E dimineață. Știu cum e, iar îți e somn și micul-dejun l-ai luat cât mai repede, ca să treci la cafeaua deșteptătoare.
Ai lista de cumpărături, lista de to do pentru ziua de azi la job și încă nici nu te-ai dezmeticit bine. Ieși ușor nervoasă, parcă s-au aglomerat prea multe într-o singură oră și da, ai plecat mai târziu de acasă decât ți-ai propus, chiar la fix.
Asta e pe punctul să îți strice toată ziua.
Ajungi la muncă, lume multă, mail-uri de trimis, telefoane de dat, mini-ședinte lungite care știi că te vor face sa îți reprogramezi lucruri din agendă.
Nu-i bai, te gândești că o să pleci un pic mai târziu și o să ajungi acasă puțin mai încolo decât ți-ai propus. Nu e ca și cum ai putea să bați din palme și toată lumea sa fie super concretă. Știi că merită, tot vei implementa din idei.
Una dintre colege îți face o remarcă supărătoare. Te abții să îi răspunzi, știi că e doar stresată.
Mai vine un alt coleg și îți enumeră ce mai poți face pentru o campanie, lucruri care îți vor lua și mai mult timp din ziua de azi. Nu îl oprești să îi spui că ar fi cazul să îți mai iei o colegă în ajutor, indiferent cât de bine manageriezi situația.
Luați prânzul cu toții și e amuzant, chiar sunteți uniți, indiferent că vă mai enervați unii pe alții. Dai ocupat când ai un apel în așteptare de la iubit. Ai nevoie de relaxare și timp să îi cunoști mai bine, va înțelege și el asta.
La următorul pahar de apă, când te ridici să ți-l umpli, deja întoarsă de la masă, dai să îl suni și e ocupat. Îi scrii mesaj că întârzii, ai mai multe de rezolvat, sa mai cumpere și el de pe lista una-alta, că doar nu poți face numai tu totul.
Reproșuri – în loc de desert
Te mai sună o prietenă, of, iar nu își dă seama că tu ești la job…și ea te sună din concediu de maternitate. I s-o fi urât de stat în pat și-n casă. Cum sunt alții, nicio treabă, dom’le.
Nevoile tale sunt cele mai importante
Mai rezolvi una alta, i-ai zice colegei care stă deja de o juma’ de ora bună pe Facebook că îi dai tu de lucru, dar zâmbești când treci pe lângă ea și doar o rogi să te pună la curent cu ce mai are ea de rezolvat. Se va prinde singură ca e nevoie să fie mai implicată, nu?
E ora de plecare. Pentru alții. Tu mai ai de rezolvat una-alta. Damn it, a rămas telefonul pe silențios și ai deja 2 apeluri pierdute. O, mamă…de parcă nu știi că nu am vreme să vorbesc acum!
Mesaj: Mamă, ești ok? Vorbim mai încolo dacă nu e urgent, sunt la job.
Mesaj lui: Ne vedem doar după jumate, direct acasă. Sorry. Era telul pe silențios. Poți cumpăra tu tot de pe listă? Merci!
Închizi ușa de la muncă și te iei la povești cu unul dintre colegi în drum spre casă. Hai că a fost chiar o zi bună, ți-ai rezolvat cam tot de pe listă!
Ajungi acasă, el deja la bucătărie și tu te uiți în dulapul de dulciuri. Serios, dar de când mănânc eu biscuiți cu vanilie? Serios? Nici atât nu poți face pentru mine, să alegi biscuiții care îmi plac?
Te enervezi un pic, sorry că am zbierat (îi zici încet), apoi mai stai un pic pe Insta și pe blog și în timp ce așezi masa și începe să îți zică și el cum a fost la job, te sună de la munca.
Ioi, scuze, chiar trebuie sa răspund. Mergi dincolo, și după zece minute de vorbit, îi spui să mănânce singur, că tu mai ai de trimis 2 email-uri urgente.
E aproape seară.
Hai să ieșim la plimbare.
Te gândești că ai vreme să îi spui că îți pare rău și că ești recunoscătoare pentru tot ce face. Între timp, el se oprește la povești cu un vecin și tu îți suni părinții. Se lungesc ambele povești, vă mai întâlniți pe stradă cu niște prieteni și hotărâți să vă vedeți sus la un pahar de vin.
Ei vor ajunge imediat, dar tu te pui să faci budincă, el citește ceva articol de istorie. Ajung prietenii, vorbiți despre ziua de azi, vă mai aruncați un „a trebuit sa fac eu toate cumpărăturile”, „iar a întârziat”, „bine că tu ai apucat măcar să iei cina”.
Puneți împreună vasele la spălat.
– A fost o zi grea. Sunt atât de obosit. Vii?
– Nu, mai rămân la un film.
L-ai lua în brațe când ajungi în cameră, dar îl bați pe umăr să nu mai sforăie. Ai dormi și tu puțin…
Ai rezolvat tot din to do list-ul făcut de dimineață, te-ai abținut să te enervezi pe colegi, le-ai zâmbit, v-ați bucurat, dar ai fugărit toată ziua conversațiile cu cei dragi de-ai casei, convorbirile cu cei pentru care ești familie.
Ai omenit și prietenii, mai puțin ai avut timp să îți recuperezi momentele pierdute cu cel drag din timpul zilei și din timpul serii.
Dar ai avut vreme să mai reproșezi, deși în câmpul muncii ai știut să îți pui în frâu pornirea, ai înțeles banalitatea situațiilor.
Poate că uneori ne-ar prinde bine să ne comportăm cu iubiții întocmai ca și cu colegii și colegele de serviciu, ca și cu prietenii. Le-am acorda mai multă atenție. Le-am reproșa mai rar ce nu fac sau fac, dar nu fac bine. Ne-am face mai mult timp pentru ei. Am fi mai punctuali, mai profi în relația cu ei, mai grijulii.
Mă mut măcar în part-time job și acasă.
By Teodora Ola – Fondator teolablog.com
Surse foto: businesswomanmedia.com, mir-s3-cdn-cf.behance.net, eutax.hu