferit și să fiu prietenă cu elevii din clasele primare, pentru a crea „the house spirit’’. La Transylvania College, am avut multe oportunități în a-mi dezvolta abilitățile de public speaking, în cadrul assemby-urilor sau la Summit-ul International CYFI, la Institutul Bancar Român.

1IMG_6325-Panorama

Transylvania Collage promovează și este o școală de leadership. Voi ce rol ați avut în acest proces?

Primul lucru remarcat de mine când am vizitat Transylvania College a fost implicarea elevilor în fiecare activitate din școală, un aspect cu care nu eram obișnuită la școala de stat, unde de obicei se pune accentul doar pe note. În Y11, după un proces de selecție, am devenit unul dintre ambasadorii școlii, un rol care mi-a dat oportunitatea să cunosc posibili elevi, părinți sau alți vizitatori și să împărtășesc experiența mea din școală.

De asemenea, anul trecut am fost una dintre organizatoarele principale a Leadership Day, o zi în care elevii școlii organizează diferite activități, workshop-uri, tururi sau show-uri pentru vizitatori. Un alt mod de a ne arata abilitatea de a fii leaderi este decizia luată noi, elevii din Lighthouse team; am ales ca proiectul principal să fie un program de mentoring, în care ajutăm elevii din clase mai mici la anumite materii. Toate aceste activități m-au făcut să devin o persoană mai sociabilă, organizată și încrezătoare în propriile forțe.

Cristina, educaţia pe care ai primit-o până acum (familie şi şcoală) te-a ajutat să vezi şi să cunoşti lumea. Ştim că ai organizat şi strângeri de fonduri pentru Habitat For Humanity. Crezi că acesta este următorul pas pe care trebuie să-l facă un om educat? Să-i ajute pe ceilalţi?

Consider că educația este un proces continuu care începe în primele clipe de viață și continuă pe tot parcursul existenței noastre, fiecare etapă de viață fiind marcată de nevoia achiziționării unor cunoștințe noi. Sunt la o etapă când mă gândesc cum pot face o diferență în viața altor oameni într-un mod pozitiv. Cred că voluntariatul nu este doar despre persoanele beneficiare, dar și despre tine ca persoană. Cea mai mare satisfacție am avut-o când am văzut familia pentru care am adunat fonduri, mutându-se în casa construită de Habitat For Humanity. Am ales să continui voluntariatul, dar de data aceasta cu copiii din Băișoara, în cadrul unui proiect Round Square. Este impresionant să vezi cum elevii de acolo sunt atât de deschiși la minte și vreau să facă o schimbare în comunitatea lor, de exemplu să învețe cum să își promoveze stațiunea.

Dacă ați avea puterea, ce ai schimba în sistemul educațional din România?

Cred că aș implementa pentru fiecare clasă de liceu internshipul, pentru a putea pune în aplicare teoria învățată la școală. În plus, elevii vor realiza dacă un domeniu li se potrivește sau nu.

Un al doilea aspect pe care l-aș modifica ar fi activitățile oferite de școală și opinia elevilor. Elevii ar trebui să aibă cât mai multe oportunități pentru a-și exprima opiniile și nemulțumirile, nu să fie controlați de lumea adulților mereu. Participarea în diverse activități, fie de voluntariat sau concursuri, ar trebui să fie mai încurajată deoarece dezvoltă abilități interpersonale esențiale pentru viață.

Sursă foto: Transylvania College, Transilvaniareporter.ro

Theodora Cleja, despre oportunități și școală

Theodora Cleja este elevă la Transylvania College, în ultimul an. Este o fire responsabilă și ambițioasă. Este președinta Consiliului Studenților, Ambasador al instituției la care învață și președinta Consiliului de Disciplină.

Anii liceului i-au oferit posibilități multiple de afirmare și descoperire. Londra și New York i-au oferit experiențe inedite de dezvoltare și ajutorare a copiilor din țări defavorizate. Implicându-se activ în activitățile școlare, Theodora a reușit să își extindă orizonturile și să își aleagă cariera.

Theodora Cleja împreună cu Cristina Mureșan, eleve Y13 în cadrul Transylvania College vin la Conferința de Leadership Feminin The Woman, în 14 și 15 martie la Cluj-Napoca.

Despre puterea educației și responsabilizarea tinerilor vom discuta la The Woman. Mai multe detalii despre Conferință, agenda evenimentului și speakerii invitați pe www.thewoman.ro/conference .

Theodora Cleja Speaker The Woman 2017

Theodora, eşti preşedintele Consiliului elevilor, Comisiei de disciplină şi eşti şi Ambasador în cadrul Transylvania College. Cum te-au ajutat să te schimbi aceste funcţii?

Încă din clasele primare, mi-a făcut plăcere să mă implic în activități extra curriculare, așadar când am ajuns la liceu îmi creasem deja un obicei de a accepta responsabilități și provocări noi, fapt ce m-a ajutat să răspund afirmativ și unor poziții precum cele menționate mai sus.

Sunt recunoscătoare pentru faptul că, de-a lungul anilor, am avut tot mai multe oportunități de a mă implica în comunitate, ce au contribuit la dezvoltarea mea în plan personal, dar și academic.

De ce consideri că educația este o cerință necesară pentru dezvoltarea unei comunități?

Educația este un proces continuu, ce are loc pe tot parcursul vieții, punând bazele unei evoluții viitoare sănătoase, în acord cu cerințele societății. și, întrucât imperativele societății actuale sunt tot mai ridicate, bazate pe informatizare și tehnologizare în toate domeniile, și educația trebuie să-și propună să modeleze mințile tinere și, ulterior, deciziile cetățenilor.

Ai fost implicată în numeroase programe de educație financiară. De ce crezi că este important să fie implementată educația financiară în curricula națională?

Cred că orice elev trebuie să învețe de la o vârstă cât mai fragedă cum să își administreze bine propriile resurse financiare. Este foarte important ca oricine să știe modul în care poate deveni independent din punct de vedere financiar, dar și ce responsabilități financiare are fiecare familie, precum impozitele, taxele, creditele și așa mai departe. Totodată, educația financiară poate dezvolta un spirit antreprenorial în elevi, încurajându-i să descopere ce anume presupune coordonarea unei activități sau chiar a unei afaceri proprii.

Theodora, în urma programelor de internship facilitate de Transylvania College ai decis să renunți la medicină pentru un domeniu diferit. Cum te-a ajutat această experiență să îți schimbi perspectivele?

Mereu am considerat că un factor important în alegerea unei cariere nu este numai ceea ce cred că mi-ar plăcea să fac, ci posibilitatea pe care eu o am de a veni în ajutorul celor din jurul meu. Astfel, în urmă cu ceva vreme, credeam că mi s-ar potrivi o carieră în domeniu medical. Dar, când s-a ivit ocazia de a pătrunde în lumea reală a medicinei, prin proiectul de work experience demarat de școala mea, am realizat că o astfel de carieră nu mi se potrivește, întrucât multor probleme medicale nu li s-a găsit remediu, iar medicii devin neputincioși în fața unor boli.

Acesta a fost punctul în care am realizat că mai sunt și alte domenii prin care pot ajuta societatea și cred că un avocat poate deveni asemenea unui doctor, dedicându-și timpul și energia clienților săi.

Ce caracteristici crezi că ai dobândit în cadrul Transylvania College și nu ai fi putut să atingi în alte instituții de învățământ?

Transylvania College oferă multe oportunități pentru toți elevii de a se implica în comunitate, construindu-și astfel profilul de lideri adevărați. Programul Leader in me învață elevii, încă de la vârste foarte fragede, să își prioritizeze responsabilitățile și activitățile, să fie membri activi ai societății și să investească în dezvoltarea lor personală, pe lângă evoluția lor academică. În ceea ce mă privește, în Transylvania College am reușit să îmi dezvolt abilitățile de comunicare, de coordonare a multor activități, de relaționare cu diferite persoane și de soluționare a problemelor într-un mod eficient, în timp util, dar și într-o măsură amiabilă. Ca și elev în Transylvania College, personal am beneficiat de consultanță atent personalizată în procesul de alegere al carierei și facultății potrivite.

În plus, ar mai fi de menționat faptul că Transylvania College reușește să creeze un mediu cald și primitor, în care relația profesor-elev se definește prin deschidere și familiaritate, fără a depăși, însă, granițele respectului.

Transylvania Collage promovează și este o școală de leadership. Voi ce rol ați avut în acest proces?

Dintotdeuna mi-a plăcut să iau inițiativă, drept urmare coordonez diferite structuri din cadrul școlii. Transylvania College m-a încurajat mereu să îmi descopăr abilitățile mele de lider și să mi le dezvolt în cadrul mai multor proiecte demarate în școală și în afara acesteia.

Dacă ai avea puterea, ce ai schimba în sistemul educațional din România?

Consider că sistemul românesc de învățământ dezvoltă multe aptitudini și competențe, dar focusul adevărat ar trebui să fie pe dezvoltarea caracterului, iar programa ar trebui centrată pe nevoile elevului. Pentru aceasta, practica ar trebui să primeze în fața teoriei obositoare și mecanice: de exemplu, știam pe de rost formule complicate, dar nu am fost învățată până în liceu ce implica luarea unui credit. Pe de altă parte, elevii sunt obișnuiți să fie preocupați de notele luate, nu de nivelul real de înțelegere a ceea ce a fost predat, deci ar avea nevoie de mai multă funcționalitate în învățare și motivare.

Mai mult, elevii au nevoie de un suport real în consilierea necesară alegerii unei cariere compatibile cu aspirațiile și resursele lor.

Sursă foto: Transylvania College, Transilvaniareporter.ro