Alina Sârb s-a alăturat companiei Yardi România în anul 2009. Fiind absolventă a Facultății de Matematică și Informatică, după 8 luni în care a ocupat postul de Telephone Researcher, Alina și-a început cariera ca programator, lucrând pe două produse aflate în portofoliul Yardi Sytems, Inc.
A ocupat roluri de programator și Scrum Master, ceea ce a presupus atât sarcini de software development, cât și de organizare a volumului de muncă a echipei. De 5 ani este Project Manager/Development Manager, fiind responsabilă pentru platforma de anunțuri imobiliare Point2 Homes.
Alături de echipele de Marketing și Sales, lucrează pentru a alinia direcția business-ului la nevoile pieței, confruntându-se adesea cu diferite provocări: optimizarea performanței website-ului, dezvoltarea de funcționalități noi pentru agenți imobiliari sau optimizarea site-ului pentru motoarele de căutare.
În interviul acordat, Alina Sârb – Software Development Manager, Yardi România – ne vorbește despre parcursul său profesional ca programator, despre cum reușește, alături de echipa sa, să alinieze direcția businessului la nevoile pietei, dar și despre provocările pe care le întâmpină zilnic.
Ai intrat în familia Yardi România în urmă cu aproape 10 ani. Cum ai descrie parcursul tău profesional în interiorul companiei?
Plin de provocări, dar și de recompense. Dacă în primii ani nu aveam o viziune foarte clară asupra carierei mele și cochetam cu ideea de a cunoaște mediul de lucru și din alte companii IT din Cluj. În ultimii ani, ambițiile mele profesionale s-au conturat odată cu rolul meu în cadrul „familiei” Yardi. Aș descrie parcursul meu în companie ca un proces gradual de maturizare profesională, dar și personală. Am lucrat și lucrez și astăzi cu oameni pe care îi respect și de la care am multe de învățat, iar asta găsesc că este de neprețuit la un loc de muncă.
Cum ai asimilat cunoștințele necesare pentru a fi programator? Cât consideri că a contribuit educația formală și cât autoeducația, spiritul autodidact?
20% educație formală și 80% practică și autoeducație. Însă, sunt convinsă că asta nu este o rețetă care să funcționeze pentru toată lumea.
În esență, consider că oricine care vrea să profeseze în acest domeniu, trebuie să aibă acea inclinație tehnică, acea abilitate intelectuală care iese la supafață foarte devreme, încă din școală, când alegi un profil de învățământ real spre deosebire de unul uman. Nu oricine poate fi programator, așa cum nu oricine poate să fie solist vocal. Ca să sumarizez, cred că cel mai mult au contribuit capacitatea și pasiunea mea pentru a desluși acest domeniu, pe care pregătirea profesională le-a certificat, iar experiență muncii le-a valorificat.
Cum ai reușit să adaptezi, în cadrul activității tale, sarcinile de software development cu cele de organizare a volumului de muncă a echipei?
A existat un proces de învățare. În momentul în care am devenit liderul unei echipe de programare, singurul lucru care am simțit că s-a schimbat a fost că am început să am mai multe reposabilități. Am realizat că nu doar codul meu poate să îmi genereze probleme, dacă nu este scris bine, ci și codul scris de colegii mei.
În timp, lucrurile s-au clarificat și responsabilitățile s-au definit. Din punctul meu de vedere, responsabilitatea principală a unui manager este să acorde suport și nu să supravegheze, să se asigure că echipa a înțeles ce are de făcut și nu să facă munca în locul lor.
Ești responsabilă pentru platforma de anunțuri imobiliare. Cum reusești să aliniezi, alături de echipa ta, direcția business-ului la nevoile pieței?
E simplu: prin aplicarea unui stil de management bazat pe principiile Agile. Adică, nu pierdem atât de mult timp cu planificarea în avans cât investim în a deveni flexibili, atât noi, ca atitudine, cât și codul pe care îl scriem în aplicațiile pe care le dezvoltăm. Când ești deschis la schimbare și ești capabil să te reinventezi într-un interval de timp scurt îți permiți să faci și greșeli. Și e important să mai și greșim, din când în când, căci din greșeli învățăm cele mai valoroase lecții.
Al doilea ingredient este să ai o viziune de ansamblu, spre deosebire de a fi prins în bucățica ta, fără să înțelegi impactul pe care îl are munca pe care o faci asupra utilizatorului final, clientul. E important ca fiecare porțiune de software pe care o scrii să rezolve o problemă reală pentru un client real.
Cum vezi evoluția acestui domeniu, la noi în țară? Consideri că au crescut pretențiile față de programatori?
În Cluj-Napoca absolvă anual mulți programatori și, din fericire, există locuri de muncă pentru toți. Am întâlnit tineri extraordinar de talentați, dar și absolvenți care acum mai mult de 10 ani, când am terminat eu facultatea, nu ar fi absolvit. Din acest motiv, Yardi România își perfecționează procesul de recrutare de la an la an, iar programele noastre de internship rezultă în angajați de elită, care râmăn pe termen lung în companie.
Care sunt instrumentele esențiale pentru cei care lucrează în aceast domeniu?
Să fii o persoană cerebrală, dar să nu neglijezi nici latura artistică. Nu sunt de acord deloc cu ideea că o persoană cu înclinație tehnică nu poate să aibă abilități sociale excelente și să fie creativ. Cred că încă mai există mitul acesta.
Să îmbrățișezi munca în echipă, pentru că aceasta îți va crește exponențial posibilitatea de a evolua. Să fii ambițios fără a avea un ego grandios. Ambiția înseamnă să te depășești pe tine însuți, independent de ce fac alții și cum performează ei. Într-o echipă, ambiția înseamnă să încerci să-i ajuți pe cei din jurul tău să crească alături de tine. Dacă reușești asta, atunci înseamnă că ai dobândit o maturitate profesională extrem de valoroasă.
Cum reușești să vii cu ceva nou zilnic, pentru a evita plafonarea?
Nu-mi place să stau prea mult în zona mea de confort. De fiecare dată când simt că am „situația sub control”, îmi găsesc o provocare care să mă ajute să învăț ceva nou. Învăț ceva în fiecare zi, fie că este de la managerul meu, de la un client sau de la membrii echipei mele. Nu subestimez importanța unei administrări bune a timpului, care să-ți permită să-ți faci treaba, dar și să te ocupi de dezoltarea ta personală.
Care a fost cea mai mare provocare profesională, pentru tine? Cum ai reușit să o depășești?
A existat un moment, pe parcursul carierei mele, în care am realizat că munceam prea mult sau prea dezorganizat și că riscam să mă surmenez. Cred că este o situație prin care mulți dintre cei care ocupă o poziție de conducere trec la un moment dat în cariera lor, iar eu am reușit să o depășesc acceptând că încă mai am multe de învățăt, atât profesional cât și despre mine însămi.
Acceptarea și educarea emoțiilor, încetinirea ritmului de lucru și o clasificare mai clară a obiectivelor propuse au fost intrumentele principale cu ajutorul cărora am reușit nu doar să depășesc momentul, ci chiar să mă bucur că acesta s-a declanșat.
Ești parte dintr-o companie spre care mulți tineri, aflați la început de drum, tind. Ce sfaturi le-ai oferi și de ce anume crezi că ar trebui să țină cont, pentru a avea success în această branșă?
Să-și ia munca în serios și să nu rateze nicio oportunitate de a învăța de la colegii lor seniori. Să încerce să nu schimbe locul de muncă prea des. Statornicia ajută la o sedimentarea corectă și profundă a cunoștințelor asimilate la muncă. Dacă își vor trata cariera cu superficialitate, rezultatele vor fi și ele de aceeași natură.
Un alt sfat ar fi să înțeleagă business-ul pentru care dezvoltă software. În domeniul nostru există mereu mai multe soluții pentru aceeași problemă. Să găsești soluția cea mai bună face diferența.
Dacă ai putea să te caracterizezi, în doar 3 cuvinte, care ar fi acelea?
Ar fi mai interesant să le adresați această întrebare membrilor echipei mele.
By Diana Arieșan & Codruța Filip
Sursă foto: Doru Creoșteanu