Schimbările climatice, cea mai mare provocare a zilelor noastre, a adunat pe 19-20 octombrie la București peste 90 de speakeri români și internaționali la Climate Change Summit, care au împărtășit soluții pentru un viitor sustenabil în fața a 1700 de participanți de la Opera Națională și în cele 20 de locații conexe din București. De asemenea, 827.000 de spectatori din întreaga lume au urmărit transmisiunea live de pe contul de Twitter al platformei partenere We Don’t Have Time.
Aflat la cea de-a doua ediție, Climate Change Summit, devenit deja eveniment de referință în regiune pentru inovatori, antreprenori, cercetători, reprezentanți ai asociațiilor patronale și de business sau ai societății civile, precum și oficiali guvernamentali și din administrația publică, a adus în atenția publică subiecte precum viitorul economiei circulare, finanțelor, agriculturii, protejării vieții sălbatice sau a comunităților locale.
„Ideea cu care am pornit această inițiativă a fost să aducem principalii actori ai tranziției către sustenabilitate la aceeași masă, fie că vorbim de autorități, activiști, start-up-uri, think tank-uri sau companii, pentru a face schimb de idei și de a învăța unii de la alții. Tot ceea ce facem, tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, de la economie la educație, are o amprentă asupra mediului, dar totodată poate deveni o sursă de soluții sustenabile”, a declarat Maria Rousseva, Deputy CEO al BRD Groupe Société Générale, în deschiderea celei de-a doua ediții a Climate Change Summit.
„Soluțiile pentru problemele complexe legate de schimbările climatice necesită implicarea tuturor părților. Ne onorează că toate aceste grupuri au fost reprezentate și la cea de-a doua ediție a Climate Change Summit – autorități centrale și locale, comunități civice și de afaceri, experți și antreprenori. Viitorul nostru depinde de colaborare și determinare, și ne bucurăm că putem facilita acest dialog”, declară Ciprian Stănescu, Președinte al Social Innovation Solutions
Despre colaborarea intersectorială și internațională a vorbit și mesajul transmis din partea Președintelui României, Klaus Iohannis, care a menționat și importanța educației în lupta împotriva schimbărilor climatice în contextul desfășurării mai multor conferințe și evenimente în universități în cadrul Climate Change Summit: „Copiii şi tinerii sunt profund preocupaţi de schimbările climatice şi de efectele acestora asupra vieţii lor, dar în acelaşi timp sunt foarte dornici să se implice în abordarea acestora. Trebuie să le dăm putere şi să le oferim oportunităţi de a participa la accelerarea tranziţiei verzi, inclusiv asigurându-ne că au competenţele şi instrumentele potrivite în acest sens”. Mesajul acestuia a fost prezentat de către Alexandra-Maria Bocșe, Consilier de Stat – Departamentul Climă și Sustenabilitate.
„Ţara noastră este semnatară a Pactului de la Paris şi îşi asumă puternic angajamentul ca până în 2050 să reducă emisiile cu efect de seră. Credem că transformarea economiei României într-una verde şi digitală este un proces pe termen lung care necesită un plan naţional puternic şi asumat de toate forţele politice, de business şi civice”, este mesajul transmis de Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, prin prezența Consilierului de Stat, Mihaela Frăsineanu.
Schimbările climatice: provocare globală cu soluții locale
În cadrul summitului, Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului, și Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, au devenit ambii semnatari ai Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, prin crearea Centurii Verzi București-Ilfov, parte a Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, co-fondată de alpinistul de înaltă altitudine Alex Găvan și Florin Stoican, directorul geoparcului „Oltenia de sub munte”, acesta fiind una dintre soluțiile propuse de societatea civilă pentru combaterea poluării dramatice care afectează sănătatea locuitorilor Bucureștiului și a zonelor limitrofe.
Un alt subiect de interes local a fost și ecosistemul energetic sustenabil pe care România vrea să-l construiască, iar Sebastian Burduja, Ministru al Energiei, a declarat că țara noastră se află într-un punct optim pentru a beneficia de revoluția energetică: „Avem la Ministerul Energiei un buget de investit de 18 miliarde de euro. Cred că este cea mai mare sumă de bani pe care orice minister din România o are la dispoziţie pentru a o direcţiona către proiecte noi, spre investiţii, către piaţa privată”. Mai mult decât atât, acesta a anunțat că „numărul prosumatorilor în România este așteptat să crească în următorii doi ani până la 236.000, iar până în 2030 să depășească 350.000”.
Agenda primei zile a summitului a abordat subiecte precum acțiunile climatice, economia circulară, proiecte centrate pe natură, sustenabilitatea în industria textilă și cea alimentară, dar și în agricultură și urbanism.
Expert în domeniul economiei climatice și al finanțelor durabile, Ingmar Jurgens a explicat cum poate economia să devină sustenabilă, finalizându-și prezentarea cu o concluzie optimistă: „Avem nevoie de cooperare, agilitate și sprijin. Avem nevoie de cooperare pentru că trebuie să învățăm unii de la alții, avem nevoie de agilitate pentru a ne focusa, a încerca, a face greșeli și a lucra împreună, iar la finalul zilei trebuie să-i convingem pe toți să aibă același obiectiv. Avem nevoie de know-how și capacitatea de a construi un ecosistem care să funcționeze în noua realitate.”
Despre rolul directoratului general pentru acțiuni climatice din cadrul Comisiei Europene, dar și despre viitorul acestuia, a vorbit Elina Bardram, Director pentru „Adaptare & Reziliență, Comunicare și Relații cu Societatea Civilă”, care a subliniat importanța a trei forțe „care se aplică și factorilor de decizie politică, dar și nouă, cetățenilor simpli. În vremea dezinformării și a defetismului, vom supraviețui doar dacă avem colaborare, curaj și compasiune față de cei mai puțin pregătiți din Europa, dar și față de partenerii noștri globali pe care trebuie să-i ajutăm să meargă înainte”.
Georgia Elliott-Smith, consultant în sustenabilitate, activistă de mediu și speaker profesionist, a vorbit despre ce reprezintă de fapt sustenabilitatea și cum ar trebui ea să fie responsabilitatea tuturor: „În primul rând, avem o problemă a modului în care definim termenul de sustenabilitate, el devenind mai degrabă un mod de spune „managementul mediului”. Dar nu despre asta este vorba. Sustenabilitatea este de fapt modul în care poți susține o întreprindere de succes pe termen lung. Iar asta înseamnă că trebuie să iei în calcul inclusiv problemele de mediu, dar nu înseamnă doar asta.”
Ed Gillespie, futurolog, scriitor, speaker inspirațional și co-fondator Futerra a vorbit despre viitorul acțiunilor climatice, iar în cadrul prezentării sale a subliniat faptul că întrebarea pe care ne-o adresează de fapt viitorul este: „Cât de fierbinte vom permite Pământului să devină? Știm care sunt consecințele inacțiunii noastre: cu cât temperatura crește, cu atât fenomenele meteorologice devin mai violente și cu cât Pământul devine mai fierbinte, cu atât noi devenim mai violenți. Și nu cred că este despre a ne salva planeta. Planeta nu are nevoie să fie salvată sau schimbată. Ea are nevoie să fie iubită și apreciată pentru toate minunățiile pe care ni le oferă. Așa că este vorba despre potențialul nostru colectiv, este vorba despre viitorul copiilor noștri și mai este despre propria noastră stabilitate și libertate.”
În cea de-a doua zi a Climate Change Summit, care a însumat 20 de evenimente în diferite locuri din oraș – conferințe în 5 universități, workshopuri, mese rotunde, discuții și grupuri de lucru la Parlament, Guvern, Ministerul Mediului și Comisia Europeană – s-a vorbit despre start-up-uri verzi, reziliență climatică, schimbări climatice și inteligența artificială, tranziție energetică, practici de agricultură sustenabilă, securitatea alimentară, finanțări sustenabile, rolul autorităților centrale și locale în atingerea obiectivelor SDG6, antreprenoriat sustenabil, oportunități de economie circulară, politici de mediu, cercetare și dezvoltare în tehnologii energetice, dar și despre literatură, storytelling sau implicarea tinerilor în acțiuni de combatere a schimbărilor climatice.
Climate Change Summit este organizat de Social Innovation Solutions, organizaţie activă în sustenabilitate, impact social şi inovaţie, cu sprijinul BRD Groupe Société Générale în calitate de inițiator și partener fondator.
Despre Climate Change Summit
Climate Change Summit 2023 este organizat de Social Innovation Solutions împreună cu BRD Groupe Société Générale, în calitate de partener fondator, și alături de Auchan România în calitate de partener strategic, Mastercard – climate partner, Romstal ca partener, cu susținerea Société Générale Global Solutions Center, European Climate Foundation, Energy Policy Group, Ursus, KangooPack, Danone, PORR, IKEA România, ALD Automotive, Volvo. Partener strategic instituțional – Cancelaria Prim-Ministrului, alături de partenerii instituționali: Secretariatul General al Guvernului, Reprezentanța Comisiei Europene în România, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Primăria Câmpulung. Printre partenerii organizaționali se numără Confederația Patronală Concordia, Consiliul Investitorilor Străini, Romanian Business Leaders, Coaliția pentru Economie Circulară, Ambasada Sustenabilității, WWF România, EFdeN, Institutul European din România, Fundația Leaders, Envisia, Europe Direct, GEYC, Consiliul Tineretului din România, Carbon Expert, Infoclima, Valea Verde, Global Shapers Bucharest Hub, Solutions., Camera Franceză de Comerț și Industrie în România, Camera de Comerț Româno-Elenă.
Parteneri media: Stirileprotv.ro, Voyo, Radio România Cultural, Euronews România, Agerpres, Hotnews, Adevărul de weekend, The Diplomat, Sustainability Today, Nine O’Clock, Bursa, CEE Energy News, NewsEnergy, Mindcraft Stories, Școala9, The Woman, Green Report, Green-Forum.eu, Sustenabilitate.Biz, Guerrilla Verde, Inspirators, eEco.ro, Bursa
Partener de monitorizare: MediaTRUST
Despre Social Innovation Solutions
Misiunea Social Innovation Solutions (SIS) este de a susține indivizi și organizații să înțeleagă transformările viitorului și să dezvolte soluții sustenabile de tehnologie, politici publice și antreprenoriale. SIS organizează mai multe incubatoare și acceleratoare în România și Europa Centrală și de Est, lucrând cu câteva mii de IMM-uri și ONG-uri în fiecare an prin programe precum Academia de Sustenabilitate, Future Makers și Transformator. De asemenea, SIS dezvoltă mai multe platforme de conversații despre sustenabilitate, trenduri de viitor și economie circulară ca Future Summit, Sustainable Futures sau Climate Change Summit și oferă consultanță și programe de executive education în foresight, inovație și sustenabilitate.
Despre BRD Groupe Société Générale
BRD Groupe Société Générale este unul dintre liderii pieței bancare din România. Banca operează o rețea de 441 de unități și are active totale în valoare de 74,5 mld. lei (la 30 iunie 2023). BRD deține o poziție de lider pe piața de retail, este un jucător de top pe piața de corporate banking și liderul pieței românești de factoring. Ca actor social, BRD investește în cultură, educație, tehnologie și sport, sprijinind proiecte care construiesc, dezvoltă, cresc o nouă generație și aduc valoare pe termen lung. Sub această viziune a fost creată Fundația9, care coordonează platforma de jurnalism cultural Scena9, dar și centrul cultural Rezidenta9 din București. În educație, BRD a creat Școala9, o platformă de jurnalism specializat, și sprijină programe care susțin demersul profesorilor din sistemul formal, dar și planuri, idei și proiecte în sfera inovării și a tehnologiei. Cea mai nouă platformă de jurnalism lansată de BRD este Mindcraft Stories, care își propune să deschidă o conversație despre descoperiri din România și din lume, despre modul în care tehnologia ne atinge viețile, despre inteligența artificială, robotică, medicină și multe altele.
Credit foto copertă: Mihnea Ratte