Aproape două treimi dintre femeile din România consideră costul produselor menstruale ca fiind ridicat, iar 29% declară că le schimbă mai rar decât ar trebui pentru a face economii. Datele provin dintr-o cercetare realizată de Pe Stop.
Toate participantele la studiu au menționat nevoia unui sprijin în zona de informare și formare, dar și acordarea unor facilități precum produse gratuite sau zile libere pentru femeile aflate în situație de sărăcie menstruală.
În România, în 2024, 1 milion de persoane erau afectate de sărăcia menstruală. La nivel global, în 2021, 500 de milioane de femei și adolescente nu aveau acces la resursele necesare pentru gestionarea menstruației.
Prin această cercetare, Pe Stop a dorit să genereze date actuale despre modul în care este trăită menstruația în România, despre gradul de informare și educație referitor la acest subiect, despre percepțiile și miturile existente, dar și despre nivelul de acces la produsele necesare unei îngrijiri corecte.
Chestionarul a fost completat de 1.558 de persoane în perioada 1 mai – 31 august 2025.
Aproape 50% dintre respondente consideră că nu au avut suficiente informații despre menstruație, principalele surse de informare fiind mamele și social media. Peste 40% dintre respondente s-au confruntat cel puțin o dată cu dificultăți în asigurarea produselor menstruale lunare.
Aproape două treimi apreciază costul lunar al produselor menstruale ca fiind relativ scump, respectiv 48%, sau foarte scump, 15%. Aproape o treime dintre respondente, mai exact 29%, declară că schimbă mai rar decât ar avea nevoie produsul menstrual utilizat pentru a face economii, fie la fiecare menstruație, în proporție de 8%, fie ocazional, în proporție de 21%.
Majoritatea respondentelor, 91%, consideră că o zi liberă motivată de perioada menstruală ar fi benefică, iar 76% o consideră foarte utilă. De asemenea, 89% consideră accesul gratuit la produse menstruale ca fiind foarte util, iar 8% îl consideră util, ceea ce indică o acceptare aproape unanimă a importanței unei politici publice care să faciliteze accesul la astfel de produse.
„Datele arată că precaritatea menstruală nu este doar o problemă a grupurilor vulnerabile, ci una structurală, care combină sărăcia, lipsa educației și accesul limitat la resurse de bază. Impactul se vede direct în sănătate și incluziune socială”, a declarat Alexandra Tănase, co-președintă Pe Stop.
Cercetarea „Experiențe și percepții despre menstruație și sărăcie menstruală în România” a fost realizată de Pe Stop, cu susținerea Yardi.
Echipa de cercetare este formată din Prof. Univ. Laura Grünberg, Conf. Univ. Diana Elena Neaga, Lector Univ. Corina Ilinca și Drd. Anca Niță.
Raportul este disponibil aici.
Detalii despre cercetare
EXPERIENȚE ȘI PERCEPȚII DESPRE MENSTRUAȚIE ȘI SĂRĂCIE MENSTRUALĂ ÎN ROMÂNIA
Cercetarea a fost realizată de către Pe Stop, cu susținerea Yardi
Echipa de cercetare: Prof. Univ. Laura Grünberg, Conf. Univ. Diana Elena Neaga, Lector Univ. Corina Ilinca, Drd. Anca Niță