Laura Călugăr: „Nu pot schimba lumea singură, dar pot să mă alătur celor care luptă în fiecare zi. Împreună suntem o forţă!”

„Presa și turismul sunt domenii pe care le vor iubi aventurierii, oamenii cu iniţiativă şi cei care sunt hotărâţi să contribuie la schimbări” ne spune Laura Călugăr, vicepreședintele Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Transilvaniei.

Laura are o experiență de peste 10 ani ca jurnalist, iar din pasiune pentru meseria sa, completată de dorința de a contribui benefic la promovarea turismului românesc, s-a născut primul documentar turistic profesionist, realizat în România. Acesta prezintă povestea pădurii Hoia-Baciu, din Cluj. În interviul pentru The Woman Magazine, Laura Călugăr ne vorbește despre experiența și provocările meseriei de jurnalist și despre proiectul său de suflet – „The Hoia-Baciu Forest – Truth or Legend?”

Ai o experiență de peste un deceniu în jurnalism. Cum ai descrie această meserie după ce ai acumulat acești ani de experiență?

Dacă ar fi să descriu experienţa mea ca jurnalist într-un singur cuvânt, acesta ar fi „palpitant”. Mă trezeam în fiecare zi fără să ştiu unde voi ajunge, pe cine voi cunoaşte sau când şi cum se va încheia ziua. De fapt, cred că acesta e farmecul jurnalismului: îţi dă şansa de a te confrunta cu situaţii nemaiîntâlnite, te pune în faţa unor conjuncturi, pe care trebuie să înveţi să le gestionezi şi te obligă să găseşti soluţii rapide la probleme cu care nu te-ai mai confruntat.

20180217_11300737_Fotografii Laura Calugar

Toate acestea m-au ajutat să mă maturizez, să înţeleg cum funcţionează lumea din jurul meu şi să cunosc oameni, fără de care azi aş fi fost mai săracă. Să fii reporter-corespondent pentru televiziuni private naţionale, timp de mai bine de 11 ani, nu a fost uşor, dar aş face oricând la fel dacă aş avea şansa de a o lua de la capăt. E o meserie frumoasă, dar epuizantă.

Care au fost câteva din cele mai mari realizări de care te-ai bucurat de-a lungul anilor, în calitate de jurnalist?

Mi-am început cariera în TV la Antena 1 Cluj, o staţie care la acea vreme era condusă de profesionişti şi în care lucrau oameni cu experienţă. Am furat meserie de la fiecare dintre ei, de la reporteri şi cameramani, până la specialişti în domeniul tehnic. La ProTv am continuat să învăţ cum se practică această meserie, iar când am revenit în Trustul Intact în calitate de corespondent regional m-am confruntat cu situaţii din ce în ce mai complexe.

hoia baciu 2

Am avut ocazia de-a furniza imagini şi informaţii în exclusivitate de la accidentul aviatic din Apuseni, am fost trimisul special al Observatorului în Ungaria când a început criza refugiaţilor şi am petrecut zile întregi pe teren la zeci de scrutinuri electorale. M-am bucurat enorm atunci când am avut ocazia să pun umărul la bucuria unor copii neajutoraţi sau să redau speranţa unor oameni lipsiţi de apărare. Deși lucram într-un mediu extrem de stresant, televiziunea mi-a dat ocazia să mă autodepăşesc şi să-mi forţez limitele la multe filmări cu greutate.

În 2016 ai luat parte, în calitate de coordonator al proiectului, la producția  primului documentar turistic profesionist, realizat în România despre pădurea Hoia-Baciu, din Cluj-Napoca, unul foarte lăudat de altfel. În ce circumstanțe ai simțit impulsul să creezi un astfel de proiect îndrăzneț, fără precedent în România?

Proiectul a fost ideea unui om pe care l-am cunoscut în timp ce lucram în televiziune. Cosmin Giurgiu este un promotor al turismului din Transilvania şi România de mai bine de 15 de ani, iar el mi-a propus această colaborare la finalul lui 2015.

hoia baciu 3

Filmasem şi eu de multe ori ştiri legate de locuri superbe, cu potenţial turistic imens, dar neexploatate suficient, aşa că mi-am dat seama că e ocazia perfectă pentru a contribui la promovarea turistică a unui loc aflat la doi paşi de casă, pe care îl vizitează mai ales străinii. I-am cooptat în proiect şi pe colegii de la Asociaţia Rylex, care organizează tururi ghidate prin pădure şi care cunosc zona mai bine decât oricine. Împreună am reuşit să aducem în faţa publicului primul documentar turistic profesionist despre Pădurea Hoia-Baciu, care va fi disponibil în curând sub formă de suvenir.

Care a fost viziunea ta și a întreagii echipe de producție, în crearea acestui documentar?  

Ne-am dorit de la început să prezentăm pădurea în toate anotimpurile pentru ca farmecul ei e distinct în fiecare sezon. Apoi am stabilit că vom încerca să abordăm filmarea atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi mistic. Tocmai de aceea, cei care vor cumpăra suvenirul vor vedea ca nu încercăm să venim cu un adevăr absolut, ci pur şi simplu să prezentăm mai multe opinii despre acest spaţiu plin de controverse.

hoia baciu

De asemenea, forma de prezentare a acestei producții este puțin spus inedită. Ne poți explica ideea din spatele conceptului de „suvenir”?

Colegii care organizează tururi ghidate în pădure ne-au spus din start că turiştii întreabă mereu la finalul turului unde e magazinul de suveniruri. Bineînţeles, aşa ceva nu există deoarece pădurea este un loc sălbatic, neamenajat de autorităţi. Documentarul vine tocmai ca să umple acest gol şi să satisfacă dorinţa turiştilor de-a lua cu ei acasă mai mult decât o crenguţă. Vor avea acasă un produs de calitate, un film pe care-l vor putea arăta oricui e curios să afle mai multe despre acest loc.

Ce înseamnă pentru tine acest documentar turistic? Care sunt câteva provocări pe care le-ai întâlnit în producerea lui?

Producţia documentarului a fost de la început o provocare, pentru că am pornit cu 0 buget. Uşor, uşor am găsit câţiva sponsori, dar ne-a fost foarte greu să obţinem bani suficienţi, pentru a scoate pe piaţă documentarul la finalul anului 2016. Aşa că am organizat două proiecţii în decembrie 2016 şi altele două la Zilele Clujului 2017, singurele ocazii când curioşii au putut vedea munca noastră.

hoia baciu 4

Succesul acestor proiecţii ne-au arătat că trebuie să facem tot ce putem pentru a găsi fondurile necesare pentru a scoate pe piaţă suvenirul. Anul acesta le-am găsit, aşa că în curand vom anunţa cum se va putea achiziţiona. Pe lângă provocările financiare, a fost interesant să descopăr pădurea în timpul perioadei de documentare, dar şi prin interviurile cu specialiştii care apar in film. Fiecare a încercat să dea o explicaţie, dar încă nu am reuşit sa punem o etichetă: adevăr sau legendă?

Pentru „The Hoia-Baciu Forest – Truth or Legend?” ai fost, de asemenea, responsabilă de crearea întregului script. Cum a fost să iei parte la acest proiect și în acest sens? Ai întâmpinat greutăți în selectarea și intervievarea oamenilor pe acest subiect?

În calitate de co-producător mi-am petrecut foarte mult timp documentând şi citind informaţii despre pădure din foarte multe surse. Am încercat să găsim specialiştii potriviţi care să poata veni cu explicaţii pentru forma copacilor, asă că am apelat la botanişti şi silvicultori. Am vrut să aflăm cât mai multe legende, aşa că am vorbit cu oameni care susţin că au trăit momente interesante în timpul vizitelor în pădure.

hoia baciu 5

Apoi, am vrut să vedem cum îşi explică un specialist în paranormal toate fenomenele relatate de oameni. Spre bucuria noastră, toata lumea a fost dornică să se implice şi ne-a sprijinit fără probleme. Spre finalul anului 2016, după nouă lunii de filmări, am petrecut câteva săptămâni selectând cele mai bune interviuri. Mai apoi le-am legat toate într-un text, exact aşa cum făceam când veneam de pe teren după ce filmam o ştire. De data aceasta, însă, a fost vorba despre o ştire mult mai complexă.

Dragostea ta pentru turism se vede și prin celelalte proiecte în care ești implicată. În calitate de vicepreședinte al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Transilvaniei (APDT), ce aspirații pentru viitor ai? 

Asociaţia este la început, dar deja are numeroase proiecte. Pe lângă documentarul Hoia-Baciu Forest – Truth or Legend?, am creat un alt proiect de anvergură: Ţara Călatei. Acesta cuprinde un portal turistic, www.taracalatei.ro, care-şi propune să promoveze acest ţinut etnografic superb prin texte despre tradiţiile locului, meşteşugurile, istoria, portul tradiţional etc. Turiştii găsesc pe site şi informaţii legate de unităţile de cazare, dar şi despre ce pot face într-un sejur în Ţara Călatei.

20180217_11325969_Fotografii Laura Calugar

Ce sfaturi ai oferi celor care și-ar dori să înceapă o carieră în acest domeniu? Care ar fi câteva lucruri la care ar trebui să se aștepte? 

Să lucrezi în presă sau în promovare turistică este plin de satisfacţii. Deşi par relativ diferite, oamenii care activează în oricare din aceste domenii trebuie să fie creativi, ambiţioşi şi să le facă plăcere să citească, să se documenteze permanent. I-aş sfătui pe toţi cei care visează la o carieră în media să se pregătească de o viaţă agitată, uneori chiar haotică, dar care îi va modela ireversibil.

Cei care îşi imaginează că în presă sau în turism vor putea să petreacă timp cu familia şi prietenii sau că vor avea un program fix, trebuie să se reorienteze. Acestea sunt domenii pe care le vor iubi aventurierii, oamenii cu iniţiativă şi cei care sunt hotărâţi să contribuie la schimbări.

20180217_11151701_Fotografii Laura Calugar

Dacă ai putea să te caracterizezi, în doar 3 cuvinte, care ar fi acelea?

Sunt conştientă că nu pot schimba lumea singură, dar pot să mă alătur celor care luptă în fiecare zi să schimbe mentalităţi, situaţii, nedreptăţi. Împreună suntem o forţă. Mi-am pus mereu ambiţia la încercare, m-am lăsat condusă de optimism în orice context şi nu am acceptat „nu se poate” ca o variantă de răspuns. Aşadar, cred că cele trei cuvinte ar fi: AMBIȚIE, OPTIMISM și TENACITATE. 

 By Miriam Marandici & Diana Arieșan

Surse foto: Alexandru Dascălu, Cristi Vescan

O lecție despre cum să schimbi lumea, dacă ești nemulțumit: Manuela Scripcariu, fondatoarea Discover Bucovina

Manuela Scripcariu este tipul de femeie căreia dacă nu îi place cum stau lucrurile, începe  un proiect ca să schimbe lumea. Așa a devenit ea ,,ambasadorul Bucovinei” în țară și peste hotare. A fost nevoie de puțin curaj pentru a începe un proiect online care dintr-un grup de Facebook s-a transformat într-o pagină, iar astăzi, în mai mult decât atât: Discover Bucovina. Manuela a vorbit pentru revista The Woman despre începuturile proiectului, despre frumusețea locurilor, dar și despre câte s-au schimbat în zonă de atunci și până astăzi.

Manuela, cum a început povestea Discover Bucovina?

Discover Bucovina a început acum șase ani. Pe atunci mediul online nu oferea foarte multe informații despre Bucovina, iar cele care existau nu o arătau lumii așa cum îmi doream eu. Simțeam că trebuie să fac ceva, dar nu știam exact cum. Am început să mă documentez, să fac cercetare, să arunc o privire la ,,vecini” și să aflu cum se promovează alte țări. Astfel mi-am dat seama că va trebui să învăț un domeniu de la zero, eu neavând nici un fel de experiență în ceea ce privește mediul online. Totul a început cu pași mici, inițial cu un grup pe Facebook, care în doar o lună avea câteva mii de membri, pe vremea aceea neexistând paginile dedicate fanilor. În câteva luni ,,ne-am mutat” în casă nouă, un pas firesc, imediat ce Facebook-ul a creat paginile dedicate fanilor care urmăresc o comunitate sau un brand. De aici a început construcția pe Facebook a platformei Discover Bucovina.

25531863_1696244800437133_6989072803026926613_o

De ce ai ales să promovezi Bucovina și să nu faci o agenție în care să vorbești despre toate locurile din România?

Bucovina nu este doar o destinație pe care eu o promovez, Bucovina este destinul meu. Aici îmi sunt rădăcinile, aici am primit în dar bunici minunați, părinți, ceea ce numiți dumneavoastră ,,poveste” eu am trăit și trăiesc de 35 de ani…Viața m-a purtat în lume, însă mereu am revenit acasă, cu dorința de a da ceva înapoi acestui loc care mi-a dăruit atât de mult. Bunica mea avea o vorbă: ,,Să nu-ți uiți rădăcinile!” Cuvintele acestea mi-au rămas în minte și în suflet și au devenit un manifest, a tot ceea ce înseamnă pentru mine proiectul Discover Bucovina.

23154936_1648462411882039_7676921372946219277_o

Cât de mult s-a dezvoltat turismul în zonă, din punctul în care tu ai început această poveste și până astăzi?

În ultimii 5 ani turismul din Bucovina a înregistrat o evoluție pozitivă din multe puncte de vedere. Dacă în ianuarie 2015 afirmam  despre Suceava într-un interviu că nu poți să te consideri un oraș european și să nu ai un aeroport funcțional, la vremea respectivă aeroportul Salcea din Suceava fiind închis pentru lucrări de renovare, iată că acum în 2018 situația este diferită. Din octombrie 2015 acesta a fost redeschis și astfel s-a făcut un pas important pentru turismul din Bucovina. Rămân nemulțumită în ceea ce privește numărul de zboruri care sunt operate în acest moment, în condițiile în care se tot vorbește de dezvoltare a turismului în zona pe care o promovez, eu personal nu văd cum va fi posibilă dacă guvernul nu va aloca fonduri pentru construirea unui nou terminal care este absolut necesar.

Cum orice sector economic este direct influențat de infrastructura și gradul de accesibilitate către respectiva zonă, regiune, trebuie să apreciez că starea anumitor drumuri din județ este mult mai bună decât era când am început eu proiectul Discover Bucovina, însă nu este suficient. Nordul țării și capitala trebuie conectate printr-o nouă șosea și aici mă refer la drumul expres de peste 400 de km pe ruta Siret- Suceava – București care este inclus în Master Planul General de Transport. Acest proiect trebuia demarat din anul 2017, lucru care nu s-a întâmplat. Îmi doresc ca lucrurile să se corecteze și ca până în 2021 când era data prevăzută data de finalizare a lucrărilor, Bucovina să se bucure de acest drum expres.

22713166_10154890285400918_1766059962395495100_o

Pe lângă aceste nevoi prioritare dezvoltării turismului în regiune, vreau să adaug că în ultimii ani în Bucovina au apărut numeroase unități de cazare realizate cu ajutorul fondurilor europene, crescând astfel numărul locurilor de cazare. Oamenii îți dau silința să contribuie la dezvoltarea acestui sector economic, însă în condițiile infrastructurii actuale nu cred că putem vorbi de dezvoltare pe următorii cinci ani. Pot spune că sunt mulțumită de progresele vizibile, însă ca să ajungem ca regiune să trăim din turism este nevoie și de ajutorul guvernanților.

De ce să vină lumea în Bucovina?

Bucovina este acel loc în care știi că tradițiile sunt încă vii. La Gura Humorului sau la Vatra Dornei vezi oameni îmbrăcați în vechiul costum popular atunci când merg la biserică. În Bucovina, meșteșugurile vechi sunt încă prezente puternic în viața satelor: obiceiul olăritului, încondeierea ouălor, pictura icoanelor pe lemn, țesutul covoarelor de lână. Lumea vine aici pentru Bucovina rurală și tot ce are ea de oferit. De Paști și de Sărbătorile de Iarnă cu greu mai reușești să găsești un loc într-o pensiune din Bucovina și asta se întâmplă de ani buni.

Indiferent de ce anotimp vorbim, Bucovina are câte ceva de oferit pentru fiecare călător care poposește aici. Fie că vorbim de turismul ecumenic, turismul activ sau turismul balnear, găsești ce ți se potrivește. Te bucuri de ospitalitatea oamenilor, relieful divers și de bucatele tradiționale. În Bucovina vii pentru istorie, etnografie, viață!

23334171_10154920719970918_5811823773781781717_o

Promovezi Bucovina și în afara României. Ce părere au străinii despre acest ținut?

Promovez Bucovina peste tot în lume de fiecare dată când am ocazia. Turiștii străini care ne trec pragul vin în special pentru mănăstirile din Bucovina. Sunt impresionați de monumentele Unesco și de ani buni vizitarea lor rămâne produsul turistic de bază care este promovat la târgurile internaționale. Din păcate însă, turismul ecumenic rămâne unul de nișă care nu generează de la an la an o creștere considerabilă a numărului de vizitatori din străinătate.

By Loredana Bertișan – Editor Contributor The Woman

2

Loredana este de profesie jurnalist, cu experiență de peste cinci ani în domeniu. A lucrat pentru mai multe publicații locale și naționale și a urmat mai multe stagii de formare în domeniu atât în țară, cât și în străinătate. Este absolventă a Departamentului de Jurnalism din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai”. Pe parcursul studiilor a descoperit că are o pasiune pentru partea de social și voluntariat, așadar a creat comunitatea Art4Education prin care se ocupă de campanii caritabile pentru copiii din satele României.

Sursă foto: arhivă personală Manuela Scripcariu, Lens Marriagel Florin Moldovan