La nivel global, 1 din 3 femei se confruntă în prezent cu fibrom uterin și se estimează până la 80% dintre femeile de vârstă reproductivă vor avea cel puțin un fibrom uterin pe parcursul vieții. De la sângerări abudente în timpul menstruație, la dureri pelviene sau de spate până la umflarea abdomenului, acestea sunt doar câteva dintre simptomele acestei afecțiuni care pot afecta viețile femeilor.
Descoperă în materialul următor ce este fibromul uterin, care sunt simptomele acestuia și care sunt pașii următori, după diagnosticare. Află ce presupune procedura de embolizare a fibroamelor uterine, cui se recomandă, care sunt riscurile și contraindicațiile și cum se desfășoară perioada de recuperare.
Ce reprezintă fibromul uterin?
Fibromul uterin reprezintă o patologie ginecologică de natură benignă proliferativă (non-canceroasă) și se referă la excrescențe (tumori) la nivelul uterului, formate din fibre musculare și elemente de țesut conjunctiv. Fibroamele variază în dimensiuni de la câțiva milimetri la peste 10 cm și pot să apară în peretele uterin (fibrom intramural), în interiorul cavității uterine (fibrom submucos) sau în exteriorului uterului (fibrom subseros) și, mai rar, la nivelul ligamentelor care susțin uterul (fibrom intraligamentar).
Fibromul uterin mai este cunoscut și sub denumirea de leiomiom sau miom uterin și este cea mai frecventă cauză a tumorilor pelvine non-canceroase în rândul femeilor de vârstă reproductivă.
Deși sunt aproape întotdeauna benigne, fibroamele uterine afectează calitatea vieții femeilor din două motive: simptomatologia și fertilitatea. Din punct de vedere al manifestărilor, fibromul uterin provoacă sângerări abundente la menstruații sau la frig, dureri pelvine, dureri de spate, senzație de durere sau presiune la nivelul pelvisului, umflarea abdomenului, durere în timpul actului sexual, urinări frecvente și defecație dureroasă, iar aceste manifestări împiedică femeile să își desfășoare activitățile cotidiene și profesionale în condiții optime.
În ceea ce privește sănătatea reproductivă, este cunoscut faptul că fibromul uterin reprezintă o cauză primară a infertilității la 2 din 10 femei, respectiv o cauză secundară de infertilitate la aproape 5 din 10 paciente. De asemenea, fibromul uterin crește riscul de avort spontan.
Ce spun statisticile?
La nivel global, 1 din 3 femei se confruntă în prezent cu acest diagnostic, iar estimările arată că până la 80% dintre femeile de vârstă reproductivă vor avea cel puțin un fibrom uterin de-a lungul vieții. Mai exact, prevalența acestei patologii este în creștere în rândul femeilor de vârstă reproductivă târzie (35-45 ani) și premenopauză (46-55 ani).
Dacă e să ne raportăm strict la țara noastră, incidența este de 18%. Dar cum în România în ultimul deceniu doar 1 din 10 femei a mers la un consult ginecologic, putem afirma că în realitate procentul este mai mare.
„Femeile trebuie să știe că fibroamele uterine pot fi tratate cu succes fără să fie necesară scoaterea uterului. Așadar, după confirmarea diagnosticului, pasul următor ar fi analizarea opțiunilor de tratament împreună cu medicul specialist, astfel încât pacientele să beneficieze de cea mai bună opțiune terapeutică. În alegerea tratamentului se va ține cont de următorii factori: manifestările clinice și severitatea acestora, căci nu toate fibroamele provoacă simptome, dimensiunea fibroamelor, dorința pacientelor de a avea sau nu copii în viitor și istoricul medical.” – Dr. Laurențiu Gulie, medic primar radiolog, cu competențe în Radiologia Intervențională în cadrul Spitalului de Boli Cardiovasculare Angiomedica.
Ce soluții avem?
Embolizarea fibroamelor uterine este o tehnică ce se realizează cu succes încă din 1995 și în cadrul În cadrul Spitalului Angiomedica există posibilitatea realizării procedurii prin angiografie.
Embolizarea este o procedură minim-invazivă, o alternativă modernă, rapidă și sigură la tratamentul chirurgical. Procedeul se realizeză în sala de angiografie, durează în medie 30-40 de minute, iar partea esențială este că nu implică tăieturi la nivelul uterului. Mai întâi se face o puncție la nivelul brațului, în artera brahială. Un cateter este introdus apoi prin arteră și ghidat către arterele uterine. Următorul pas constă în injectarea unei substanțe de contrast care va face vizibile arterele care „hrănesc” fibroamele uterine. Apoi, în zonele respective se va injecta un material emboligen care va bloca practic fluxul de sânge către fibroame. În final, tumorile vor scădea în dimensiuni și se vor cicatriza.
Rata de succes în cazul embolizării fibromului uterin este de peste 90%, deci asta înseamnă că pacientele vor resimți o ameliorare totală a simptomatologiei.
Fiind o metodă care nu implică tăieturi și uterul rămâne intact, embolizarea este tratamentul de elecție pentru pacientele tinere, cu fibroame relativ mici, care vor să rămână însărcinate sau care vor să mai aibă copii în viitor.
Embolizarea fibroamelor uterine prin angiografie permite o abordare personalizată a fiecărei paciente. Este o procedură minim-invazivă, rapidă, care nu implică incizii mari sau durere. Se face cu anestezie locală, pacienta fiind conștientă pe durata intervenției. A doua zi pacienta va putea pleca acasă. Recuperarea după embolizare este mult mai rapidă decât intervenția chirurgicală clasică deoarece nu există nicio incizie de vindecat sau fire care trebuie îndepărtate. De asemenea, riscul de sângerare și complicații este mai mic decât în cazul intervențiilor chirurgicale invazive. Un alt avantaj este că nu există efectele secundare ca în cazul terapiilor hormonale, care sunt uneori indicate pentru a trata fibromul, sau a anesteziei generale.
Contraindicații
Dincolo de numeroasele beneficii, nu orice femeie cu fibrom uterin poate beneficia de această procedură. Embolizarea are contraindicații absolute în următoarele situații: dacă o pacientă este deja însărcinată, dacă există o patologie malignă la nivelul colului și uterului, dacă există infecții sau inflamații ale tractului reproducător sau urinar, dacă pacienta este alergică la substanța de contrast, în caz de insuficiență renală, tulburări de coagulare a sângelui ce nu pot fi corectate, radioterapie anterioară la nivelul regiunii pelvine și sistem imunitar slăbit (stare de imunodepresie).
De asemenea, embolizarea este o contraindicație relativă, în cazul fibroamelor mai mari de 10 cm sau dacă, din cauza lor, dimensiunea uterului este echivalentă cu cea a unei sarcină de 20 săptămâni. În toate aceste cazuri, în funcție de dimensiunea fibroamelor și de simptomatologie, medicul va propune cea mai bună variantă de tratament și ce pași trebuie urmați mai departe.
După procedură, sfatul ar fi ca pacientele să își reia activitatea treptat. În primele zile mișcările ar trebui să fie limitate, fără eforturi intense.
Există riscuri?
Embolizarea fibroamelor uterine este considerată o procedură sigură. Grație dezvoltării tehnologice și a aparaturii utilizate, riscurile de complicații intra și post-intervenționale sunt minime. Totuși, după intervenție poate să apară așa-numitul sindrom post-embolizare, care include simptome precum sângerări vaginale, dureri pelvine, crampe abdominale și febră, ce poate fi controlate rapid și eficient cu ajutorul medicației analgezice și antiinflamatoare. Simptomele durează în general o săptămână.
În cazuri foarte rare se poate întâmpla ca pacientele să-și piardă menstruația, fie temporar, fie permanent (instalarea menopauzei), ceea ce implicit ar afecta mai departe și fertilitatea. Pentru femeile sub 45 ani acest risc este de circa 1-2%.
Nu în ultimul rând, tot în cazuri foarte rare, tehnica de embolizare a fibromului uterin poate să nu aibă succes. În astfel de situații este necesară o a doua intervenție sau efectuarea unei histerectomii (îndepărtarea totală a uterului). Riscul general de a avea nevoie de histerectomie după embolizare este de aproximativ 1% la sută.
Cum ne recuperăm?
După efectuarea acestei tehnici pacientele vor rămâne internate timp de 24 ore pentru a fi sub supraveghere medicală. Pentru că procedura se face cu anestezie locală la nivelul zonei de abord, adica la nivelul plicii cotului, recuperarea este rapidă și relativ ușoară. Pacientele vor putea merge imediat după procedură, iar a doua zi pot fi externate. În primele zile după intervenție se vor confrunta cu dureri și crampe, însă acestea sunt suportabile și pot fi gestionate cu medicamente. După 2-3 zile pacientele își pot relua activitățile curente și se vor putea întoarce la lucru.
Post-intervenție se recomandă monitorizarea pacientelor și a eficienței tratamentului prin controale ecografice la intervale prestabilite de timp, mai exact la 1, 3 și 6 luni.
De unde ne informăm?
„Știm că e la modă „doctor Google” și sunt multe surse care oferă informații de încredere, însă cel mai bine pentru femei este să ia legătura cu un medic specializat în efectuarea acestei proceduri. Este important ca acestea să discute deschis despre toate aspectele patologiei și intervenției, să fie sincere și să nu le fie frică să pună întrebări, astfel încât, în final, să aibă încredere în medic și să se simtă liniștite în legătură cu decizia luată.”, adaugă Dr. Laurențiu Gulie
Femeile nu trebuie să se sperie când aud de acest diagnostic și trebuie să știe că embolizarea este o procedură minim-invazivă, sigură, eficientă și nedureroasă.
Despre Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica
Înființat în 2017, în București, Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica este centru privat acreditat grad II de către AMNCS și dedicat pacienților cu afecțiuni cardiovasculare din România și din străinătate. Specializat în cardiologie clinică și intervențională, proceduri endovasculare, chirurgie minim-invazivă cardiovasculară, aritmologie și electrofiziologie, de-a lungul anilor Angiomedica a devenit unul din liderii de pe piața serviciilor medicale dedicate patologiilor cardiovasculare.
Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica este recunoscut și pentru mai multe premiere naționale: primul laborator de cateterism privat din România (Clinica Angiomed, actualmente Spital), prima operație de bypass vascular pentru arterita Takayasu (2020), prima intervenție pentru extirparea unei tumori gigant (30 cm lungime si diametru de 10 cm) la un pacient cu leiomiosarcom endovascular (2021).
Sursă foto copertă: Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica, Freepik